|
|
|
Olimpiada de limba, comunicare Si literaturA romana "G. Calinescu" etapa judeteana, CLASA a IX-a
Timp de lucru 180 de minute
timpul destinat lecturii critice a textelor 30 minute
timpul destinat redactarii raspunsurilor 150 minute
Citeste cu atentie textele de mai jos :
A. Pe Tata eu nu
l-am pomenit decat ca pe un pasionat om al cartii. Asupra gospodariei el nu se
mai apleca deloc, sau numai arar. De multe ori nu cunostea cate si ce
fel de vietati avea pe linia ieslelor. El inchina mai multe ceasuri
grijilor pentru celelalte "fumuri" ale satului, decat grijilor pentru vatra
sa. Aproape ziua intreaga el citea intins pe pat. Cu noi nu mai ajungea
decat la un schimb de taceri. inainte de amiaza, dupa-amiaza
si noaptea - pana pe la ora doua - el citea. Era cuprins de
obicei de carti nemtesti, ce si le procura de la
profesorii saxoni de la gimnaziul din Sebes.
Fata de noi Mama se purta intr-un fel, si Tata intr-altul. Nu vorbesc acum despre Mama, ca duh al randuielii, ci despre ea ca o intrupare a duiosiei si a grijei. Tata nu-si da pe fata bataile inimii, ce le avea pentru noi. El se pastra la departare, intr-o atitudine de asprime, ce parea domolita numai de-un oaresicare dezinteres. El isi intindea veghea asupra noastra prin simpla sa prezenta, fara a ne tine cu tot pretul sub uitatura. Eram inca prea mic pentru a-i fi putut patrunde firea si cugetul. Numai tarziu putui sa aflu - de la fratii mei mai mari si de la altii care i s-au abatut prin apropiere - ca Tata era de-o exuberanta si de o volubilitate deosebit de simpatica, atunci cand se nimerea: sa se simta in largul sau, intre prieteni, ce-i aratau intelegere. Mai aflam ca era un liber-cugetator, desi preot. Nici una, nici cealalta dintre aceste trasaturi, nu l-au impiedicat totusi sa-si indeplineasca din plin datoria fata de altar, cadelnita si catapeteasma. Prestigiul fata de sateni, si l-a sporit si altfel, si mai ales ca mare sfetnic al Lancramului, in care calitate el daruia din prisosul mintii sale intregului sat. Exemplul sau prindea, caci era sugestiv si viu. "Ce face Popa, sau cel cu barba de argint si cu mintea de aur ?' se intrebau taranii, iscodindu-i cararile si pasii, si-i urmau pilda. Cum popa isi indruma copiii spre carte, taranii prinsera a face la fel, fara prea multa sovaire sau sfiala. Anevoie se va gasi in tot cuprinsul transilvan un alt sat, care sa fi azvarlit peste marginile lui pe podisurile mai inalte ale vietii nationale, un mai mare procent de intelectuali decit Lancramul.
[] Mama era o fiinta primara. Eine Urmutter, cum ii spuneam eu mai tarziu, facand uz de-un cuvant nemtesc, ce mi se parea ca i-ar cuprinde chipul si prin care o proiectam in arhaic. Fara multa scoala, cu instincte materne si feminine preistorice. Preistorice in sensul deplinatatii vitale, grele, masive. Nu avea Mama cunostinte folclorice deosebit de bogate, dar ea traia aievea intr-o lume croita pe masura celei folclorice. Existenta incadrata de zarea magiei. Ea se simtea cu toata faptura ei vibrand intr-o lume strabatuta de puteri misterioase, dar nu se abandona niciodata visarii. Fiinta impersonala, fara gand intors asupra ei insasi, stapanita numai de sacrul egoism al familiei, Mama era substanta activa in jurul careia luau infatisare palpabila toate randuielile vietii noastre. Asa o stiam cel putin noi - copiii.
