|
|
|
Participarea tertilor la judecata
Codul de procedura civila reglementeaza 4 forme de participare a tertilor la judecata: o forma in care tertul intervine de bunavoie (interventie voluntara) si alte 3 forme in care una dintre partile din procesul in curs cheama in judecata o alta persoana straina de proces (interventia fortata: chemarea in judecata a altor persoane, chemarea in garantie, aratarea titularului dreptului).
In aceasta brosura va vom informa cu privire la fiecare dintre aceste interventii a tertilor intr-un proces in curs.
1. Interventia voluntara
Dupa cum rezulta chiar din denumirea acesteia, interventia voluntara se produce in urma unei cereri a unui tert de a interveni intr-un proces pornit de alte parti, cerere prin care acesta urmareste sa-si apere un drept propriu sau pentru a apara dreptul unei parti din acel proces.
- In cazul in care tertul invoca un drept propriu, cererea se numeste interventie voluntara principala.
- Daca tertul apara drepturile uneia dintre parti, interventia se numeste interventie voluntara accesorie.
Atentie!
In ambele cazuri, tertul trebuie sa justifice un interes propriu pentru care intelege sa intervina in acel proces.
Interventia voluntara principala este, de fapt, o cerere de chemare in judecata indreptata impotriva partilor initiale, deci atat a reclamantului, cat si a paratului.
Sa nu intelegeti ca acest intervenient nu poate sa-si formuleze pretentia pe cale principala formand un dosar distinct, insa el are posibilitatea de la lege de a interveni in acest fel intr-un proces deja pornit. El poate sa uzeze de aceasta posibilitate pentru a preintampina aparitia unor hotarari judecatoresti contradictorii, dar si pentru a realiza o economie de timp si chiar de cheltuiala.
Cererea de interventie voluntara principala trebuie sa cuprinda aceleasi elemente pe care trebuie sa le cuprinsa orice cerere de chemare in judecata.
Trebuie sa stiti ca interventia voluntara principala se poate face in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor. Justificarea acestei dispozitii este aceea ca tertul aduce in fata instantelor de judecata o pretentie proprie, astfel incat tuturor partilor trebuie sa li se ofere posibilitatea dea ataca hotararea atat in apel, cat si in recurs.
De la aceasta regula exista o singura exceptie si anume cand cererea de interventie voluntara principala poate fi formulata in fata instantei de apel cu acordul partilor.
Pentru ca partile din litigiu sa nu fie luate prin surprindere de catre aceasta cerere de interventie voluntara principala, precum si pentru a se asigura dreptul de aparare si contradictorialitatea, cererea trebuie incuviintata in principiu, adica trebuie verificat daca pretentia este susceptibila de a se solutiona in litigiul deja inceput.
Tertul nu poate sa solicite refacerea unor acte de procedura, nu poate solicita readministrarea unor probe si nici comunicarea actelor aflate la dosar. Numai actele de procedura urmatoare se vor indeplini si fata de acest tert.
Cererea de interventie voluntara principala se judeca o data cu cererea principala, insa, instanta poate dispune disjungerea daca aceasta cerere ar intarzia solutionarea.
2. Interventia voluntara accesorie
In cazul acestei interventii, tertul nu invoca o pretentie proprie si nu urmareste obtinerea unei hotarari prin care partile initiale sa fie condamnate fata de el.
Acest tert, care intervine printr-o asemenea cerere, doreste sa apere drepturile uneia dintre partile initiale, iar instanta sa pronunte o solutie in favoarea partii pentru care a intervenit
Trebuie sa stiti ca acest tert nu devine reprezentantul acelei parti si nici inlocuitorul ei.
Ca regula generala, interventia voluntara accesorie este admisibila in toate materiile.
Intrucat este o simpla aparare, cererea de interventie voluntara accesorie nu trebuie sa cuprinsa mentiunile unei cereri de chemare in judecata, ci este suficient sa fie facuta in scris si sa cuprinda aratarea instantei, numele, adresa sau resedinta partilor, ori, dupa caz, denumirea si sediul lor si ale reprezentantilor, obiectul si semnatura.
Aceasta cerere poate fi facuta chiar inaintea instantei de recurs.
Legea stabileste ca tertul din cererea de interventie accesorie are o pozitie subordonata partii pe care o apara, dispunand ca acesta nu poate face decat acele acte de procedura care profita partii respective.
Cererea de interventie voluntara accesorie, fiind o simpla aparare in favoarea uneia dintre partile aflate deja in proces, se judeca intotdeauna impreuna cu cererea introductiva de instanta.
