|
|
|
Acest concept de "educatie permanenta" nu este nou, doar ca in secolele trecute era atribuit doar spiritele alese, vizionare. Devine principiu activ dupa al II-lea razboi mondial, odata cu nevoia multiplicarii profesiilor si rapida evolutie a acestora. Complexitatea educatiei insa vizeaza nu doar profesia, munca ci intreaga viata sociala. Pregatirea nu tinteste doar satisfacerea nevoilor profesionale, educatia continua, permanenta nu inseamna adaugarea a unui nivel educativ. Daca ar fi asa, atunci s-ar cere articularea lor. Educatia ar fi confirmata si nu continua. Educatia se impune si din nevoia de articulare a nivelurilor, preocuparilor, astfel incat sa devina cu adevarat continua in timp si spatiu.
Educatia trebuie conceputa ca un continuum existential, a carui durata se confunda cu viata insasi. Comenius spunea ca: 'Pentru fiecare om, viata sa este o scoala de la leagan la mormant". Educatia nu trebuie limitata in timp (vezi si educatia scolara) si nici inchisa in spatiu (ex. scoala). In Romania, sintagma "educatia permanenta" se impune la un simpozion - 1968 atunci cand se remarca necesitatea ca elevii si studentii sa nu invete pentru rezultatele lor scolare, pentru examene, oricat de importante ar fi ele, ci pentru reusite sociale de durata.
Examenele nu pot fi intelese ca puncte terminale, finale, ca obiective in sine, ci numai ca deschideri spre viitor, oferind fiecaruia o sansa de cunoastere si autocunoastere, deoarece orice evaluare trebuie sa devina deschiderea spre autoeducatie.
Evaluarea prin educatia permanenta nu are caracter retrospectiv, ci are caracter prospectiv pentru subiect, subliniind ceea ce se va putea face cu ceea ce a dobandit. Educatia permanenta se naste din nevoia unui principiu integrator. Principiul educatiei permanente este potentarea disponibilitatilor individului (de a cunoaste mai mult si mai bine, de a se increde in fortele proprii si de a se inscrie pe un traseu existential mereu nou). Profesorul trebuie sensibilizat si pregatit pentru a imprima elevilor nevoia de a se aduce permanent.
In cadrul educatiei permanente asistam la un dublu proces:
- de integrare - desfasurate pe verticala intre nivelele de scolarizare;
- de articulare - pe orizontala, intre forme de invatamant (gimnaziu-liceu, liceu-universitate), reunindu-se intre tipurile de educatie.
Educatia permanenta este continua, globala si integrala.
Educatia permanenta este continua, adica ea devine modul de a fi si de a se adapta pentru fiecare om. Avantajele oferite de continuitatea educatiei constau in:
pregatirea individului pentru intampinarea si dominarea schimbarilor;
- se cere inteleasa nu ca o obligatie, ci ca sprijin, ca nevoie interioara, ca atitudine constienta fata de desavarsirea personalitatii;
- sursa generatoare a sentimentului de securitate morala si sociala;
- generatoare a sentimentului de libertate pentru ca sentimentul de libertate este dat de forta de creatie a fiecaruia.
Educatia permanenta este globala, incluzand toate nivelurile si tipurile de educatie. Educatia permanenta este sistemul educational dezirabil, acel continuum educational alcatuit din procese integrale si specifice, destinat tuturor varstelor/profesiilor bazate pe articularea si integrarea structurilor si formelor educationale.
Educatia permanenta este integrala, asigurand formatia complexa si echilibrata care va permite utilizarea surselor culturale ale societatii in ansamblu. Se pune accentul pe identificarea posibilitatilor de autoinstruire, autoeducare.
Ideea de continuitate a invatarii nu presupune o scoala perpetua, pentru ca este nevoie de initiativa si autonomie socio-profesionala in desavarsirea personalitatii.
