|
|
|
TEHNICI DE ACCELERARE SI DECELERARE A COMPORTAMENTULUI ELEVULUI
Comportamentul nepotrivit al unui elev poate sa fie:
(a) in deficit (nu scrie temele, are interactiuni sociale reduse etc.)
(b) in exces (plans excesiv, comportament agresiv, fuga de la ore etc.).
Daca un comportament se manifesta in deficit, recurgem la tehnici de accelerare pentru a-i
mari frecventa, intensitatea, probabilitatea de ocurenta.Similar, daca un comportament este in exces, recurgem la tehnici de decelerare pentru a-i reduce frecventa, intensitatea, probabilitatea de ocurenta. Descompunem comportamentul in componente minimale care sunt asociate in mod constant cu anumite tehnici de intarire.
1. Shaping (formatare, intarire gradata)
Este procedeul prin care descompunem comportamentul in componente minimale si intarim fiecare aproximare succesiva a comportamentului tinta. Presupune deci o modificare gradata a comportamentului. Jocul copiilor "fierbinte-rece" este o exemplificare
adecvata a acestei tehnici. Sarcina unui copil este de a gasi un obiect ascuns, in timp ce altul ii intareste succesiv comportamentul spunand "fierbinte" cand se apropie de obiectul ascuns si "rece" cand se indeparteaza de el.Aceasta tehnica este utilizata pentru a accelera un comportament prea complex sau prea dificil pentru subiect. Comportamentul global este spart in parti sau pasi logici care sunt ulterior intariti succesiv. Fiecare noua componenta intarita aproximeaza comportamentul tinta. De exemplu, un copil care refuza contactul vizual este invatat (conditionat) treptat, sa sustina privirea altei persoane: sa intoarca capul in directia corecta; sa ridice privirea; sa priveasca scurt in ochii eluilalt; in final sa-i sustina privirea, sa mentina contactul vizual.Aceeasi tehnica este utilizata pentru invatarea citit-scrisului. Comportamentul global "a scrie" este spart in componente minimale logice care sunt intarite succesiv. Mai intai invatam elementele componente ale literelor: bastonase, ovale, zalute, etc. In pasul urmator invatam sa legam aceste elemente pentru a obtine o anumita litera. Invatam sa legam literele cunoscute intre ele pentru a scrie cuvinte pana la propozitii si texte unitare.
Pasi in aplicarea tehnicii
(a) Din repertoriul comportamental al elevului observati comportamentul in deficit care
va intereseaza.
(b) Identificati antecedentele si consecintele sale.
(c) Notati situatiile in care apar variatii in forma, intensitatea si durata acestui comportament.
(d) Spargeti comportamentul tinta in parti componente, in elemente minimale.
(e) Identificati cea mai simpla aproximare a comportamentului tinta.
(f) Eliminati factorii perturbatori din mediu pentru a mari probabilitatea executarii elementelor minimale.
(g) Diferentiati intaririle in functie de raspunsurile comportamentale obtinute.
(h) Retrageti intaririle pentru acele raspunsuri care sunt incompatibile cu comportamentul
tinta.
(i) Daca nu reusiti sa obtineti raspunsul dorit prin repetarea intaririlor, spargeti comportamentul in componente si mai mici. Treceti de la intariri continue la intariri intermitente.
(j) Utilizati amorse verbale sau gesturi in toate etapele, pentru a precipita formarea comportamentului.
Aceasta tehnica poate fi utilizata pentru formare abilitatilor scolare (citit, scris, mentinerea
atentiei), pentru abilitati sociale (initierea unui dialog, cooperarea) si pentru comportamente motorii complexe. Este eficienta cu copii de diferite varste si diferite niveluri intelectuale.
2. Principiul lui Pramack
Acest principiu sustine ca o activitate placuta, preferata, poate fi utilizata ca intarire pentru
o activitate mai putin placuta. Un comportament cu probabilitate crescuta de ocurenta poate fi utilizat ca intarire pentru un comportament cu probabilitate scazuta de ocurenta. A merge la joaca pe terenul de joc poate fi utilizata ca intarire pentru o lectura suplimentara. Adesea, parintii utilizeaza aceasta tehnica in situatii de genul "Mai intai mananci si apoi iti citesc o poveste". In clasa, profesorii ignora aceasta tehnica cand spun: "Sa facem o scurta pauza. Vom fi mai odihniti si vom putea lucra mai bine la .." sau. Problema se pune invers: sa ne folosim de activitatile preferate pentru a creste implicarea elevilor in activitati mai putin placute. Aplicand Principiul lui Premack in situatiile de mai sus, profesorul ar fi trebuit sa spuna: "Sa rezolvam mai intai exercitiile la matematica si apoi mergem la joaca".
