Limba Latina - test grila

Limba Latina - test grila

MULTIPLE CHOICE

1. Literae quadratae folosite in scriere de catre romani reprezentau tipul de grafie numit :

a.anciala

b.capitala gravata

c.capitala primitiva

2. Capitala gravata reprezenta in sec. II a.Chr. :

a.un tip de scriere individuala

b.un tip de scriere minuscula

c.scrierea oficiala a romanilor

3. Pentru notarea velarei surde C latina:

a.nu avea nici un semn grafic

b.utiliza grafemele Q si K

c.utiliza alte grafeme

4. Prin grafemul V romani notau:

a.vocala si semivocala u

b.sunetul v

c.sunetul w

5. In epoca lui Cicero alfabetul se dezvolta prin :

a.introducerea a inca trei grafeme

b.prin introducerea literelor Y si Z

c.prin introducerea literelor U si J

6. Pentru notarea opozitiei de cantitate a vocalelor romani:

a.utilizau semne speciale

b.nu utilizau semne speciale

c.nu avea importanta acest aspect

7. In latina deosebirea de durata in rostirea vocalelor:

a.nu era functionala

b.determina tonalitatea silabei in care se gasea

c.avea rol fonologic

8. Cantitatea vocalica:

a.diferentia omonimele

b.diferentia sinonimele

c.nu avea nici un fel de importanta

9. Diftongi din latina erau formati din:

a.oricare doua vocale alaturate

b.doua vocale , dintre care cea de-a doua era obligatoriu o semivocala

c.doua vocale , a doua find e sau a

10. Sistemul vocalic al latinei clasice ( literare ) era alcatuit din:

a.5 vocale si 5 diftongi

b.7 vocale si 3 diftongi

c.10 vocale si 3 diftongi

11. Labiovelarele qu si gu erau:

a.consoane continue ( fricative)

b.sonante labiale

c.consoane oclusive

12. Sunetul h reprezenta:

a.o consoana continua

b.o siflanta

c.o consoana oclusiva

13. Terminologia prosodica anceps se refera la:

a.grupul fonetic care contine o sonanta

b.grupul fonetic muta cum liquida , care in functie de context determina cantitatea vocalei aflate inainte

c.dublul aspect al unei silabe

14. Sintagma particulae orationis se refera la :

a.partile de vorbire

b.partile de vorbire de tranzitie ( intermediare)

