|
|
|
CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE
Actele administrative pot fi clasificate in mai multe categorii, in functie de diferite criterii:
I. Dupa criteriul intinderii efectului juridic pe care il produc, actele administrative se grupeaza in acte administrative normative si acte administrative individuale.
1. Actele administrative normative cuprind reglementari de principiu cu caracter obligatoriu, formulate in abstract, in vederea aplicarii la un numar nedeterminat de persoane. De regula, actele administrative normative cuprind atat norme imperative cat si prohibitive sau permisive.
2. Actele administrative individuale sunt manifestari de, vointa care creeaza modifica, desfiinteaza drepturi si obligatii in beneficiul sau sarcina unei sau mai multor persoane dinainte determinate.
Actele administrative individuale, pot fi si ele impartite in mai multe categorii dupa continutul lor, si anume:
a) Acte prin care se stabilesc drepturi sau obligatii determinate pentru subiectul sau subiectele carora li se adreseaza. Spre exemplu, actul prin care se atribuie un teren in vederea construirii unei locuinte proprietate personala ii confera titularului posibilitatea realizarii acestui drept, iar actul prin care se stabileste impozitul ce-1 datoreaza un cetatean pentru cladirile ce le detine contine o obligatie concreta pentru particularul respectiv.
Cu privire la actele din aceasta categorie s-a aratat ca eliberarea unora dintre ele depinde de aprecierea autoritatii emitente, in schimb, emiterea altora este obligatorie, daca sunt indeplinite conditiile legii. Astfel, eliberarea autorizatiei de amenajare a unui spatiu public, depinde de aprecierea consiliului local cu privire la o serie de factori, cum ar fi bonitatea solicitantilor, experienta in domeniu si altele.
In schimb, primarul este obligat sa emita autorizatia de constructie daca solicitantul a prezentat si indeplineste toate conditiile cerute de Legea nr. 51/1991, republicata.
Actele administrative individuale eliberate cu posibilitatea de apreciere a organului emitent pot fi controlate de organul administrativ superior si alte organe prevazute de lege, atat sub aspectul legalitatii cat si al oportunitatii, in schimb, actele administrative individuale emise fara posibilitatea de apreciere din partea autoritatii administrative emitente, vor fi verificate numai din punctul de vedere al legalitatii.
b) Actele prin care se confera un statut personal sau acte atributive de statut personal. Prin aceste acte se recunoaste o activitate anterioara a persoanelor in favoarea carora se emit si li se confera un complex de drepturi, in conditiile cerute de lege. Asemenea acte sunt, spre exemplu, diploma scolara, diploma universitara, decizia de pensionare etc.
Acte prin care se aplica constrangerea administrativa. Cele mai multe dintre aceste acte se caracterizeaza prin faptul ca instituie constrangerea administrativa sub forma sanctiunii. Exemplul tipic il constituie actul prin care se consemneaza savarsirea contraventiilor si se aplica sanctiunea legala corespunzatoare (inscris numit, de regula, proces-verbal).
Actele administrative jurisdictionale sau actele administrative cu caracter jurisdictional se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
sunt emise de organe care fac parte din sistemul administratiei publice denumite organe administrative jurisdictionale sau organe administrative de jurisdictie;
au ca obiect solutionarea unor litigii ce iau nastere in administratia activa, pe baza unei sesizari a celui interesat, a procurorului sau altor organe prevazute de lege;
elaborarea actelor administrative jurisdictionale se face conform unei proceduri bazata pe contradictorialitate, adica partile au posibilitatea de a discuta in opozitie toate elementele litigiului;
organul emitent este independent in luarea solutiei (atat fata de parti cat si fata de orice persoana sau organ);
au o stabilitate mai mare decat actele administrative tipice fiind exceptate de la principiul revocabilitatii acestor acte.
Stabilitatea mai mare a actelor administrative jurisdictionale nu este identica cu puterea de lucru judecat de care se bucura hotararile judecatoresti, ea se manifesta prin faptul ca autoritatea administrativa care intr-o anumita cauza a emis un act administrativ jurisdictional nu-1 mai poate revoca, modifica sau suspenda.