Orele de lectura sunt activitati mai putin placute pentru copii. Ei prefera mai degraba sa citeasca glume, ghicitori, scurte istorioare hazlii decat nuvele, poezii, povesti lungi. Ii putem determina sa le citeasca si pe acestea din urma, spunand: "Cine citeste cinci minute din aceasta nuvela, are dreptul sa citeasca apoi douazeci si cinci de minute din cartea cu intamplari comice". Ii scurt timp, contingenta se schimba, la fiecare zece minute de citit din nuvela acordam cate zece minute de citit din intamplari comice. Cu timpul activitatea placuta nu va mai trebui conditionata de efectuarea celei neplacute.
3. Incheierea unui contract (contractul de contingente)
Aceasta tehnica presupune negocierea si semnarea unui contract intre adolescent si alte
persoane (profesori, parinti, prieteni). El stabileste recompensele sau pedepsele pe care le va primi adolescentul in functie de comportamentul sau (consecintele depind de actiunile sale). Semnarea contractului are loc ca urmare a unei negocieri. El trebuie acceptat cu placere de catre adolescent, nu impus cu forta. Scopurile urmarite sunt de scurta durata, dar pot fi prelungite in functie de succesele adolescentului. In acelasi timp, scopurile trebuie sa fie accesibile, relativ usor de atins. Ca recompensa, selectam acele lucruri/activitati care sunt suficient de dorite pentru a functiona ca atare. In clauzele contractului putem include si sanctiuni (pedepse sau pierderea unor privilegii) dar el functioneaza mai eficient daca se bazeaza pe recompense.
Pasi in aplicarea tehnicii
(a) Descrieti comportamentul tinta in termeni clari, detaliati si univoci, tinand cont de capacitatea de intelegere a adolescentului.
(b) Stabiliti durata, frecventa si calitatea cu care trebuie sa se manifeste comportamentul
tinta. Specificati-le drept clauze ale contractului. Altfel spus, clarificati ce anume trebuie
"atins".
(c) Specificati intaririle pozitive sau recompensele acordate pentru efectuarea comportamentului dezirabil.
(d) Stabiliti privilegiile care se pierd de ambele parti, prin incalcarea clauzelor.
(e) Stabiliti bonusul (intarirea pozitiva suplimentara) care se acorda daca adolescentul
depaseste cerintele minime ale contractului.
(f) Specificati mijloacele prin care observati, masurati si inregistrati comportamentul dezirabil. Stabiliti procedura prin care acordati adolescentului feedback pentru performantele sale pe perioada cat se aplica contractul.
(g) Acordati intaririle imediat dupa raspunsul dezirabil.Contractul trebuie incheiat in termeni pozitivi. Scopul sau este formarea comportamentului prin intariri pozitive. Ii puteti spune adolescentului "Daca iti scrii tema voi inceta sa te mai bat la cap". Este o intarire negativa, dar ar fi mai bine sa formati comportamentul acesta printr-o intarire pozitiva "Daca iti scrii tema putem merge sa jucam fotbal".Tehnica este foarte eficienta cu adolescenti deoarece ii pune in situatia de adulti, in zona proximei lor dezvoltari. Le influentam comportamentul prin prestigiu: in loc sa-l fortam sa execute ceva anume, il determinam sa o faca fara pedeapsa. Cu cat am fi mai autoritari, cu atat revolta lor ar fi mai puternica.Ca si clasa de comportamente, tehnica se aplica eficient, pentru cele "acting-out"(tensiunea descarcata in exterior): pierderea controlului, hiperactivitate; dificultati in programarea timpului, motivatie scazuta pentru diverse activitati, fuga de la ore, refuzul de a scrie temele,intretinerea precara a igienei personale. Esential este sa nu uitam ca intentia unui astfel de contract este sa reliefeze schimbarile pozitive din copil, nicidecum sa creeze o alta situatie de esec.
4. Tehnici de decelerare a comportamentului
1. Extinctia (stingerea)
Este procedeul prin care inlaturam intaririle care succed un comportament dezadaptativ.
Rata ocurentei raspunsului scade ca urmare a nonintaririi acestuia. Elevii care raspund ne
intrebati "deranjeaza " ora. Involuntar, profesorii acorda acestora un surplus de atentie. Tocmaiacest surplus de atentie le intareste comportamentul. Daca la un moment dat, incepem sa le ignoram interventiile inoportune, ele se vor manifesta din ce in ce mai rar, se vor reduce pana la nivelul anterior acordarii intaririlor atentionale (nivel operant).
