|
|
|
Cercetarea stiintifica
1. Definitie
2. Clasificare
3. Structura institutionala
I.Definitie:
a). Cercetare = activitate de examinare, studiere, cercetare, cautare in vederea descoperirii unor noi cunostinte.
b). Cercetare juridica = este activitatea desfasurata de organele judiciare in vederea aflarii adevarului, respectiv pentru a stabili anumite imprejurari, fapte.
c). Cercetarea stiintifica = o activitate sistematica, creatoare menita sa sporeasca volumul cunostintelor pentru noi aplicatii.
II. Clasificarea:
Traditionala (clasica) - exista doua tipuri:
Cercetarea fundamentala, care se refera la studierea fenomenului juridic independent de aplicarea imediata a cunostintelor, este o activitate teoretica. Scopul ei este evidentierea unor aspecte esentiale privind fenomene, documente si fapte observabile.
Acest tip de cercetare poate fi divizat in doua categorii:
a). Cercetarea pura - presupune valorificarea rezultatelor din biologie, psihologie, sociologie, medicina, pentru o mai buna intelegere a fenomenelor juridice (infractionalitate).
b). Cercetarea directionata (specifica stiintelor exacte), vizeaza mai ales elaborarea unor metode probabilistice de predictie.
Cercetarea aplicata - acumularea de noi cunostinte orientata spre un scop practic. (solutionarea problemelor concrete).
Elaborarea unor programe de tratament si resocializare a infractorilor.
Este o investigatie originala deoarece abordeaza un fenomen juridic in modalitatile sale concrete de manifestare.
Concluzie: Chiar daca cele doua se studiaza separat, intre ele exista o relatie de interconditionare.
Cercetarea aplicativa poate sa deschida noi directii de analiza pentru cercetarea fundamentala, iar aceasta din urma poate fi aprofundata, completata, perfectionata pe baza rezultatelor cercetarilor empirice (aplicative).
Delimitarea moderna are 4 etape:
1. Cercetarea etiologica presupune evidentierea cauzelor si factorilor care determina si influenteaza producerea si evolutia unui fenomen juridic.
2. Cercetarea de evaluare care presupune evaluarea eficientei sistemului judiciar. Se incearca verificarea modului in care durata si natura sanctiunilor penale corespund obiectivelor politicii penale. Aceasta cunoastere are impact atat asupra optiunii legiuitorului cat si asupra procesului de aplicare a legii.
3. Cercetare angajata sau prin actiune - este specifica stiintelor sociale. Isi propune schimbarea unei situatii existente in sensul ameliorarii.
In acest caz cercetatorul este mai implicat si colaboreaza direct si strans cu factorii de decizie. (Prevenirea si tratamentul delincventei juvenile sau formarea personalului de specialitate in diferite institutii cu profil juridic).
4. Cercetarea operationala (specifica stiintelor exacte) de la care insa putem imprumuta anumite avantaje (statisticile judiciare) publicate in anuarul statistic elaborat de Institutul National de Statistica si in informatizarea informatiilor la nivelul instantelor.
Importanta:
Reduce costurile
Eficientizarea activitatii instantelor si politiei
Clasificarea sociologica:
A. Cercetarea cantitativa:
Se realizeaza pe un numar mare de cazuri.
Se bazeaza pe chestionare, experimente, studiul documentelor.
Se concretizeaza in analize statistice.
Cercetatorul este obiectiv, detasat.
Se elaboreaza modele probabilistice.
Are o existenta de secole, mai lunga.
B. Cercetarea calitativa:
Se realizeaza pe un numar redus de cazuri.
Se bazeaza pe studii de caz, interviuri si observatii.
Se concretizeaza in analize tematice.
Cercetatorul este implicat.
Se exploreaza un demers de intelegere.
Este incadrata din anii 1860.
Concluzie:
Tipul de cercetare selectat depinde de:
1. Natura si specificul problemei abordate;
2. Pregatirea cercetatorului
3. Cerintele actuale, posibilitati de realizare.
III. Structura institutionala
Conform legislatiei in vigoare, totalitatea entitatilor care desfasoara activitati de cercetare formeaza sistemul national de cercetare. Acest sistem include institutii publice si private.
Delimitam la cele publice doua mari verigi:
A. Unitatile Academiei Romane (60) au 3 sectii:
a). Stiinte Economice, Juridice si Sociologice
b). Sectia de Teologie, Filosofie, Psihologie si Pedagogie
c). Sectia de Stiinte Medicale
In cadrul primei sectii functioneaza din anul 1954 Institutul de Cercetari Juridice.
B. Administratia Publica Centrala:
M.E.C. (Ministerul Educatiei si Cercetarii):
a). Autoritatea Nationala de Cercetari Stiintifice
M.J. (Ministerul Justitiei):
a). I.N.E.C. (Institutul National de Expertize Criminalistice)
b). I.N.C. (Institutul National de Criminologie)
M.I.R.A. (Ministerul Internelor si Reformei Administrative):
a). A.N.A. (Agentia Nationala Antidrog)
b). I.C.P.C. (Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii)
c).I.N.A. (Institutul National de Administratie)
M.S. (Ministerul Sanatatii):
a). I.N.M.L. (Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici).
