|
|
|
ACTELE DE PROCEDURA. TERMENELE PROCEDURALE.
1.Actele de procedura .Notiune
Actul de procedura reprezinta orice manifestare de vointa facuta in cursul si in cadrul procesului civil, de catre instanta de judecata, parti sau alti participanti la activitatea judiciara, in vederea producerii unor efecte juridice determinate.
2. Clasificare
La baza clasificarii actelor de procedura exista mai multe criterii, diversitatea acestora fiind determinata de numarul mare al acestor acte care alcatuiesc structura procesului civil.
1. Dupa subiectii procesuali de la care emana distingem intre:
actele partilor (cererea de chemare in judecata, intampinarea, cererea reconventionala etc.);
actele procedurale ale instantei (incheierile, hotararea judecatoreasca etc.);
actele altor participanti la proces (depozitia de martor, intocmirea raportului de expertiza etc.);
actele organelor auxiliare justitiei (actele de executare ale organelor de executare, dovezi de comunicare a actelor de procedura etc.).
2. Dupa cadrul de intocmire actele de procedura se impart in:
acte judiciare, care se indeplinesc in fata instantei (depozitia martorului, interogatoriul partii etc.);
acte extrajudiciare, indeplinite in cadrul procesului civil, dar in afara instantei (expertiza, administrarea probelor prin comisie rogatorie etc.);
3. Dupa forma de manifestare de vointa a subiectului de la care emana, actele de procedura se clasifica in:
- acte scrise (cererea de chemare in judecata, intampinarea etc.);
- acte verbale sau orale (depozitia de martor, raspunsul la interogatoriu etc.).
4. Dupa continut, distingem intre:
acte de procedura care contin o manifestare de vointa (incheierea, cererea de chemare in judecata etc.);
acte de procedura care constata o operatie procesuala (citatia, etc.).
5. Dupa faza in cadrul careia se indeplinesc, pot fi :
acte de procedura specifice judecatii in prima instanta (cererea de chemare in judecata etc.);
acte de procedura specifice judecatii in fata instantei de control judiciar (raportul asupra recursului etc.);
acte de procedura specifice fazei de executare silita.
3. Termenele procedurale
Notiune.Clasificare
Termenul procedural poate fi definit ca fiind intervalul de timp inauntrul caruia trebuie indeplinite anumite acte de procedura sau, dimpotriva, este oprita indeplinirea anumitor acte de procedura.
Termenele procedurale se clasifica dupa mai multe criterii:
1.Dupa modul in care sunt stabilite distingem intre termene:
legale. Spre exemplu, art.303alin.5C.proc.civ.prevede ca presedintele instantei, care primeste cererea de recurs, va putea sa o inapoieze partii prezente, daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege, pentru a fi refacuta, prelungind termenul de recurs cu 5 zile;
judecatoresti-stabilite de instanta in cursul procesului, caracterizandu-se prin aceea ca pot fi reduse sau prelungite de instanta de judecata, in functie de necesitati.Spre exemplu, termenul fixat pentru intocmirea raportului de expertiza;
conventionale. Termenele conventionale sunt termene stabilite de parti in situatii de exceptie cand legea procesuala permite aceasta. Spre exemplu, cel fixat de parti in materia arbitrajului (art.341 alin.2C.proc.civ).
2.Dupa caracterul lor termenele de procedura sunt:
imperative (peremptorii
prohibitive (dilatorii).
3.Dupa sanctiunea care intervine in ipoteza nerespectarii lor termenele procedurale sunt:
absolute.
relative.
4.Dupa durata lor sau dupa modul de calcul termenele de procedura pot fi clasificate in termene stabilite pe ani, luni, saptamani, zile, ore.
Calculul termenelor de procedura
Modul de calcul al termenelor de procedura este reglementat in art.101C.proc.civ.
Termenele pe zile se calculeaza dupa sistemul exclusiv, ceea ce inseamna ca ziua in care incepe sa curga termenul si ziua in care acesta se sfarseste nu intra in calcul (art.101alin.1C.proc.civ.).
Termenele stabilite pe ore incep sa curga la miezul noptii zilei urmatoare (art.101alin.2C.proc.civ.).
Termenele statornicite pe ani, luni, saptamani se sfarsesc in ziua anului, lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare (art.101alin.3C.proc.civ.).In ipoteza in care termenul se sfarseste intr-o luna care nu are zi corespunzatoare zilei de plecare (29, 30, 31 ale lunii), termenul se va socoti implinit in ultima zi a lunii respective (art.101alin.4C.proc.civ.).
Daca termenul se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat, durata acestuia se va suspenda pana la sfarsitul zilei lucratoare urmatoare (art.101alin.5Cproc.civ.).
In dreptul procesual civil, prin nulitate intelegem sanctiunea procedurala ce intervine in cazul actului de procedura care nu indeplineste conditiile cerute de lege pentru a fi considerat un act valabil intocmit si care lipseste actul, in tot sau in parte, de efectele ce le-ar produce daca ar fi un act incheiat cu respectarea conditiilor de valabilitate cerute de lege.
Cazuri de nulitate
Codul de procedura civila, prevede in art. 105 doua cazuri de nulitate :
actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule;
actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor.
4. Decaderea
Notiune. Cazuri
Decaderea reprezinta o sanctiune procedurala care consta in pierderea dreptului privitor la declararea unei cai de atac, sau la indeplinirea unui alt act de procedura, ce nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege.
Definitia legala a decaderii este prevazuta in art.103 C.proc.civ.
Efectele decaderii
Decaderea are ca efect pierderea dreptului procedural neexercitat in termenul stabilit de lege. De asemenea, decaderea atrage ineficienta actelor de procedura intocmite dupa expirarea termenului defipt de lege sau de judecator, fiind o stare de drept care atrage si precede nulitatea.