Multe din comportamentele deviante sau dezadaptative sunt intretinute sau accentuate datorita intaririlor pozitive sau negative. Atentia este un tip de intarire care mai degraba creste decat descreste frecventa comportamentelor dezadaptative la copii. Timpul necesar
pentru a le stinge depinde de cat de bine a fost initial invatat sau stimulat, invatare care la randul ei depinde de programul prin care au fost administrate intaririle. Extincti a este mai rapida daca acel comportament a fost format prin intariri continue.
Retragerea intaririi unui anumit comportament scade probabilitatea ocurentei lui.Chiar daca extinctia este eficace s-ar putea ca la inceput efectele sa fie inverse: sa accentueze comportamentul dezadaptativ (explozia stingerii) si abia apoi sa decelereze. Este o incercare de a redobandi anumite intariri prin accelerarea comportamentului prin care acestea au fost initial obtinute.
Pasi in aplicarea tehnicii:
(a) Observati cu atentie elevul pentru a identifica cu exactitate consecinta care intareste comportamentul dezadaptativ (atentia adultului pentru crizele de nervi "tempertantrums"). Pentru inceput este posibila cresterea in intensitate a comportamentului indezirabil.(b) Administrati intariri pozitive pentru un comportament adaptativ, incompatibil cu cel dezadaptativ pe care vreti sa-l stingeti.Tehnica este eficienta pentru numeroase probleme comportamentale: crize de nervi ("temper tantrums"), limbaj vulgar, plans si vaicareli excesive, suprasolicitarea atentiei celorlalti, comportamente automutilante.
2. Time -aut ul si avantajele acestuia
Un comportament dezadaptativ este decelerat prin indepartarea sau privarea subiectului de
intaririle pozitive pe care le poate avea intr-un anumit context. Pentru un comportament agresiv in timpul orei, elevul este trimis la colt. Il ducem in alt context care nu-i mai ofera intariri pentru agresivitatea sa. Aceasta tehnica este eficienta in urmatoarele conditii:
(a) Durata time-out-ului trebuie sa fie scurta. Pentru fiecare an din varsta cronologica,adaugam un minut time-out. Simpla lungire a time-out-ului nu inseamna cresterea eficientei sale (pentru un criminal, prelungirea timpului de detentie nu inseamna cresterea moralitatii sale).
(b) Sa ne asiguram ca pe perioada time-out-ului nu apar alte beneficii pentru subiec Copilul care este trimis in coltul din fata clasei poate deveni obiectul atentiei celorlalti ramasi in banci; aceasta ar putea fi o intarire care sa accentueze comportamentul indezirabil.
(c) Sa ne asiguram ca time-out-ul nu-i ofera subiectului posibilitatea sa evite anumite responsabilitati (il dam afara de la ore in timp ce toti ceilalti dau lucrare de control; evident pe coridor isi poate gasi preocupari mai placute decat sa fie verificat prin lucrare scrisa).Subiectul trebuie constientizat de timpul cat va urma sa fie scos din mediu. Tehnica este eficienta pentru comportamente agresive, probleme de autocontrol,comportament si limbaj obscen, vorbire excesiva in ore, comportamentul de clown.
3. Penalizarea
Este o tehnica prin care privam subiectul de anumite privilegii pe care le are. In momentul
in care executa un comportament dezadaptativ in loc sa actionam asupra consecintelor, ii
retragem privilegiile: obiecte, situatii, activitati pe care le valorizeaza. Toate aceste modalitati de interventie din partea profesorului formeaza pachete de tehnici. Ele pot fi aplicate complementar. Isi maresc eficienta daca sunt utilizate congruent si consistent de catre toti factorii din mediu.
Bibliografie minimala:
Baban, A., (2001). Consiliere educationala - ghid metodologic pentru orele de dirigentie si
consiliere. Ed. Psinet Cluj-Napoca.
Cosmovici, A., Iacob, L. (coord.) (1999). Psihologie scolara. Polirom, Iasi.
Iucu, R., B. (2000). Managementul si gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoreticometodologice.
Polirom, Iasi.
Grant, W. (2002). Rezolvarea conflictelor. Teora, Bucuresti.
Iucu, R., B. (2000). Managementul si gestiunea clasei/grupei de elevi. Fundamente teoreticometodologice.
Polirom, Iasi.
Lemeni, G. Miclea, M. (2004). Consiliere si Orientare. Ghid de Educatie pentru Cariera. Ed.
ASCR, Cluj-Napoca.
Miclea, M. (1999). Psihologie cognitiva. Modele teoretico-experimentale. Polirom, Iasi.
Miclea M. (1997). Stres si mecanismele de aparare. Cluj-Napoca: Presa universitara clujeana.
Peretti, A., Legrand, J., Boniface, J., (2001). Tehnici de comunicare. Polirom. Iasi
*** (1998). Conflictele si comunicarea. Fundatia Soros., Ed. ARC Bucuresti.