c.partile de vorbire neflexibile

15. Genul natural facea distinctie intre:

a.masculin , feminin si neutru

b.subgenurile animat si inanimat

c.masculin si feminin

16. Substantivul miles,- itis, reprezinta un exemplu de :

a.substantiv defectiv

b.singular colectiv

c.substantiv de gen comun

17. Cazul gramatical care ilustreaza un exemplu de sincretism in limba latina este:

a.genitivul

b.acuzativul

c.ablativul

18. Substantivele: poeta, pirata, athleta, reprezinta:

a.substantive feminine de declinarea I

b.substantive neutre de declinarea I

c.excepti masculine la declinarea I, imprumuturi din greaca

19. Substantivele manus , nurus, au migrat prin fenomenul de metaplasma:

a.de la declinarea a II-a catre declinarea a IV-a

b.de la declinarea a IV-a catre declinarea a II-a

c.de la declinarea a IV-a catre declinarea a-I-a

20. Substantivul auxilium este :

a.defectiv de plural

b.defectiv de singular

c.un substantiv care isi modifica sensul de la singular la plural

21. Substantivul bos,- vis, a imbogatit prin fenomenul de metaplasma:

a.declinarea a V-a

b.declinarea a II-a

c.declinarea a II-a

22. Dubla declinare a substantivului domus ( mostenita din indo -europeana) a contribuit la

a.migratia substantivelor de declinarea a II-a catre declinarea a IV-a

b.migratia substantivelor de declinarea a II-a catre declinarea I

c.migratia substantivelor de declinarea a IV-a catre declinarea II-a

23. Prezinta dublete flexionare substantivele :

a.canities, materies

b.dies, res

c.fides, species

24. Sunt considerate silabe lungi cele care contin

a.mai multe consoane

b.un diftong

c.mai multe vocale

25. Sunt considerate silabe scurte cele care contin:

a.o singura vocala

b.o singura consoana

c.o vocala scurta prin natura ei

26. Grupul numelui este format din:

a.adjectiv, numeral si pronume

b.substantiv, numeral si pronume

c.substantiv, adjectiv si numeral

27. Regasim in limba romana substantive de origine latina apartinand declinarii I:

a.partial

b.da

c.nu

28. Cele trei genuri existente in latina s-au mostenit in romana:

a.integral

b.partial

c.numai masculinul si femininul

29. Mostenirea substantivelor declinari a III-a in romana a fost favorizata de:

a.forma cazului N sg

b.parisilabism

c.imparisilabism

30. Clasificarea adjectivelor in latina se face dupa:

a.criteriul gramatical

b.criteriul tipologic si morfologic

c.criteriul lexical

31. Adjectivul pedester,-tris,-tre, se declina:

a.dupa declinarea I( la feminin), dupa declinarea a II-a ( la masculin si neutru)

b.dupa declinarea a III-a imparisilabica ( vocalica)

c.dupa declinarea a III-a parisilabica ( vocalica)

32. Comparativul sintetic al adjectivului exprima:

a.inferioritatea si superioritatea

b.egalitatea

c.numai superioritatea

33. Supletivismul adjectival se refera la :

a.superlativul in lichida

b.adjective cu comparatie neregulata( anomala)

c.comparativul analitic

34. Superlativul in lichida se regaseste la:

a.adjectivele din a II-a clasa de flexiune

b.adjectivele din a III-a clasa de flexiune

c.adjectivele terminate in r la forma de baza

35. Gradul superlativ al adjectivului iuvenis, -is, este:

a.iuvenissimus

b.nu poseda

c.iuvenirrimus

36. Selectati grupul nominal exprimat corect morfologic:

a.minus tempus

b.minorem tempus

c.minores tempora ( parvus,-a ,-um, tempus,- oris )

37. Pentru forma substantivala carmina( carmen,- inis) selectati forma adjectivala corecta morfologic:

a.suavia

b.suavissimae

c.suaviore (suavis,-e)

38. Pentru forma adjectivala suavi (suavis,- e) selectati forma substantivala corecta morfologic:

a.vocum

b.voce

c.voces ( vox,- cis)

39. In limbile romanice s-au mostenit cu preponderenta:

a.exprimarea analitica a gradelor de comparatie

b.gradele de comparatie exprimate sintetic

c.exprimari specifice ale gradelor de comparatie

40. Adjectivele propriu -zise din latina se mai numesc:

a.calificative(caracterizante)

b.denominative

c.referentiale

41. Clasificarea morfologica a adjectivelor devine operanta doar pentru categoria:

a.adjectivelor pronominale

b.adjectivelor referentiale

c.adjectivelor calificative

42. Adjectivele propriu-zise(calificative) alcatuiesc:

a.doua clase

b.o singura clasa

c.trei clase

43. Clasa adjectivelor de declinarile I si II contine forme care poseda:

a. 2 terminatii la N sg

b. 3 terminatii la N sg

c. ma mai multe terminatii la N sg

44. Forma cazului V sg al adjectivului pius, -a, -um este:

a.pius,-a ,-um

b.pie

c. pi

45. Clasa adjectivelor apartinand declinari a III-a contine:

a. subclasele adjectivelor cu tema in vocala si consoana

b. o singura subclasa de adjective cu teme diferite

c. o singura clasa de adjective

46. Pentru forma substantivala hominum alegeti forma adjectivala corecta:

a.boni

b.bonorum

c.bonum

47. Forma duo a numeralului cardinal 2 este:

a.o veche forma de dual

b.o veche forma de plural

c.o forma cu origine necunoscuta

48. Numeralul cardinal decem se declina in latina :

a.asemenea adjectivelor din prima clasa de flexiune

b.este indeclinabil

c.asemenea adjectivelor din a II-a clasa de flexiune

49. Asemenea adjectivelor din prima clasa de flexiune se declina:

a.numeralele multiplicative

b.numeralele ordinale si cele distributive

c.numeralele cardinale

50. Exprimarea in cifre romane MMCX corespunde numarului:

a.1910

b.2110

c.2190

51. Selectati corect exprimarea in cifre romane a numarului 1999:

a.MCMXCIX

b.MMCXIX

c.MMCXVIII

52. Numeralul ordinal s-a format in latina:

a.pornind de la paradigma adjectivala

b.avand la baza numeralul cardinal

c.pornind de la numeralul distributiv

53. Numeralul ordinal se utiliza pentru a indica :

a.datele timpului in succesiune

b.repartizarea numerica a unei multimi

c.repetarea elementelor

54. Numeralul quadruplex se traduce in romana:

a.de cate patru ori

b.impatrit ( cvadruplu)

