|
|
|
Carta de la Paris pentru o noua Europa
riginalul Cartei de la Paris pentru o
noua Europa, redactat in germana, engleza, spaniola,
franceza, italiana si rusa a fost remis Guvernului
Republicii Franceze, care il va pastra in arhivele sale. Fiecare din
statele participante a primit de la Guvernul Republicii Franceze o copie ca
forma a Cartei de la Paris.
Textul Cartei de la Paris a fost publicat de fiecare stat participant, care l-a difuzat si l-a face cunoscut cat mai larg posibil.
Guvernul Republican Francez transmite Secretarului gcneral al Natiunilor Unite textul Cartei de la Paris pentru o noua Europa, care nu este supus inregistrarii in temeiul articolului 102 din Carta Natunilor Unite, pentru difuzarea sa catre toti membrii Organizatiei ca document oficial al O.N.U.
Guvernul Republicii Franceze transmite textul Cartei dc la Paris celorlalte organizatii internationale mentionate in text.
Document de o considerabila importanta politica si juridica, Carta de la Paris are meritul de a reconsidera dimensiunile colaborarii europene in contextul schimbarii raporturilor de forte, prabusirii sistemelor totalitare in Europa de rasarit si trecerii la economia de piata. El efectueaza, totodata, o substantiala analiza a problemelor Europei, indicand cai si directii in care trcbuie actionat pentru a face posibil triumful marilor valori europene si in primul rind a principiului respectarii drepturilor omului.
1. Este demn de semnalat faptul ca acest document enunta de la bun inceput cadrul fundamental schimbat al desfasuarii actuale a raporturilor dintre statele europene. In aceasta ordine de idei este semnificativa constatarea ca "era de confruntare si divizare a Europei a luat sfarsit. Noi declaram ca relatile noastre se vor intemeia de acum inainte pe respect si cooperare".
2. Carta de la paris pentru o noua Europa ierarhizata in mod nou problemele colaborarii europene. Astfel, desi se reafirma valoarea tuturor celor zece principii ale Actului final de la
Helsinki, problematica drepturilor omului - in trecut "cosul trei' - trece acum pe primul plan. Marile probleme pe care Carta de la Paris le enunta sunt: drepturile omului, democratia si statul de drept, libertatea economica si responsabilitatea, relatiile de prietenie intre statele participante, securitatea europeana, unitatea, legatura dintre procesul european si procesele mondiale. In cadrul directiilor si reorientarilor de viitor pe primul plan apare dimensiunea umana a relatiilor dintre state, urmand apoi sccuritatea, cooperarea economica, problemele mediului inconjurator, cultura, problemele muncitorilor imigranti, problemele Mediteranei, organizatiile neguvernamentale etc.
3. Modul in care sunt redefinite problemele permite identificarea unor nuante noi, semnificative pentru cunoasterea orientarii actuale a procesului european. Asa, de pilda, problemele drepturilor omului apar, de aceasta data, strans corelate de ideea democratiei pluraliste si de statul de drept. Se afirma ca libertatea si pluralismul politic sunt elemente necesare in realizarea obiectivului de dezvoltare a economiilor de piata pentru o crestere economica sustinuta, prosperitate si justitie sociala.
4. In Carta dc la Paris apar preocupari noi pentru minoriatile nationale. Se afirma ca "identitatea etnica, culturala, lingvistica si religioasa a minoritatilor nationale va fi protejata iar persoanele apartinand acestor minoritati au dreptul de a exprima liber, prezerva si dezvolta aceasta identitate, fara nici o discriminare si in conditiile unei depline egalitati in fata legii'.
In capitolul privind orientarile viitoare ale procesului C.S.C.E. este inscrisa si formularea ca "problemele referitoare la minoritatile nationale pot fi solutionate in mod satisfacator numai intr-un cadru politic democratic'. Dupa parerea noastra, toate aceste precizari noi trebuie raportate la consideratiile generale ale Cartei de la Paris, care reafirma ideea ca "toate principiilc (procesului C.S.C.E. - n.n.) se aplica in mod egal si fara rezerva, fiecare dintre ele fiind interpretat tinand seama de celelalte'. Este clar, prin urmare, ca noile formulari cu privire la drepturile minoritatilor nu pot fi interpretate in nici un caz ca o diminuare a cadrului juridic oferit dc principiile dreptului international, inclusiv suveranitatea, neamestecul, respectul integritatii teritoriale, iar respectul identitatii minoritatilor va trcbui realizat tocmai tinand seama de aceste principii nu nesocotindu-le.
5. Carta de la Paris stabilcstc o serie de mecanisme noi de natura a asigura institutionalitatea si continuitatea procesului C.S.C.E. Astfel, se stabilesc urmatoarele noi organisme:
a) Consiliul ministrilor afacerilor externe, care se va intalni cel putin o data pe an si care va reprezenta forumul central al consultarilor politice in cadrul C.S.C.E.;
b) un Comitet al inaltilor functionari care va pregati reuniunile consiliului, va executa deciziile sale, va analiza problemele curente si va putea lua decizii corespunzatoare;
c) un Secretariat al statelor participante, avand sediul la Praga, cu scopul de a facilita consultarile intre statele ce iau parte la procesul C.S.C.E.;
d) Reuniunea statelor participante, ce va avea loc la fiecare doi ani, pentru a permite statelor sa evalueze situatia si sa adopte masuri pentru continuarea procesului C.S.C.E.;
e) un Centru pentru prevenirea conflictelor, cu sediul la Viena, avand sarcina sa ajute statele sa previna riscurile de conflict;
f) un Birou pentru alegeri libere cu sediul la Varsovia, avand misiunea de a facilita contactele si schimbul de informatii asupra alegerilor in statele participante;
g) Adunarea parlamentara C.S.C.E., reunind membrii ai parlamentelor din toate tarile participante.
6. Document de incontestabila importanta pentru redefinirea sarcinilor actuale ale procesului C.S.C.E., Carta de la Paris trateaza totusi in mod inegal anumite probleme. Asa, de pilda, desi se reafirma ca "succesul tranzitiei la economia de piata de catre tari care fac eforturi in aceasta directie este important si in interesul tuturor', nu se intalnesc precizari in legatura cu modul in care fostele state "socialiste vor putea fi ajutate ca sa-si refaca economia. De altfcl, intregul capitol al relatiilor economice este redactat intr-o forma generala. Documentul vorbeste despre "continuarea sprijinului, acordat tarilor democratice in tranzitia spre economia de piata', insa prevederile concrete sunt foarte putine. Problema muncitorilor imigranti este numai enuntata, fara a se preconiza nici un fel de masuri practice pentru rezolvarea ei. Problemei minoritatilor nationale i se acorda o importanta considerabila, prevazandu-sc, in detaliu, obiectivele reuniunii de experti pe aceasta tema ce a avut loc intre 1-19 iulie 1991 la Geneva. Ne intrebam daca aceasta problema avea intr-adevar o prioritate atat de mare fata de convulsiile sociale din tarile Europei de rasarit si fata de cerintele de a se gasi rezolvari problemei remedierii economiei acestor state, tinerii "in frau a somajului si solutionarii unor probleme sociale grave, ce ar putea duce la urmari incontrolabile.