Referitor la denumirea acestor acte, in literatura noastra de specialitate, se face distinctie intre "actele administrative cu caracter jurisdictional" si "actele administrative jurisdictionale", sustinandu-se ca "in dreptul administrativ roman nu avem organe administrative jurisdictionale si .nici acte administrative jurisdictionale".
Prin revizuirea Constitutiei la art. 21 avand ca obiect, Accesul liber la justitie s-a introdus un nou aliniat 4, care prevede ca jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.
Prin acest text, in opinia noastra, se recunoaste expres existenta unor autoritati administrative cu activitate jurisdictionala, iar precizarea referitoare la caracterul facultativ si gratuit al jurisdictiilor administrative se refera, la cei administrati, persoane fizice si persoane juridice, care vor decide daca se vor folosi sau nu de aceste jurisdictii.
Asadar, in masura in care unele autoritati ale administratiei publice se bucura de independenta in solutionarea litigiilor, in acord cu practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, si hotararile pe care le iau urmeaza o procedura asemanatoare cu cea a instantelor judecatoresti, vor fi socotite autoritati administrative cu atributii jurisdictionale, si actele lor, vor avea o natura administrativ-jurisdictionala.
Din categoria actelor administrative jurisdictionale fac parte:
a) Hotararile comisiei de jurisdictie a imputatiilor prin care se solutioneaza plangerea militarilor impotriva hotararii pronuntate de comandantul sau seful unitatii prin care s-a pronuntat asupra contestatiilor avand ca obiect decizia de imputare a militarilor, prin care au fost obligati la plata unei sume de bani, in cadrul raspunderii materiale.
Comisia de jurisdictie a imputatiilor solutioneaza plangerea in cel mult 60 de zile de la data inregistrarii. Hotararea comisiei de jurisdictie a imputatiilor se considera definitiva si se comunica in cel mult 15 zile de la pronuntare.
Hotararile comisiei de jurisdictie a imputatiilor urmeaza o procedura asemanatoare cu cele desfasurate de instantele judecatoresti, ceea ce ii confera caracterul de act administrativ-jurisdictional.
In art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 121/1998 se prevede ca hotararea pronuntata de comisia de jurisdictie a imputatiilor poate fi atacata la instanta de judecata competenta, adica la instanta de contencios administrativ.
b) Hotararile motivate ale Comisiei de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci prin care se solutioneaza contestatiile impotriva deciziilor Oficiului privind inregistrarea marcilor si deciziile Oficiului privind inscrierea cesiunii sau a licentei in Registrul National al Marcilor.
Hotararea motivata se comunica partilor in termen de 15 zile de la pronuntare si poate fi atacata cu apel la Tribunalul Municipiului Bucuresti in termen de 30 de zile de la comunicare. Decizia acestei instante poate fi atacata cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti in 15 zile de la comunicare.
c) Deciziile motivate date de comisia numita de Guvern sau de delegatia permanenta a consiliului judetean, prin care se solutioneaza "intampinarile" persoanelor fizice si juridice notificate in legatura cu propunerile de expropriere, potrivit Legii nr. 33/1994. Intampinarile se depun in termen de 45 de zile la primarul localitatii unde se afla imobilul supus exproprierii si ele trebuie solutionate in termen de 30 de zile de catre comisie.
Modul de constituire a comisiei, posibilitatea solicitarii unor date si informatii suplimentare, consemnarea acordului dintre parti in hotararea, pronuntata invedereaza caracterul de act administrativ-jurisdictional.
Potrivit art 4 din Legea nr. 29/1990, actele administrative jurisdictionale pot fi atacate cu recurs, dupa epuizarea cailor administrativ-jurisdictionale, in termen de 15 zile de la comunicare, la sectia de contencios administrativ a Curtii Supreme de Justitie.
II. Dupa criteriul organului de la care emana, actele administrative pot fi clasificate in:
a) acte emise de autoritatile administratiei publice;
b) acte emise de alte organe ale statului;
c) acte emise in baza unei imputerniciri exprese a legii de catre anumite persoane private.
La randul lor, actele emanand de la autoritatile administratiei publice pot fi grupate in mai multe grupe in functie de pozitia organului emitent in ierarhia sistemului administratiei publice (decrete prezidentiale, ordonante si hotarari ale Guvernului, ordine si instructiuni ale ministrilor etc.).