c.o patrime

55. Numeralul deni,-ae,-a se poate echivala in romana cu exprimarea :

a.inzecit

b.de zece ori

c.cate zece

56. MMMCCXLI reprezinta exprimarea in cifre romane a numarului:

a.3152

b.3242

c.3262

57. MCDXII reprezinta exprimarea in cifre romane a numarului:

a.912

b.1412

c.1612

58. Exprimarea corecta in cifre romane a valori numerice 2005 este:

a.MMV

b.MDDV

c.MCMV

59. Tiparele formale ale numeralului ordinal erau:

a.adjectivele din I clasa de flexiune

b.substantivele de declinarea I si I

c.numeralele cardinale carora li se atasasera sufixele specifice

60. Forma lexicala deni,-ae ,-a reprezinta:

a.un adjectiv cu trei terminati

b.un numeral distributiv

c. un numeral multiplicativ

61. Alegeti traducerea corecta pentru propozitia :Aves alis ornatae sunt:

a.pasarile sunt impodobite cu aripi

b.unele pasari sunt impodobite

c.pasarile impodobite sunt inaripate

62. Alegeti traducerea corecta pentru propozitia : Bacchus deus Romanorum est:

a.Zeul Bacchus este roman

b.Bacchus este zeul romanilor

c.Bacchus este printre zei romani

63. Pronumele este considerat o parte de vorbire de tranzitie ( intermediara )

intre:

a.partile de vorbire flexibile si cele neflexibile

b.grupul numelui si grupul verbului

c.grupul pronominal si cel verbal

64. Pronumele posesiv este centrat pe ideea de :

a.de relatie

b.de persoana

c.de definire

65. Pronumele personal are paradigme propri pentru:

a.toate cele trei persoane

b.toate cele trei genuri

c.la singular si la plural

66. Pronumele reflexiv nu poate diferentia :

a.genurile si numerele

b.persoana care sufera actiunea

c.persoana care savarseste actiunea

67. Pronumele posesiv s-a format prin derivare:

a.de la pronumele personal si cel reflexiv

b.de la pronumele demonstrativ

c.de la un adjectiv pronominal indo-european

68. Ca si pronumele posesiv mai pot avea functionalitate de adjective :

a.pronumele personal

b.pronumele demonstrativ

c.pronumele reflexiv

69. Organizarea pronumelui demonstrativ se realizeaza dupa:

a.distanta

b.categoria persoanei

c.rolul protagonistilor enuntului

70. Pronume demonstrative fara legatura stricta cu categoria persoanei sunt:

a.is, idem

b.ile

c.iste

71. Pronumele demonstrative pot avea functionalitate si de :

a.pronume nedefinite

b.adjective pronominale

c.pronume personale

72. Structurile morfologice ale pronumelor demonstrative au la baza, in general:

a.derivarea cu sufixe

b.derivarea cu prefixe

c.compunerea

73. Selectati pronumele demonstrativ cu valoare diaforica:

a.hic

b.ipse

c.is

74. Idem, eadem, idem, este un pronume demonstrativ:

a.de identitate

b.anaforic

c.cataforic

75. Pronumele demonstrativ de intarire (intensiv)

a.o varietate a pronumelui demonstrativ

b.o varietate a pronumelui demonstrativ de identitate

c.o varietate a pronumelui demonstrativ diaforic

76. Pronumele demonstrativ ile , ila, ilud este un pronume:

a.de apropiere

b.de departare

c.de intarire

77. Pronumele demonstrativ cu cea mai bogata mostenire in limba romana este:

a.ile

b.hic

c.iste

78. Pronumele relativ se caracterizeaza prin:

a.un accentuat rol sintactic

b.un dezvoltat rol morfologic

c.un bogat semantism

79. Flexiunea pronumelui relativ se identifica ( cu cateva mici excepti) cu:

a.flexiunea pronumelui demonstrativ

b.flexiunea pronumelui nedefinit

c.flexiunea pronumelui interogativ

80. Prezinta origine comuna :

a.pronumele posesiv si pronumele personal

b.pronumele relativ si cel interogativ

c.pronumele relativ si cel demonstrativ

81. Pronumele nedefinit prezinta origine comuna:

a.pronumele posesiv

b.pronumele interogativ( relativ)

c.pronumele negativ

82. Cea mai slab reprezentata categorie de pronume nedefinite este :

a.cea care are la baza lingvistica pronumele interogativ

b.nedefinitele negative

c.nedefinitele cu aspect adjectival

83. Pronumele nedefinite cu forma si functie adjectivala sunt denumite:

a.pronume nehotarate ( nedefinite ) adjectivale

b.pronume adjectivale

c.pronume nedefinite

84. Pronumele nedefinite negative nemo si nihil au la origine:

a.adjective

b.substantive

c.pronume

85. La originea articolului nehotarat din limba romana se afla:

a.pronumele demonstrativ ile

b.adjectivul pronominal nedefinit unus,-a ,-um

c.numeralul unus, -a ,-um

86. Forma romaneasca interogativa ce? provine din latinescul:

a.quem

b.quale

c.quid

87. Forma romana a pronumelui relativ care provine din latinescul:

a.quem(ne)

b.quid

c.quale(m)

88. Forma romana a pronumelui interogativ cine? provine din latinescul:

a.quid

b.quem(ne)

c.quantum

89. Forma pronominala quorum reprezinta:

a.G. sg. al pronumelui relativ

b.G. pl. al pronumelui relativ si interogativ

c.Ac. sg. al pronumelui interogativ

90. Forma pronominala alicuius reprezinta:

a.N. sg. al pronumelui relativ

b.D. sg. al pronumelui interogativ

c.G. sg. al unui pronume nedefinit

91. Forma pronominala nulius reprezinta:

a.G. sg. al pronumelui negativ nemo

b.G. sg. al pronumelui negativ nulus,-a ,-um

c.N. sg. al pronumelui negativ

92. Forma pronominala ipsas reprezinta:

a.N. pl. (feminin) al pronumelui demonstrativ de intarire

b.Ac. pl. (feminin) al pronumelui demonstrativ de intarire

c.G. sg. al pronumelui intensiv

93. Care dintre urmatoarele forme pronominale reprezinta un pronume personal

a. tuus

b. tuo

c.tibi

94. Care dintre urmatoarele forme pronominale reprezinta un pronume demonstrativ:

a.unum

b.ilorum

c.totus

95. Care dintre urmatoarele forme pronominale reprezinta un pronume reflexiv:

a.me

b.suus

c.sibi

96. Care dintre urmatoarele forme pronominale reprezinta un pronume relativ:

a.quae

b.aliqua

c. quispiam

97. Care dintre urmatoarele forme pronominale reprezinta un pronume

interogativ:

a.cuiatis

b.quisque

c.quisquis

98. Prezenta desinentelor ius(G. sg)si i(Dsg) este o particularitate flexionara specifica:

a.pronumelor demonstrative

b.pronumelor nedefinite

c.tuturor tipurilor de pronume cu exceptia pronumelor personale, reflexive, posesive

99. Pentru forma pronominala huius selectati forma substantivala corecta:

a.librum

b.libros

c.libri

100. Pentru forma substantivala florem selectati forma pronominala corecta:

a.istius

b.istas

c.istam

101. Pentru forma pronominala ipsorum selectati forma substantivala corecta:

a.viri

b.virorum

c.viro

102. Pentru forma substantivala domibus selectati forma pronominala corecta:

a.quidam

b.quibusdam

c.quosdam

103. Pentru forma pronominala aliquod selectati forma substantivala corecta:

a.exempla

b.exemplis

c.exemplum

104. Pentru forma substantivala rerum selectati forma pronominala corecta:

a.nulius

b.nularum

c.nulam

105. Pentru forma substantivala diei selectati forma pronominala corecta:

a.aliae

b.ali

c.alis

106. Pentru forma pronominala neutro selectati forma substantivala corecta:

a.hosti

b.hostes

c.hoste

107. Selectati grupul nominal constituit corect:

a.sola hiemem

b.solae hiems

c.sola hieme ( solus,-a,-um, hiems,-emis)