(Lucian Blaga, Hronicul si cantecul varstelor)
B. Si cand invatam eu la scoala, mama invata cu mine acasa si citea acum la ceaslov, la psaltire si Alexandria mai bine decat mine, si se bucura grozav cand vedea ca ma trag la carte. Din partea tatei, care ades imi zicea in bataie de joc: "Logofete, branza-n cui, lapte acru-n calamari, chiu si vai prin buzunari!", puteam sa raman cum era mai bine: Nic-a lui Stefan a Petrei, om de treaba si gospodar in Humulesti. Vorba ceea:
Decat codas in oras,
Mai bine-n satul tau fruntas.
Mama insa era in stare sa toarca-n furca, si sa invat mai departe. Si tot cihaia mama pe tata sa ma mai dea undeva la scoala, caci auzise ea spunand la biserica, in "Parimei", ca omul invatat intelept va fi si pe cel neinvatat sluga-l va avea.
Doamne, mai femeie, Doamne, multa minte-ti mai trebuie! zicea tata, vazand-o
asa de ahotnica
pentru mine. Dac-ar fi sa iasa toti invatati,
dupa cum socoti tu, n-ar mai avea cine sa ne traga
ciubotele. N-ai auzit ca unul cica s-a dus odata bou
[]Peste iarna, mama iar s-a pus pe capul tatei, sa ma dea undeva la scoala. Dar tata spunea ca nu mai are bani de dat pentru mine. [] Cand a mai auzit mama si asta, s-a facut foc.
- Sarmane omule! Daca nu stii boaba de carte, cum ai sa ma intelegi? Cand tragi sorocovetii la musteata, de ce nu te olicaiesti atata? Petre Todosiicai, crasmarul nostru, asa-i ca ti-a mancat noua sute de lei? Vasile Roibu din Bejeni, mai pe-atatia, si altii cati? Rustei lui Valica si Mariucai lui Onofrei gasesti sa le dai si sa le rasdai? Stiu eu, sa nu crezi ca doarme Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci sa dormi! Si pentru baiat n-ai de unde da? Mai omule, mai! Ai sa te duci in fundul iadului, si n-are sa aiba cine te scoate, daca nu te-i sili sa-ti faci un baiat popa! De spovedanie fugi ca dracul de tamaie. La biserica mergi din Pasti in Pasti. Asa cauti tu de suflet?
(Ion Creanga, Amintiri din copilarie)
Alege una dintre variantele de subiect propuse mai jos si raspunde corect tuturor cerintelor formulate in sarcinile de lucru.
Atentie! Nu ai voie sa rezolvi ambele subiecte. Trebuie sa optezi pentru cel care iti place mai mult.
VARIANTA I
a. Lectura (80 de puncte)
I. Intelegerea textului ( 16 puncte)
1. Demonstreaza prin doua trasaturi apartenenta celor doua texte la un anumit gen literar. 4 puncte
2. Prezinta trei aspecte comune celor doua fragmente, altele decat cele ilustrate la cerinta 1.12 puncte
II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)
Redacteaza o compunere de 15-20 de randuri, in care sa realizezi o paralela intre imaginea Tatalui din Hronicul si cantecul varstelor de Lucian Blaga si a lui Stefan a Petrei din Amintiri din copilarie de Ion Creanga.
III. Scriere imaginativa (25 de puncte)
Valorificand cele doua fragmente, redacteaza un eseu de cel putin 30 de randuri in care sa dezvolti afirmatia lui Aristotel: Toata educatia depinde de mama.
Pentru a obtine punctajul maxim, vei avea in vedere urmatoarele:
formularea unui titlu sugestiv;
respectarea relatiei dintre titlu si continutul compunerii;
valorificarea celor doua texte literare date in vederea sustinerii ideilor tale;
dezvoltarea afirmatiei date;
crearea unui eseu original.
Redactare (14 puncte)
Cele 14 puncte se acorda pentru respectarea regulilor de ortografie si punctuatie, asezarea in pagina a textului, utilizarea unui stil adecvat tipului de compunere indicat.