Scoala este o etapa fundamentala a educatiei permanente. Educatia permanenta pune capat traditionalelor atributii. Educatia nu se mai realizeaza doar in anumite stadii sau perioade, a Monopolului scolii ca institutie si locul de desfasurare a invatarii este diminuat de perspectiva educatiei permanente. La randul lui, educatorul nu se mai reduce la profesor deoarece functiile lui sunt preluate si de alte profesii. Ca urmare au aparut previziuni conform carora scoala va disparea, pentru ca alte institutii ar putea indeplini misiunea, iar profesorul va fi inlocuit de robot, calculator pentru ca insasi societatea isi sporeste capacitatea educogena. Dar practica si cercetarile pedagogice evidentiaza ca din perspectiva educatiei permanente, rolul scolii creste, deoarece instructia poate fi realizata de masini si, tehnice, dar educatia este atributul exclusiv al omului. (1989 - Masshal McLuhan "Galaxia Gutemberg" - devine celebru prin descoperirea "mijlocul este mesaj" sau "mijlocitorul este mesaj").
Omul este cel mai important mijlocitor al comunicarii. El comunica mai mult decat spune si gandeste. Limbajul este rod al gandirii. Comunicarea nu este numai rod al gandirii. Omul este un complex bio-psiho-socio-cultural si toate aceste elemente intra in dialog cu celalalt.
Educatia are nevoie de un punct de plecare, de o educatie initiala de plecare, care este asigurata de scoala. Autoeducatia este posibila daca exista aceste temelii, asigurate de scoala.
Pregatirea elevilor pentru educatia permanenta presupune pregatirea pentru "a invata sa fi" si "a invata sa devii". Educatia a fost subordonata la 2 obiective mari:
1) sa fii (adica sa fii, sa devii ce determina personalitatea umana) si
2) sa fii, a avea - ce determina personalitatea mercantila.
Din aceasta perspectiva, pregatirea elevilor inseamna regandirea tuturor competentelor procesului educativ. In domeniul obiectivelor educationale, accentul se va muta de la transmiterea cunostintelor spre utilizarea lor, de la formarea capacitatilor intelectuale spre atitudini superioare. Se vor modifica strategiile educative, instruirea asociindu-se cu formarea si raspunderea elevului pentru propria formare.
Obiective traditionale ale educatiei erau:
1. cunostinte;
2. deprinderi;
3. atitudini.
Dupa G. Vaideanu (UNESCO 1970) ordinea obiectivelor educationale s-a schimbat:
1. atitudini;
2. deprinderi;
3. cunostinte.
Accentul educatiei permanente cade pe continutul care favorizeaza autoinvatarea pe codurile de referinte, ideile fundamentale, conceptele de baza si codurile de interpretare - adica ideile necesare intelegerii.
Un elev este pregatit pentru educatia permanenta daca:
1. intelege educatia ca factor de cultura si civilizatie, ca factor ce-i asigura dezvoltarea;
2. daca are atitudine pozitive fata de autoeducatie;
3. a invatat sa invete.
A invata sa inveti inseamna:
1. stapanirea codurilor de referinta in interpretare, adica detinerea notiunilor, conceptelor de baza, a cunostintelor cheie, fundamentale dintr-un domeniu caruia ne consacram si a principiilor, regulilor si normele de interpretare;
2. insusirea metodelor, tehnicilor, muncii intelectuale (elaborarea de fise - fisa de autor, fisa tematica), utilizarea fiselor, descifrarea sensurilor unor concepte de baza, utilizarea unor metode statistice de prelucrare a datelor);
3. metode de evaluare a propriilor performante;
4. invatarea invatarii - formarea priceperii de a descoperi sursele de informatie, noutatile din domeniu;
5. metoda de citire rapida;
6. presupune orientarea efortului in functie de exigentele viitoare - autoexigentele viitoare;
7. este subordonata si dependenta de calitatea idealului profesional, de intelegerea sensurilor profunde ale vietii si profesiei careia te dedici.
Perspective in educatia adultilor
Consiluil Europei,desfasurat la Lisabona in martie 2000 marcheaza un moment decisiv in stabilirea directiei pollitice si de actiune in Uniunea Europeana.Concluziile sale sustin ca Europa a intrat in mod indiscutabil in era cunoasterii,cu tot ceea ce implica aceasta pentru viata culturala,econmica si sociala.Tiparele invatarii,muncii,si cele ale vietii se schimba rapid.Acest fapt nu presupune doar adaptarea individului la schimbare,ci si,in egala masura,aceasta stabileste cai de schimbare a modului in care lucrurile sunt realizate.