108. Selectati grupul nominal constituit corect:

a.utriusque militis

b.uterque militem

c.utrique militibus ( uter,-a ,-um, miles,-itis)

109. Selectati grupul nominal constituit corect:

a.unum carmen

b.uni carmina

c.uno carminum ( unus,-a ,-um carmen,- inis)

110. Selectati grupul nominal constituit corect:

a.ulis dis

b.uli deis

c.ulos deum ( ulus,-a ,-um deus,-i)

111. Selectati grupul nominal constituit corect:

a.meo amico

b.meis amici

c.meos amico ( meus,-a ,-um, amicus ,-i)

112. Selectati grupul nominal constituit corect:

a.suae civitatem

b.suam civitatem

c.suarum civitates (suus,-a ,-um, civitas,- tatis)

113. Selectati grupul nominal constituit corect:

a.nostrum faciem

b.nostram faciem

c.nostris facies (noster,-tra,-trum, facies,-ei)

114. Selectati grupul nominal constituit corect:

a.his partes

b.hanc partem

c.haec partes (hic, haec, hoc, pars,-tis)

115. Selectati grupul nominal constituit corect:

a.istius gentis

b.istae gentem

c.ista gentem (iste, ista, istud, gens,-tis)

116. Selectati grupul nominal constituit corect:

a.eius capitis

b.eo capitem

c.is caput (is, ea, id, caput,-itis)

117. Selectati grupul nominal constituit corect:

a.idem reges

b.eosdem regum

c.eodem rege (idem, eadem, idem, rex,-gis

118. Modurile verbale nepersonale se mai numesc si nominale deoarece:

a.au comportament specific

b.au aspect si se comporta asemenea substantivului sau adjectivului

c.nu se conjuga

119. Latina poseda:

a.diateza activa si medio-pasiva

b.trei diateze

c.diateza activa si pasiva

120. Latina poseda ca moduri personale :

a.indicativul , optativul si imperativul

b.indicativul conjunctivul si imperativul

c.indicativul conditionalul si conjunctivul

121. Au aspect si se comporta asemenea substantivelor verbale, modurile:

a.infinitivul, participiul si gerunziul

b.infinitivul, gerunziul si supinul

c.gerunziul, supinul si participiul

122. Au aspect si se comportament de adjective verbale , modurile:

a.gerunziu si gerundiv

b.supin si participiu

c.gerundiv si participiu

123. Cele 6 timpuri verbale existente in latina se regasesc in totalitate doar in cadrul modului

a.infinitiv

b.conjunctiv

c.indicativ

124. Timpurile verbale , prezent, imperfect, perfect si mai mult ca perfectul se regasesc la modul :

a.conjunctiv

b.participiu

c.infinitiv

125. Timpurile verbale prezent si vitor se regasesc in cadrul modurilor:

a.supin

b.gerunziu

c.imperativ, infinitiv, participiu

126. Se mai numeste si participiu vitor pasiv, modul:

a.gerunziu

b.gerundiv

c.participiu

127. Desinentele personale verbale indica:

a.persoana

b.timpul verbal

c.persoana numarul si diateza verbului

128. Formele verbale personale si nepersonale deriva de la :

a.tema verbului

b.trei teme verbale ( de prezent, de perfect, de supin)

c.radicale verbale

129. Cele trei teme verbale se pot deduce:

a.din aspectul verbului

b.din formele lingvistice cu care apar notate verbele latinesti in dictionare

c.de la radacina verbului

130. 33. Cea mai importanta tema verbala ( findca de la ea deriva 11 forma verbale ) este:

