|
|
|
PROMOVAREA PROGRAMELOR - COMUNICARE
Scop:
Obiective:
La finalul acestui modul, participantii vor fi capabili sa:
exprime propria perceptie asupra modului in care mass media functioneaza in societatea romaneasca
elaboreze o strategie de comunicare pentru domeniul in care lucreaza
Sesiuni:
1. Relatia cu mass-media
2. Relatia cu ONG
3. Advocacy
4. Raspunsul la opozitie
SESIUNEA 1
RELATIA CU MASS-MEDIA
Scop
Eficientizarea relatiei cu mass-media la nivel local si central prin dezvoltarea unui departament de comunicare.
Obiective:
La finalul acestei sesiuni, participantii vor fi capabili sa:
identifice elementele care contribuie la eficienta strategiei de comunicare cu media
elaboreze o strategie pe termen scurt mediu si lung de comunicare cu media, pentru proiectul de fata, din perpectiva institutiei pe care o reprezinta
identificarea rolului si a modului in care functioneaza mass media in societatea contemporana;
dezvoltarea unor strategii de comunicare eficiente intre decidenti si mass-media pentru informarea cetateanului, prin departamentul de comunicare;
mesajele cadru/ mesajele specifice;
asigurarea transparentei in relatia cu mass media prin comunicare permanenta.
[am1] dezvoltarea unor strategii de comunicare eficiente intre decidenti si mass-media pentru informarea cetateanului, prin departamentul de comunicare;
identificarea grupurilor tinta;
formularea mesajelor cadru/ mesajelor specifice.
Activitati:
1. Strategii de comunicare
2. Grupuri tinta
3. Mesaje cadru/ mesaje specifice
Pastila de teorie
"Putere politica", "mass-media" constituie notiuni care au stat si stau la baza dezbaterilor in orice stat democratic de drept, mai cu seama in cazul in care acestea sunt considerate in varii combinatii.
Relatia dintre mass-media si puterea politica a fost dintotdeauna problematica. Intr-o societate democratica, rolul mass-media este de a informa publicul, de a cauta stiri si de a le prezenta poporului. Cainele de paza al democratiei, mass-media are obligatia de a prezenta, intr-un mod cat mai obiectiv, informatii publicului larg. Prin intermediul mass-mediei, institutiile guvernamentale isi fac cunoscute politicile si pozitiile fata de anumite probleme sau evenimente. Dar, in acelasi timp, mass-media vegheaza la buna functionare a acestor institutii si uneori, prin plasarea anumitor probleme sau evenimente pe agenda nationala, poate determina actiunile guvernului.
Pe de alta parte, daca avem in vedere faptul ca realitatea este construita in mod individual, putem afirma ca, de fapt, realitatea prezentata de mass-media este una a jurnalistilor, a celor care intra in contact cu un anumit numar de evenimente. Prin mijloacele de comunicare in masa aflam cum privesc lumea juralistii, cei care platesc timpul de antena, sau proprietarii acestora. Si din aceasta perspectiva, pozitionarea mass-mediei fata de autoritatile guvernamentale devine din nou esentiala. Daca mass-media se erijeaza in judecatorul de facto al actiunilor si pozitiilor autoritatilor guvernamentale fara a intelege insa background-ul determinant al acestora, realitatea prezentata, trecuta prin filtrul jurnalistului justitiar, va fi una deformata. Pentru a evita acest lucru, decidentii trebuie sa-si eficientizeze propriul departament de relatii cu publicul, si sa faciliteze accesul mass-media la informatii de larg interes. Cu alte cuvinte, sa inteleaga rolul important al mediei in societatea contemporana.
Activitatea 1
STRATEGII DE COMUNICARE
Scop: Participantii vor elabora strategii de comunicare eficiente intre decidenti si mass-media pe termen scurt, mediu si lung
Timp:
40 minute[am3]
Materiale:
Coli de flipchart, markere colorate
Etape:
1. Scrieti pe coala de flipchardt conceptele comunicare eficienta si comunicare ineficienta in relatia cu mass-media.
2. Impartiti grupul in patru, stabiliti timpul de lucru, dupa care rugati fiecare echipa sa se gandeasca si sa listeze cat mai multe argumente care vizeaza cele doua notiuni.
3. Accentuati necesitatea eficientizarii procesului de comunicare si inlaturarea barierelor care ar putea impiedica informarea publicului larg.
4. Reimpartiti grupul in trei si cereti sa elaboreze o strategie de comunicare pe termen scurt, mediu si lung.
Procesare:
Intreabati participantii:
Ce trebuie sa faca un decident pentru a fi considerat un comunicator de succes in relatia cu mass-media?
Care este scopul interactiunii umane prin prisma relatiei cu mass-media?
Ce reprezinta discrepantele comportamentale si ce impact pot avea ele asupra abilitatii noastre de a comunica?
Ce este un sistem de filtrare si in ce mod ne influenteaza perceperea mesajelor comunicate de altii?
Cum ati defini comunicatorul incompetent in termenii intentiei si ai impactului?
Ce rezultate are cercetarea stilului comunicational si a eficacitatii manageriale?
Pot oamenii cu stiluri comunicationale diferite sa implementeze cu succes strategii comunicationale similare?
Care sunt pasii elaborarii unei strategii comunicationale de succes?
Ce reprezinta comunicarea neintentionata si in ce mod ne reflecta sentimentele?
Activitatea 2
IDENTIFICAREA GRUPURILOR TINTA
Scop: Participantii vor elabora o strategie de identificare a grupurilor tinta.