B. Practica rationala si functionala a limbii (10 puncte)
1. Precizeaza prin ce mijloace se realizeaza componenta paraverbala din ultima replica a mamei din fragmentul extras din Amintiri din copilarie de Ion Creanga. 4 puncte
2. Explica rolul adjectivelor in ultimul paragraf al fragmentului extras din Hronicul si cantecul varstelor de Lucian Blaga. 6 puncte
C. Elemente de constructie a comunicarii (20 de puncte)
1. Identifica in fragmentul apartinand lui Lucina Blaga trei neologisme pe care sa le folosesti in enunturi proprii. 6 puncte
2. Transcrie, dintr-unul din textele, date un proverb care contine doua perechi de antonime. 6 puncte
3. Motiveaza folosirea regionalismelor in fragmentul extras din Amintiri din copilarie de Ion Creanga. 8 puncte
Se acorda 10 puncte din oficiu
VARIANTA A II-A
a. Lectura (80 de puncte)
I. Intelegerea textului ( 16 puncte)
1. Demonstreaza prin doua trasaturi apartenenta celor doua texte la un anumit gen literar. 4 puncte
2. Prezinta trei aspecte care diferensiaza cele doua fragmente 12 puncte
II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)
Redacteaza o compunere de 15-20 de randuri, in care sa realizezi o paralela intre imaginea familiei din Hronicul si cantecul varstelor de Lucian Blaga si din Amintiri din copilarie de Ion Creanga.
III. Scriere imaginativa (25 de puncte)
Valorificand cele doua fragmente, redacteaza un eseu de cel putin 30 de randuri in care sa dezvolti afirmatia lui Aristotel: Toata educatia depinde de mama.
Pentru a obtine punctajul maxim, vei avea in vedere urmatoarele:
formularea unui titlu sugestiv;
respectarea relatiei dintre titlu si continutul compunerii;
valorificarea celor doua texte literare date in vederea sustinerii ideilor tale;
dezvoltarea afirmatiei date;
crearea unui eseu original.
Redactare (14 puncte)
Cele 14 puncte se acorda pentru respectarea regulilor de ortografie si punctuatie, asezarea in pagina a textului, utilizarea unui stil adecvat tipului de compunere indicat.
B. Practica rationala si functionala a limbii (10 puncte)
1. Precizeaza prin ce mijloace se realizeaza componenta paraverbala din ultima replica a mamei din fragmentul extras din Amintiri din copilarie de Ion Creanga. 4 puncte
2. Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite din cele doua texte. 6 puncte
C. Elemente de constructie a comunicarii (20 de puncte)
1. Transcrie, din fiecare text, cate trei cuvinte utilizate cu sens figurat. 6 puncte
2. Noteaza cate un sinonime potrivit pentru sensul din text al urmatoarelor cuvinte din ultimul paragraf al fragmentul extras din Hronicul si cantecul varstelor de Lucian Blaga: magie, stapanita, palpabila. 6 puncte
3. Motiveaza folosirea regionalismelor in fragmentul extras din Amintiri din copilarie de Ion Creanga. 8 puncte
Se acorda 10 puncte din oficiu.
Barem de corectare si notare
VARIANTA I
a. Lectura (80 de puncte)
IV. Intelegerea textului - 16 puncte
3. Demonstrarea, valorificand doua trasaturi specifice, a apartenentei celor doua texte la un anumit gen literar. 4 puncte
4. Prezentarea a trei aspecte comune celor doua fragmente, altele decat cele ilustrate la cerinta 1. 12 puncte
V. Scriere despre textul literar - 25 de puncte
identificarea a cel putin trei trasaturilor ale celor doua personaje: 6 puncte
prezentarea modului in care este realizata imaginea personajelor; 8 puncte
sustinerea afirmatiilor cu exemple din textele suport: 8 puncte
respectarea caracterului de paralela a compunerii: 3 puncte
VI. Scriere imaginativa - 25 de puncte
formularea unui titlu sugestiv;5 puncte
respectarea relatiei dintre titlu si continutul compunerii; 5 puncte
valorificarea celor doua texte literare date in vederea sustinerii ideilor tale;5 puncte
argumentarea afirmatiei lui Aristotel; 5 puncte
elaborarea unui eseu original. 5 puncte
Redactare (14 puncte)
Redactare: pentru ambele compuneri - II si III cele 14 puncte vor fi repartizate astfel: unitatea compozitiei - 2 puncte.; registrul de comunicare, stilul si vocabularul - 3 puncte.; coerenta textului - 2 puncte.; ortografie - 3 puncte. (0-1 greseli-3 p.; 2-3 greseli-2 p.; 4 greseli-1 p.; peste 4 greseli-0 p.); punctuatia si asezarea in pagina - 2 puncte; creativitate si originalitate - 2 puncte.