3. Chemarea in judecata a altor persoane
Aceasta forma de atragere a tertilor in judecata presupune chemarea in judecata a altor persoane prin care una dintre partile initiale solicita introducerea in proces a unei terte persoane ce ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
De regula, interesul de a formula o cerere de chemare in judecata a altor persoane, care pot pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul apartine paratului.
Si reclamantul are posibilitatea sa formuleze o astfel de cerere intrucat este posibil ca acesta sa afle de existenta unui tert care ar fi in masura sa pretinda aceleasi drepturi ca si el, dupa declansarea procesului, fie in sustinerile paratului, fie din probele administrate in cauza.
Indiferent daca tertul este chemat in judecata de reclamant sau de parat acesta dobandeste calitate de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila.
Cererea prin care se doreste ca un tert sa fie atras in proces trebuie facuta in conditiile de forma prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata iar, in plus, trebuie sa ofere date si cu privire la procesul care deja sa afla pe rol.
Intrucat paratul este in masura sa cunoasca persoanele care pot pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul doar dupa ce i s-a comunicat cererea de chemare in judecata, legea a stabilit ca acesta sa depuna o asemenea cerere de chemare in judecata a altor persoane o data cu intampinarea sau, cand intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu prima zi de la infatisare.
Pentru reclamant, legea nu a stabilit ca termen limita pentru introducerea acesteia prima zi de infatisare intrucat, in primul rand, daca ar fi cunoscut ca exista vreo persoana care ar fi reclamat aceleasi drepturi ca si el l-ar fi chemat in judecata ca parat, iar in al doilea rand, el ia cunostinta de aceasta imprejurare abia in cursul judecatii.
Un efect specific al cererii de interventie fortata consta in scoaterea din proces a paratului in cazul in care acesta este chemat pentru o datorie baneasca si recunoaste pretentiile banesti formulate impotriva sa. Daca acesta declara ca doreste sa-si achite datoria fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul si va depune suma respectiva, judecata va continua intre reclamant si tertul chemat in judecata.
4. Chemarea in garantie
Aceasta forma de interventie fortata este posibila ori de cate ori partea care ar putea pierde procesul poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte cu o cerere de garantie sau in despagubire.
Legea permite ca tertul chemat in garantie sa cheme in judecata, la randul lui, o alta persoana.
Posibilitatea chemarilor in garantie este limitata la doua, adica prima chemare facuta de unele dintre partile initiale si a doua cerere facuta de cel astfel chemat in garantie.
De regula, cererea de chemare in garantie, este formulata de catre parat, dar poate fi introdusa si de catre reclamant.
Chemarea in garantie presupune existenta unui proces civil aflat in faza judecatii in prima instanta. De asemenea, intre cererea principala si cererea de chemare in garantie trebuie sa existe o legatura de dependenta astfel incat solutia ce se va da in cererea principala sa poata influenta solutia ce se va pronunta asupra cererii de chemare in garantie.
Cererea de chemare in garantie trebuie sa fie intocmita cu respectarea cerintelor pentru cererea de chemare in judecata.
Paratul trebuie sa formuleze cererea de chemare in garantie o data cu intampinarea, iar daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Acesta, privind comunicarea cererii de chemare in judecata, poate aprecia daca este cazul sau nu sa cheme in garantie un tert. Reclamantul poate sa depuna cererea in tot cursul judecatii la prima instanta pana la inchiderea dezbaterilor intrucat acesta poate aprecia asupra necesitatii formularii unei asemenea cererii, urmare sustinerilor paratului sau chiar in cursul judecatii.
Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala, dar daca solutia acesteia din urma este intarziata din cauza cererii de chemare in garantie, instanta poate dispune disjungerea, judecarea lor separata.
5. Aratarea titularului dreptului
Aceasta forma de interventie fortata poate fi facuta numai de catre parat si numai in cazul cererilor prin care se urmareste valorificarea unui drept real, in masura in care intre parat si tertul aratat ca titular al dreptului real exista un raport juridic cu privire la lucrul de formeaza obiectul cererii.
Legea nu impune, insa, paratului obligatia de a indica pe adevaratul titular al dreptului.
Aceasta forma de interventie fortata se intalneste in cazul in care intre parat si cel aratat de parat s-a incheiat un contract de locatiune, un contract de depozit etc.
Cererea poate fi facuta de parat o data cu intampinarea sau, daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
Cererea va fi comunicata persoanei indicata ca titular al dreptului real impreuna cu copiile de pe cererea de chemare in judecata si inscrisurile depuse la dosar. Aceasta cererea va fi admisa si reclamantului intrucat scoaterea din proces a paratului nu se poate face decat cu incuviintarea acestuia.