a.tema de supin

b.tema de perfect

c.tema de prezent

131. Tema de prezent a verbului se poate observa si deduce de la :

a.indicativ prezent si imperfect

b.infinitiv prezent

c. indicativ vitor

132. Tema de prefect a verbului se poate observa si deduce de la:

a.infinitiv perfect

b.conjunctiv perfect

c.indicativ perfect

133. Tema de supin a verbului se poate observa si deduce de la :

a.modul supin

b.infinitiv prezent

c.indicativ prezent

134. Clasa de conjugare careia i apartine un verb se poate observa si se deduce de la :

a.indicativ prezent

b.supin

c.infinitiv prezent

135. Cele mai putine forme verbale personale deriva in latina de la

a.tema de prefect

b.tema de supin

c.radicale consonantice atematice

136. Desinentele personale latinesti sunt :

a.active si medio-pasive

b.universale

c.de prezent si de vitor

137. Indicativul prezent, ca forma verbala personala, are caracteristic sufixul modal temporal:

a.-ba

b.-b

c.nu prezinta

138. Vocala tematica ( V T ) specifica conjugari I este :

a.-e- ( cu cantitate lunga)

b.-a -

c.-i -

139. Indicativul imperfect, ca forma verbala personala, are caracteristic sufixul modal- temporal:

a.-a-

b.-ba-

c.-b(e)-

140. Forma verbului tonat reprezinta:

a.un verb unipersonal cu valoare impersonala

b.un verb anomal

c.un verb defectiv

141. Forma verbului hortari se traduce in latina:

a. a fi indemnat

b.ca indeamna

c.a indemna

142. Verbul vereor,-eri, veritus sum este:

a.un verb deponent

b.un verb semideponent

c.un verb anomal

143. Verbele deponente se mai numesc:

a.verbe pasive

b.verbe medi

c.verbe reflexive

144. Verbele deponente se caracterizeaza prin:

a.flexiune integral medio-pasiva

b.flexiune regulata

c.flexiune activa

145. Verbele semideponente se mai numesc:

a.verbe pe jumatate deponente

b.verbe semimedi

c.verbe semipasive

146. Verbele semideponente se caracterizeaza prin:

a.flexiune integral pasiva

b.flexiune reflexiva

c.flexiune activa la tema prezentului si medio-pasiva la tema perfectului

147. Exprimarea din romana ei ar fi fugit corespunde formei verbale latinesti:

a.fugissent

b.fugerant

c.fugerint

148. Exprimarea in romana (el, ea) ar vedea, corespunde formei latinesti:

a. videat

b.videret

c.videretur

149. La nivelul sufixelor morfologice(flexionare)putem identifica:

a.sufixe de rang primar(S1)

b.sufixe de rang primar (S2)

c.sufixe de rang primar(S1)si sufixe de rang secundar(S2)

150. Sufixul morfologic datorita caruia putem stabili apartenenta unui verb la cel de al II-lea tip de conjugare este:

a.vocala e(lung)