B. Practica rationala si functionala a limbii (10 puncte)
1. Precizarea mijloacelor prin care se realizeaza componenta paraverbala din ultima replica a mamei din fragmentul extras din Amintiri din copilarie de Ion Creanga. 4 puncte
2. Explicarea rolul adjectivelor in ultimul paragraf al fragmentului extras din Hronicul si cantecul varstelor de Lucian Blaga.6 puncte
C. Elemente de constructie a comunicarii (20 de puncte)
1. Identificarea, in fragmentul apartinand lui Lucina Blaga, a trei neologisme si construirea celor trei enunturi: 1 p. x 6 6 puncte
2. Transcrierea, dintr-unul din textele date, a proverbului care contine doua perechi de antonime. 6 puncte
3. Explicarea rolului regionalismelor in fragmentul extras din Amintiri din copilarie de Ion Creanga. 8 puncte
Se acorda 10 puncte din oficiu.
Total punctaj: 120 de puncte
VARIANTA A II-A
a. Lectura (80 de puncte)
IV. Intelegerea textului - 16 puncte
3. Demonstrarea, prin identificarea a doua trasaturi specifice, a apartenentei celor doua texte la un anumit gen literar. 4 puncte
4. Prezentarea a trei aspecte care diferentiaza cele doua fragmente. 12 puncte
VII. Scriere despre textul literar - 25 de puncte
identificarea a cel putin trei trasaturilor ale imaginii familiei: 6 puncte
prezentarea modului in care este realizata imaginea familiei; 8 puncte
sustinerea afirmatiilor cu exemple din textele suport: 8 puncte
respectarea caracterului de paralela a compunerii: 3 puncte
VIII. Scriere imaginativa - 25 de puncte
formularea unui titlu sugestiv;5 puncte
respectarea relatiei dintre titlu si continutul compunerii; 5 puncte
valorificarea celor doua texte literare date in vederea sustinerii ideilor tale;5 puncte
argumentarea afirmatiei lui Aristotel; 5 puncte
elaborarea unui eseu original. 5 puncte
Redactare (14 puncte)
Redactare: pentru ambele compuneri - II si III cele 14 puncte vor fi repartizate astfel: unitatea compozitiei - 2 puncte.; registrul de comunicare, stilul si vocabularul - 3 puncte.; coerenta textului - 2 puncte.; ortografie - 3 puncte. (0-1 greseli-3 p.; 2-3 greseli-2 p.; 4 greseli-1 p.; peste 4 greseli-0 p.); punctuatia si asezarea in pagina - 2 puncte; creativitate si originalitate - 2 puncte.
B. Practica rationala si functionala a limbii - 10 puncte
1. Precizarea prin ce mijloace se realizeaza componenta paraverbala din ultima replica a mamei din fragmentul extras din Amintiri din copilarie de Ion Creanga.4 puncte
2. Explicarea semnificatiei a doua figuri de stil diferite din cele doua texte. 6 puncte
C. Elemente de constructie a comunicarii - 20 de puncte
1. Transcrierea, din fiecare text, a cate trei cuvinte utilizate cu sens figurat.1 x 6 6 puncte
2. Notarea cate unui sinonim potrivit pentru sensul din text al urmatoarelor cuvinte din ultimul paragraf al fragmentul extras din Hronicul si cantecul varstelor de Lucian Blaga: magie, stapanita, palpabila. 2 p. x 3 6 puncte
3. Explicarea rolului regionalismelor in fragmentul extras din Amintiri din copilarie de Ion Creanga. 8 puncte
Se acorda 10 puncte din oficiu.
Total punctaj: 120 de puncte