Concluziile Consiliului European de la Lisabona confirma faptul ca miscarea catre o educatie prospera si continua pe durata intregii vieti,trebuie sa insoteasca o tranzitie reusita catre o economie si societate bazata pe cunoastere.De aceea,sistemele de educatie si instruire din Eurpoa sunt in mijlocul schimbarilor ce vor urma.Ele vor trebui deasemenea adaptate.Concluziile Consiliului European de la Feira invita 'statele membre,Consiliul si Comisiaca in aria lor de competenta sa identifice strategii coerene si masuri practice in vederea dezvoltarii invatarii pe tot parcursul vietii'(concluziile Consiliului European de la Feira,paragraful 33 )Acest Memorandum preia de la Consiliie Europene de la Feira si Lisabona mandatul de a implementa invatarea pe tot parcursul vietii pentru toti.Scopul sau este de a lansa o dezbatere larg- europeana bazata pe o strategie comprehensiva pentru implementarea invatarii pe tot parcursul vietii la nivel individual si instiutional si in toate sferele vietii publice si private.
Invatarea pe tot parcursul vietii nu mai reprezinta doar unul dintre aspectele educatiei si instruiri;ea trebuie sa devina principiul calauzitor pentru participarea activa de-a lungul intregului continuu al contextului invatarii.Urmatoarea decada trebuie sa vizeze implementarea acestei viziuni.Toti aceia care locuiesc in Europa,fara exceptie,trebuie sa aiba posibilitati egale pentru a se adapta la cerintele schimbarii socio-economicesi sa participe activ in conturarea viitorului Europei.
Memorandum-ul se deschide prin stabilirea situatiilor de implementare a invatarii pe tot parcursul vietii.Sectiunea II sustine ca promovarea unei atitudini civice active si promovarea ocuparii fortei de munca sunt scopuri intercorelate,deopotriva importante,ale invatarii pe ot parcursul vietii.Ca o remarca la aceasta cerinta s-a ilustrat in cadrul Conferintei acordul Statelor Membre la aceasta prioritate,dar au fost considerate lente,in privinta desfasurarii unor actiuni concrete in acest sens.Sectiunea III sustine ca nivelul schimbarii socio-economice in Europa necesita o aboradre fundamental noua a educatiei si instruirii deoarece invatarea pe tot parcursul vietii este o umbrela comuna sub care sunt reunite toate tipurile de invatare si predare.Punerea in practica a invatarii pe tot parcursul vietii necesita ca toata lumea sa lucreze efectiv impreuna atat ca indivizi,cat si in organizatii.
Ca raspuns, sectiunea IV sublineaza sase mesaje cheie care ofera un cadru structurat pentru o dezbatere deschisa asupra punerii invatarii pe tot parcursul vietii in practica.Aceste mesaje sunt bazate pe experienta dobindita la nivel european prin programele comunitare si prin Anul European al Invatarii pe tot parcursul vietii(1996).
Mesajul cheie 1:Noi deprinderi de baza pentru toti
Obiectiv:Garantarea accesului universal si continuu la invatarea de-a lungul vietii in vederea dobindirii si inoirii deprinderilor pentru o participare sustinuta in societatea cognitiva.
Schimbarile economice si sociale modifica si inoiesc profilul deprinderilor de baza pe care fiecare trebuie sa le aiba ca minimum de bagaj,permitand participarea activa in campul muncii,in viata de familie si la toate nivelurile vietii comunitare-de la nivel local pana la cel european.Noile deprinderi de baza cuprinse in concluziile Consiliului European de la Lisabona(paragraful 26) sunt deprideri aflate in aria domeniilor de cunoastere si cometenta larg definite,fiecare dintre ele fiind interdisciplinare:invatarea limbilor straine,de exmplu,implica dobindirea unor capacitati tehnice,culturale si estetice de comunicare,performare si apreciere.De aici rezulta cresterea intrepatrunderii in continut si functionalitate a deprinderilor generale,vocationale si sociale.