b.grupul fonetic ea

c.vocala e(scurt

151. Pentru exprimarea diatezei medio-pasive latina folosea:

a.desinente personale specifice

b.anumite verbe auxiliare cu sens pasiv

c.forme verbale compuse cu auxiliarul esse si desinente personale specifice

152. Indicativul mai mult ca perfect medio- pasiv (pers Isg)al verbului latin deleo,-ere, delevi, deletum, este:

a.deleveram

b.deletus fui

c.deletus eram

153. Forma verbala creditus essem se traduce prin:

a.eu as fi crezut

b.eu sa fi crezut

c.eu as fi fost crezut

154. Intre formele verbale diceris , dixeris:

a.nu exista vreo diferenta morfo - semantica

b.diferenta consta in diateze deosebite

c.diferenta este de timp si diateza

155. Indicativul vitor pasiv al verbuluicado, cadere , cecidi, casum este la persoana aII-a .sg:

a.cadiris

b.caderis

c.cadebiris

156. Forma verbala latina ponendus fuit, se traduce in romana:

a.a trebuit sa fie pus

b.a fost pus

c.trebuie pus

157. Exprimari romanesti cu placere as dori, i corespunde in latina expresia:

a.libenter velim

b. volo libenter

c.v velem libenter

158. Forma verbala auditus,-a ,-um erat se traduce in romana:

a.era auzit,-a

b.era audiat,-a

c.fusese auzit,-a

159. Prezinta omonimie gramaticala verbele de conjugarea a II-a si a IV -a la:

a. indicativul vitor si conjunctivul prezent

b. indicativul prezent si conjunctivul prezent

c. persoana I.sg a indicativului vitor si conjunctivului prezent

160. In cadrul seriei verbale vincent, vincit, vicit, vincitor ,face nota discordanta in privinta diatezei:

a. vincitor

b.vicit

c.vincent

161. Conjunctivul imperfect ca forma verbala personala, are caracteristic sufixul modal temporal:

a.-re-

b.-te-

c.nu prezinta

162. Sufixul modal temporal -nd- se regaseste la modurile:

a.participiu

b.gerunziu si gerundiv

c.infinitiv

163. Sufixul modal temporal -nt- se regaseste la modurile:

a.gerunziu

b.gerundiv

c.participiu prezent

164. Sufixul modal temporal -re- se regaseste la modurile:

a.supin

b.participiu

c.infinitiv prezent si conjunctiv imperfect

165. Imperativul este modul verbal la care exista timpurile :

a.prezent si vitor

b.prezent si perfect

c.prezent si imperfect

166. Imperativul vitor prezinta :

a.toate cele trei persoane verbale ( la sg. si la pl.)

b.doua persoane verbale ( la sg. si la pl. )

c.o singura persoana verbala ( la sg. si la pl.)

167. 33. Participiul prezent poseda forme :

a.numai pentru diateza activa

b.pentru ambele diateze ( la sg. si la pl. )

c.numai pentru diateza medio-pasiva

168. Sufixul modal temporal specific indicativului mai mult ca perfectul este:

a.-eri-

b.-era-

c.-ero-

169. Sufixul modal temporal specific indicativului vitor anterior ( vitor 2) este:

a.-isse-

b.-e-

c.-eri-

170. Sufixul modal temporal -eri- se regaseste la :

a.conjunctivul perfect si vitorul anterior

b.conjunctivul imperfect

c.conjunctivul mai mult ca perfectul

171. Sufixul modal temporal -isse- se regaseste la:

a.conjunctiv perfect

b.indicativ mai mult ca prefectul

c.conjunctiv mai mult ca prefectul si infinitiv perfect

172. Participiul perfect pasiv este o forma verbala:

a.personala

b.nepersonala(nominala)

c.auxiliara

173. Participiul perfect pasiv este o forma verbala derivata:

a.de la tema supinului

b.de la tema prezentului

c.da la tema perfectului

174. Participiul perfect pasiv este un element component, obligatoriu al:

a.exprimari diatezei active

b.exprimari analitice a diatezei medio-pasive

c.exprimari diatezei reflexive

175. Forma verbala agimus ( ago,-ere, egi, actum) reprezinta:

a.persoana I sg. a conjunctivului prezent , diateza activa

b.persoana a II-a pl. a indicativului prezent, diateza activa

c.persoana I pl. a indicativului prezent , diateza activa

176. Selectati forma de conjunctiv mai mult ca perfectul, diateza medio-pasiva de la verbul :lego,-ere, legi,lectum:

a.legissetis

b.legissemini

c.lecti,-ae,-a essemus

177. Recunoasteti modul, timpul persoana si numarul formei verbale ducantur (duco,-ere, duxi, ductum) :

a.indicativ vitor , persoana a II-a pl.

b.indicativ prezent persoana a III-a pl.

c.conjunctiv prezent , persoana a II-a pl.

178. Selectati forma corecta a modului imperativ ,timpul prezent, persoana a I-a pl. diateza medio- pasiva a verbului do, dare, dedi, datum:

a.damini

b.datis

c.date

179. Recunoasteti modul, timpul, persoana , numarul si diateza formei verba le ornata sim ( orno,-are, -avi,-atum ):

a.indicativ prezent , persoana a II-a sg., diateza activa

b.conjunctiv prezent ,persoana I sg. , diateza medio- pasiva

c.conjunctiv perfect , persoana I sg. , diateza medio-pasiva

180. Selectati forma corecta a modului gerundiv ( caz G. pl. ) de la verbul : scribo,-ere, scripsi, scriptum:

a.scribendorum

b.scribentium

c.scribentur

181. Recunoasteti modul , timpul, persoana , numarul si diateza formei verbale finient ( finio, -ire, -ivi, -itum) :

a.indicativ prezent , persoana a III-a sg., diateza medio- pasiva

b.indicativ vitor, persoana a II-a pl., diateza activa

c.conjunctiv prezent, persoana a IIa- pl., diateza activa

182. Forma verbala cantus,-a ,-um, ero,( cano,-ere, cecini, cantum) reprezinta:

a.persoana a II-a sg. a conjunctivului prezent la diateza pasiva

b.persoana I sg. a indicativului prezent la diateza activa

c.persoana I sg. a indicativului vitor anterior la diateza medio -pasiva

183. Verbele defective de seria perfectului sunt:

a.fari, constat, debet

b. aio, inquam

c.contingit, convenit

184. Forma verbala fulget reprezinta:

a.un verb anomal

b.un verb defectiv

c.un verb unipersonal cu valoare impersonala

185. Verbul veneo,-ire,venui, venitum reprezinta un derivat al verbului:

a. eo, ire, ivi, itum

b. vendo,-ere, vendidi, venditum

c. veno,-ere, venui

186. Forma verbala itur (eo, ire, ivi, itum)este un verb:

a.anomal

b.defectiv

c.tranzitiv

187. In cadrul seriei verbale:audis , videant, coluit, vult, exista o forma apartinand unui verb neregulat;aceasta este

a.coluit

b.videant

c.vult

188. Forma verbala fungendi (fungor, fungi, functus sum)se traduce in romana:

a.de a indeplini

b.de indeplinit

c.care trebuie indeplinit

189. Exprimarea din romana eu voi fi suferit este echivalenta formei verbale latinesti:

a.pateris

b.patieris

c.passus ero

190. Forma verbala suasissent (suadeo, suadere, suasi, suasum)se traduce in romana:

a.ei au sfatuit

b.noi vom sfatui

c.ei ar fi sfatuit

191. Exprimarea romaneasca voi ati vanat este echivalenta formei verbale latinesti:

a.venareris

b.venati estis

c.venati sitis

192. Recunoasteti modul, timpul, persoana, numarul si diateza formei verbale tenueratis (teneo,- ere, tenui,tentum):

a.indicativ mai mult ca perfectul, persoana a II-a pl. , diateza activa

b.conjunctiv mai mult ca perfectul, persoana a-I-a pl., diateza activa

c.indicativ vitor anterior, persoana a-II-a pl., diateza activa

193. Selectati forma corecta a modului infinitiv perfect , diateza medio- pasiva de la verbul doceo,-ere, docui doctum:

a.doctum,-am, um esse

b.docturus,-a ,-um

c.doctum iri

194. Recunoasteti modul, timpul, persoana numarul si diateza formei verbale viverentur ( vivo,-ere, vixi, victum) :

a.indicativ imperfect, persoana a-II-a pl. diateza medio-pasiva

b.conjunctiv imperfect, persoana a -II-a pl., diateza medio- pasiva

c.conjunctiv prezent, persoana -III-a pl. diateza medio pasiva

195. Selectati forma corecta a modului indicativ perfect, persoana I pl., diateza medio- pasiva de la verbul pono,- ere, posui, positum:

a.posuerim

b.posuimus

c.positi,-ae,-a sumus

196. Recunoasteti modul, timpul, persoana, numarul si diateza formei verbale detur (do, dare, dedi, datum):

a.indicativul imperfect, persoana a -III-a sg., diateza activa

b.indicativul vitor, persona a II-a pl., diateza medio-pasiva

c.conjunctiv prezent, persoana a -II-a sg. diateza medio-pasiva

197. Forma verbala tangunt (tango,-ere, tetigi, tactum)se traduce in romana:

a.sa atinga(ei, ele)

b.ating (ei, ele)

c.vor atinge ( ei, ele)

198. Pentru forma pronominala quamvis selectati forma substantivala corecta:

a.domum

b.domi

c.domo

199. Flexiunea pronumelui relativ:

a.se realizeaza dupa declinarea I si a II-a

b.este mixta( dupa declinarile I , II, III )

c.se realizeaza dupa declinarea a III-a