|
|
|
Gustul estetic
Reactia spontana, cvasireflexa de placere sau neplacerel fata de aspectele estetice ale realitatii gustul estetic reprezinta o modalitate specifica de cunoastere a valorii estetice.
Se defineste prin asemanare cu gustul fizic deoarece se caracterizeaza prin aceleas trasaturi comune: spontaneitate, variabilitate, subiectivitate, mobilitate.
Aprecierea subiectiva nu exclude interventia ratiunii (gandirii) deoarece gustul estetic isi gaseste argumentele necesare in conceptii principii si legi estetice.
Reactia autentica de gust se consolideaza prin cunoastere rationala.
Raportat atat la subiectul receptor cat si la cel creator gustul poate fi individual, national sau al unei epoci.
Gustul individual: la definitia s aparticipa datele psiho-fiziologice ale personalitatii umane precum si datele teoretice de cultura generala acumulate in urma procesului educational; acest gust individual nu poate fi conceput in afara determinarilor socio-culturale, ale mediului, clasei sau grupului social, fenomenul moda si influentei pe care individul o suporta, a stadiului de dezvoltare a culturii si educatiei estetice generale si individuale.
Gustul estetic devine stil atunci cand creatorul realizeaza o opera ampla caracterizata prin aceleas trasaturi generale si printr-o maniera particulara de folosire a mijloacelor de expresie.
Gustul estetic (individual) definit in mod expres receptorul valorilor estetice iar stilul defineste in mod expres creatorul.
La nivelul unei natiuni, in ansamblul gustului unei epoci se poate vorbi de stil national, respectiv despre stil al unei epoci distingandu-se tendinte si trasaturi comune determinate de miscarile si curentele artistice dominante.