Ca un punct de plecare pentru dezbatere acest memorandum defineste noile deptinderi de baza ca fiind acelea cerute pentru o participare activa in economia si societatea cunoasterii-pe piata muncii si la locul de munca,in comunitatile virtuale si cele in timp real si intr-o democratie la fel de bine ca si pentru o peroana cu un simt cooerent al identitatii si cu o directie in viata.Unele dintre aceste deprinderi-cum sunt dobindirea digitala de stiinta de carte-sunt cu adevarat noi,in vreme ce altele -cum sunt limbile straine devin mai importante pentru tot mai multi oameni decat in trecut.Deprinderile sociale cum sunt increderea in sine,auto-orientarea si asumarea riscurilor sunt deasemenea din ce in ce mai importante,pentru ca oamenii se asteapta sa fie capabili,sa se comporte mult mai autonom decat in trecut.Deprinderile antrprenoriale ofera capacitati atat de a imbunati performantele individuale la locul de munca si sa diversifice activitatile companiei;ele contribuind totodata la creearea de locuri de munca atat in cadrul intreprinderilor deja existente,cat si in cazul miciloe intreprinzatori.A invata cum sa inveti,sa te adaptezi la schimbare si sa dai un sens vastului flux de informatie sunt acum deprinderi generice pe care fiecare trebuie sa le dobandeasca.Angajatorii isi cresc simtitor cerintele privind capacitatea de invatare,de dobindire rapida de noi deprinderi si de adaptare la noile provocari si situatii
Acelora care nu sunt capabili indiferent din ce motive,sa dobandeasca pragul relevant de deprinderi de baza trebuie sa li se ofere oportunitati continue de a le dobandi,indiferent de cat de des esueaza in a reusi,sau in a prelua ceea ce li s-a oferit deja.Invatarea formala si sistemele de instruire formale ale Statelor Membre-fie ele initiale,superioare sau continue pentru adulti-sunt responsabile sa se asigure ca fiecare individ dobandeste,isi imbogateste si sustine un prag de deprinderi stabilit.Domeniile invatarii non-formale au,de asemenea,e jucat un rol foarte important in aceasta privinta.Totodata acestea necesita asigurarea de rezultate si experienta educationala de inalta calitate pentru cat mai multa lume posibil.Totodata solicita reevaluarea continua a nivelurilor referintelor,deprinderilor de baza astfel incat ceea ce se ofera la nivel educational sa se potriveasca cu ceea ce este necesar la nivelul economic si social.
Mesajul-cheie 2:Mai multe investitii in resursele umane
Obiective:Cresterea vizibila a nivelului de investitii in resurse umane in vederea stabilirii ca prioritate a valorii celei mai importante a Europei-oamenii sai.
Concluziile Consiliului European de la Lisabonastabilesc obiective clare pentru toti cei preocupati sa sa creasca investitia anuala per capita in resuse umane,iar directivele pentru ocuparea fortei de munca(13,14,16)invita Statele Membre sa-si stabileasca obiective echivalente.Una dintre caile posibile ar fii aceea ca partenerii sociali sa stabileasca acorduri-cadru privind invatarea de-a lungul vietii in general,stabilind obiective pentru instruirea continua si introducaid un premiu european pentru companiile cu progrese in acest domeniu.Totodata se impune nevoia ca investitiile in resurse umane sa fie mai transparente.
La nivel individual nu este nici un dubiu ca masurile stimulstive trebuie dezvoltate mai mult.Ideea unor conturi individuale pentru educatie este un exempluprin care oamenii sunt incurajati sa contribuie la costurile propriilor lor educatii prin economii speciale si depuneri care atrag granturi corespunzatoare sau suplementare si beneficii din surse de finantare publice si private un exemplu sunt companiile care dau angajatiilor o anumita suma de bani si aloca timp pentru a putea dobandi educatie la propria lor alegere sau pe aceea convenita a fi vocational relevanta.
In unele State Membre a fost negociat dreptul la concedii de studii subventionate pentru salariati,iar pentru someri exista deasemenea dreptul la instruire.Cat priveste invatarea la locul de munca si cea legata de locul de munca,o atentie deosebita va trebui acordata in urmatoarea decada persoanelor peste 35 de ani.Aceasta se datoreste partial tendintelor demografice care vor creste importanta strategica a salariatilor mai in varsta.Participarea la educatie si instruirea continua devine de asemenea mult mai importanta pentru salariatii mai varstnici,cu precadere pentru cei mai putin calificati,si pentru aceia aflati in slujbe de un nivel mai scazut.
Angajatorii au inregistrat o cerere crescanda pentru incheierea de contracte de munca cu jumatate de norma,nu numai din motive familiale,dar si pentru a faccilita continuarea studiilor.In multe cazuri acest lucru este dificil de organizat in practica,desi nivelurile muncii voluntare cu o jumatate de norma variza considerabil de la un stat membru la altul-posibilitati pentru schimburi de experienta in acest sens exista.In general partenerii sociali joaca un rol major in negocierea acordurilor pentru confinantarea educatiei pentru angajati si pentru programe de lucru mai flexibile care sa faca participarea la educatie practic fezabila.Investitia in resurse umane este pana la urma si o problema de apermite oamenilor sa-si gestioneze propriul 'portofoliu de timp'si sa faca mult mai vizibila o gama larga de rezultate ale invatarii.Abordarile creative si inovatoare ale investitiei in resurse umsne sunt o parte integranta adezvoltarii organizatiilor educationale.
Oricare care ar fi masurile luate in Statele Membre,in industrie,sectoare ocupationale sau companii individuale,punctul important este acela ca investitia in resurse umane necesita trecerea catre o cultura a responsabilitatilor impartasite si catre acorduri de co-finantare clare pentru participarea la invatare de-a lungul vietii.
Mesajul-cheie 3:Inovatia in predare si invatare
Obiectiv:Dezvoltarea metodelor si contextelor efective de predare si invatare pentru continuu-ul invatarii de-a lungul vietii si invatarii 'widelife'
Pe masura ce intram in Era Cognitiva,intelegerea noastra asupra a ceea ce este invatarea,unde si cum trebuie sa aiba loc,si in ce scop,se modifica.Se astaeapta din ce in ce mai mult ca metodele si contextele predarii si invatarii sa recunoasca si sa se adapteze la un grad ridicat de interese,nevoi si cerinte,nu numai ale indivizilor dar si ale unor grupuri specifice de interese apartinand societatilor europene multiculturale.Aceasta implica o schimbare majora spre sistemele de invatare orientate catre utilizator,cu granite permisive intre sectoare si niveluri.Oferirea posibilitatilor indivizilor de adeveni persoane active in actul invatarii,implica atat imbunatatirea practicilor existente ,cat si dzvoltarea unor abordari noi si variate pentru a beneficia de oportunitatile oferite si de ICT si de o gama intreaga de contexte eductionale.Tehnologiile de educatie ICT ofera un potential ridicat pentru inovarea metodelor de predare si invatare,desi practicienii din domeniile educatieiinsista ca,pentru a fi pe deplin eficiente,acestea trebuie cuprinse in contexte si relatii intre profesori si elevi in 'timp real'.Metodele noi trebuie deasemenea sa ia in considerare rolul in schimbare al tutorilor si profesorilor care sunt separati de studentii lor prin timp si spatiu.Mai mult ,mare parte din ceea ce ofera sistemele de educatie si instruire este inca organizat si predat de parca modurile traditionale de planificare si organizare a viatii unui individ nu s-ar mai fi schimbat de cel putin o jumatate de secol.Sistemele educatieionale trebuie adaptate la modul schimbator in care oamenii traiesc si invata astazi.Aceasta este cu precadere important pentru dobandirea egalitatii sexelor si formarii unei 'varste a treia'din ce in ce mai active
Predarea ca rol profesional se va confrunta cu schimbari decisive in decadele urmatoare):profesorii si instructorii devin consilieri,mentori si mediatori.Rolul lor-si acesta este de o importanta cruciala-este acela de a ajuta si sprijini curasntii care,pe cat posibil,sa fie raspunzatori de propria lor invatare.Capacitatea si increderea de adezvolta si practica predarea metodelor de invatare deschisae si participative trebuie sa reprezinte,prin urmare,o deprindere esentiala a educatorilor si instructorilor,atat in imprejurari formale ,cat si in cele non-formale.Invatarea activa presupune motivatie pentru invatare,capacitatea de a exersa judecata critica si deprinderea de a sti cum sa inveti.Fundamentul rolului predarii se afla in cultivarea acestor capacitati umane de a crea si a folosi cunostinte.
Mesajul-cheie 4:Valorificand educatia
Obiectiv:De a imbunatati semnificativ modurile in care participarea si rezultatele invatarii sunt intelese si apreciate,cu precadere invatarea non-formala si cea informala.
In economia cunoasterii,dezvoltarea si folosirea pe deplin a resurselor umane este un factor decisiv in mentinerea comeptitivitatii.In acest cotext,diplomele,certificatele si calificarile sunt un important punct de referinta pentru angajatori si indivizi pe piata muncii si in cadrul intreprinderii.Cresterea cererii angajatorilor de personal calificat si cresterea cererii competitiei intre indivizi pentru a obtine si pastra un loc de munca conduce la o mai mare cerinta de educatie recunoscuta ca oricand
Sistemele de educatie si instruire ofera un serviciu indivizilor,angajatorilor si societatii civile luate ca un intreg.Asigurarea ca invatarea este recunoscuta vizibil si corespunzator este un un element indispensabil al calitaii serviciilor care sunt oferite.Pentru o Europaintegrata,atat o piata a muncii deschisa cat si dreptul cetatenilor de a se misca liber,de a trai,studia,instrui si munci in toate Statele Membre solicita ca deprinderile,cunostintele si calificarile sa fie mai usor de inteles si de 'purtat'prin Uniune.
Angajatorii si indrumatorii pentru admiterea in institutiile de educatie si instruire trebuie sa fie de asemenea convinsi de valoarea acestui tip de certificare.Sistemele APEL evalueaza si recunosc cunostiintele,deprinderile si experienta existenta a indivizilor,dobindite de-a lungul unor lungi perioade de timp si in contexte diverse,incluzind si situatii non-formale si informale.Metodele folosite pot descoperi deprinderi si competente pe care indivizii insisi sa nu fi realizat ca le au si ca le pot oferi angajatorilor.Acest proces necesita participarea activa a candidatului,care,in sine,sporesc increderea individului in sine si,si-si imnunatateste propria imagine.
Mesajul-cheie 5:Regandirea ghidarii si consilierii
Obiectiv:Asigurarea ca fiecare poate avea accces cu usurinta la informatie de calitate si la sfaturi privind oportunitatile de educatie pe tot cuprinsul Europei si pe tot parcursul vietii lor.
In trecut trecerea de la educatie la instruire si pe piata muncii se petrecea o singura data in viata majoritatii oamenilor-ca tineri parasind scoala sau universitatea pentru a gasi o slujba,cu probabil una sau mai multe perioade de instruire vocationala intre ele.Astazi,cu totii avem nevoie de informatii si sfaturi asupra 'ceea ce vom face mai departe,de cateva ori pe parcursul vietii noastre si poate in momente cu totul neprevazute.Aceasta este o parte integranta a planificarii si dezvoltarii unui proiect de o viata sub forma unui proces aflat in desfasurare in care munca platita nu este decat o componenta,indiferent cat ar fi de importanta aceasta.
Cumpanirea optiunilor si luarea deciziilor necesita,cu siguranta,informatii relevante si precise,dar si un sfat profesional care deseori te poate ajuta sa-ti clarifici gandurile.In acest context este necesara o noua abordare care sa aiba in vedere ghidarea ca un serviciu accesibil continuu pentru toti si care sa acopere distictia dintre ghidarea educationala,vocationala si personala si care sa se adreseze si unui public nou.
Sarcina practicianului este aceea de a insoti indivizii in calatoria lor unica prin viata,prin punerea de motivatii in circulatie,oferind informatii relevante si facilitand luarea deciziilor.Aceasta include dezvoltarea unei abordari pro-active-ceea ce inseamna iesirea in intampinarea oamenilor in locul simplei asteptari ca ei sa vina sa solicite sfatul,precum si in urmarirea progresului realizat.Ea include de asemenea actiunea pozitiva de prevenire si recuperare a esecului de a invata si de a fi eliminat din cursurile de invatare si instruire.Viitorul rol al ghidarii si conilierii profesionale poate fi deschis ca'brocheraj'.Punand inainte interesele clientului,'brocherajul de ghidaj este capabil sa obtina si sa prelucreze o gama larga de informatii pentru a-l ajuta pe acesta sa decida asupra celei mai bune cai de urmat pentru viitorPracticienii in ghidare si consilierevor trebui sa dezvolte capacitati de inalt nivel de gestionare si analiza a informatiilor.Ei vor fi chemati sa asiste oameni in gasirea drumului prin labirintul informatiilor ajutandu-i sa caute ceea ce este folositor pentru propriile lor nevoi.Intr-un univers globalizat al ofertei educationale oamenii vor avea,de asemenea,nevoie de ghidare in ceea ce priveste calitatea acceea ce se ofera.Acestea sunt motivele pentru care serviciile de ghidare si consiliere trebuie sa se indrepte catre un stil de ofertare mai'holistic'capabil sa raspunda unei varietati mari de nevoi si cerinte ale unei varietati mari de public.Este de la sine inteles ca asemenea servicii trebuie sa fie accesibile pe plan local.Practicienii trebuie sa fie familiarizati cu circumstantele personale si socilae ale acelora carora le este oferita informatia si sfatul ,,dar la fel de bine trebuie sa cunoasca profilul pietei muncii locale si nevoile angajatorilor.
In mod traditional ghidarea si consilierea au fost oferite ca servicii publice si au fost concepute la inceput sa insoteasca tranzitia initiala de la scoala la piata munciiIn ultimii treizeci de ani serviciile bazate pe piata s-au inmultit,in special pentru cei cu o calificare inalta.In anumite State Membre multe dintre serviciile de ghidare si consiliere sunt partial sau in totalitate privatizate.Cu toate acestea,ramane responsabilitatea sectorului public de a stabili un minimum acceptat de standarde de calitate si de a defini dreptul la beneficii garantate.
Mesajul-cheie 6:Aducand invatarea mai aproape de casa.
Obiectiv:Oferirea oportnitatilor de invatare pe tot parcursul vietii cat mai aproape posibil de benificiari,in propriile lor comunitati si sprijinite prin echipamente bazate pe ICT,oriunde se impun.
Diferitele oprtunitati locale ale accesului la invatare de-a lungul vietii ajuta la asigurarea faptului ca oamenii nu sunt obligati sa-si paraseasca regiunea natala pentru a studia si a se instrui-desi ei trebuie sa poata avea posibilitatea de a face acest lucru,iar experienta unei asemenea mobilitati trebuie sa devina o experienta pozitiva in sinePentru anumite grupuri,cum sunt cele ale persoanelor cu handicap,nu este intotdeauna posibil sa fie mobile din punct de vedere fizic.In anumite cazuri,accesul egal la invatare poate fi dobindit prin aducerea invatarii catre beneficiar.ICT ofera un potential ridicat pentru a ajunge la populatiile risipite si izolate cu costuri-nu numai pentru invatarea insine,dar si pentru comunicatie,fapt ce serveste la pastrarea identitatii comunitare chiar in cazul unor distante mari.In mod general,accesul la serviciile de educatie 24 din 24,si a celor 'din mers'-inclusiv invatarea prin reteaua de internet permite tuturor sa-si foloseasca timpul alocat invatarii cat mai bine posibil,oriunde s-ar afla la un moment dat.
La randul lor,zonele urbane dens populate pot realiza parteneriate multiple dintr-un univers al diversitatii,folosind invatarea pe tot parcursul vietii ca un motor al regenerarii locale si regionale
Aducerea invatarii mai aproape de casa va necesita de asemenea reorganizarea si redesfasurarea resurselor pentru a crea tipuri potrivite de centre de invatare in locatii cotidiene,unde oamenii sa se adune,atat in scoli cat si in camine culturale si centre comerciale,biblioteci si muzee,locuri de rugaciune si piete publice,trenuri si statii de autobuz,centre de sanatate si complezxe de agreement,in cantinele de la locul de munca.
Memorandum-ul se incheia in sectiunea V cu exemple asupra modului in care actiuni la nivel european pot asista Statele Membre sa faca progrese.Lucrand impreuna pentru a pune invatrea pe tot parcursul vietii in practica este cea mai buna cale pentru a merge inainte.
Cheia catre succes va fi constituirea unui sentiment impartasit de responsabilitate pentru invatarea pe tot parcursul vietii pentru toti actorii cheie-Statele Membre,institutiile europene,partenerii sociali si lumea oamenilor de afaceri;societatea civila,asociatii si grupuri;si in cele din urma,cetatenii insisi.Scopul nostru comun este acela de a constitui o uropa in care fiecare sa aiba posibilitatea de a-si dezvolta propriul potential la maximum.sa simta ca pot contribui la aceasta si sa aiba sentimenul apartenentei.