Obiective:[am4]
indentificarea grupurilor tinta;
identificarea mesajelor tipice fiecarui grup tinta;
informarea periodica a publicului cu privire la actiunile promovate de decidenti;
imbunatatirea mijloacelor si tehnicilor de comunicare prin adaptarea mesajului la necesitatile diferitelor categorii de public tinta;
dezvoltarea unui mecanism de evaluare a campaniilor desfasurate, in vederea imbunatatirii constante a calitatii activitatii de comunicare intre decidenti si publicul lor tinta.
Timp:
30 minute[am5]
Materiale:
Coli de flipchart, markere colorate
Etape:
|
Grup tinta |
Nevoi de comunicare |
Mijloace de informare |
|
grupuri de sprijin |
|
|
|
parti interesate[am6] |
|
|
Procesare:
Intreabati participantii:
Activitatea 3
MESAJE CADRU/ MESAJE SPECIFICE
Scop:
Partcipantii se vor familiariza cu formularea mesajelor cadru/ mesajelor specifice
Obiective: [am7]
familiarizarea participantilor cu notiunea de mesaj cadru, mesaj specific;
exersarea formularii de mesaje cadru/specifice.
elaborarea unui plan anual de actiuni.
Timp:
25 minute
Materiale:
Coli de flipchart, markere colorate
Etape:
1. Impartiti grupul de participanti in patru, anuntati tema si specificati timpul de lucu.
2. Impartiti coala de flipchardt in doua si invitati participantii sa formuleze mesaje cadru, respectiv specifice, corespunzatoare fiecarui grup tinta plecand de la achizitiile dobandite in activitatea anterioara.
3. Invitati participantii sa elaboreze un plan anual de actiuni.
Procesare:
Care este importanta mesajelor cadru si a celor specifice in relatia dintre decidenti si grupurile tinta?
Care este importanta mesajelor cadru si a celor specifice in relatia dintre decidenti si media?
Pastila de teorie
Mesajele cadru
Sunt mesaje cu caracter general
Se vor transmite catre grupurile tinta
valorile promovate de decidenti prin institutiile pe care le reprezinta.
Publicul trebuie informat constant ca institutia respectiva sprijina campaniile de larg interes.
Mesajele specifice:
Mesaje adaptate fiecarui grup tinta
Detaliile privind campaniile de informare - promovare, calendarele actiunilor, resursele alocate,
mesajele si canalele de transmitere catre respectivele grupuri tinta, precum si modalitatile de evaluare a rezultatelor
SESIUNEA 2
RELATIA CU ONG
Scop:
Participantii se vor familiariza cu elementele ce contribuie la eficientizarea relatiei cu ONG-urile la nivel local si central.
Obiective:
La finalul acestei sesiuni, participantii vor fi capabili sa:
identifice rolul si modul in care functioneaza ONG-urile in societatea contemporana;
dezvolte strategii de colaborare eficiente intre decidenti si ONG-uri pentru informarea elevilor, prin departamentul de programe si parteneriate;
contribuie la asigurarea transparentei in relatia cu ONG-rile prin comunicare permanenta
Activitati:[am8]
Pastila de teorie
"Societatea civila are un rol important de jucat in rezolvarea problemelor comunitatilor locale si in reprezentarea intereselor acestora. Cu toate acestea, rezultate pe termen lung se pot obtine numai daca se asigura angajamentul si implicarea autoritatilor locale[.]"
Jonathan Scheele, Seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania
Promovarea sanatatii reprezinta:
un concept unificator pentru cei care recunosc nevoia fundamentala de schimbare atat a stilului de viata cat si a conditiilor de viata;
strategie de mediere intre indivizi si mediu, combinand alegerea personala cu responsabilitatea sociala in scopul de a asigura un viitor mai sanatos;
strategie noua in domeniul sanatatii si al serviciilor sociale care poate fi privita, pe de o parte, ca o politica pentru ca vizeaza linia de actiune a guvernului in domeniul sanatatii iar, pe de alta parte, ca o abordare care favorizeaza sanatatea pentru ca este orientata catre stilurile de viata.
Principii ale promovarii sanatatii:
lucreaza cu oamenii si nu impotriva lor;
este un proces care se desfasoara in cadrul comunitatii locale;
se adreseaza cauzelor subiacente sanatatii mai degraba decat celor imediate;
se adreseaza atat individului cat si mediului inconjurator;
subliniaza dimensiunile pozitive ale sanatatii;
cuprinde si ar trebui sa implice toate sectoarele societatii, ar trebui sa faca apel la participarea tuturor;
implica intreaga populatie in contextul vietii sale cotidiene; elementul central il reprezinta participarea efectiva a publicului la definirea problemelor, luarea deciziilor si desfasurarea activitatilor care vizeaza schimbarea si ameliorarea determinantilor sanatatii. Astfel, promovarea sanatatii necesita colaborarea stransa intre toate sectoarele sociale in vederea crearii unui mediu favorabil sanatatii;
vizeaza crearea unui mod de 'a sti cum sa traiesti' si dezvoltarea capacitatii indivizilor de a influenta factorii determinanti ai sanatatii, precum si modificarea mediului pentru a intari factorii care favorizeaza un stil de viata sanatos si eliminarea celor daunatori, facilitand 'alegerile sanatoase'.
Ce sunt si ce ofera organizatiile neguvernamentale
Organizatiile neguvernamentale sunt persoane juridice de drept privat, functionand in baza Ordonantei 26/2000 privind asociatiile si fundatiile, modificata prin Ordonanta 37/ 2003. Pot fi asociatii sau fundatii. Ele actioneaza in beneficiu public general sau comunitar, sau/si in beneficul personal nepatrimonial al membrilor. Au un scop si un set de obiective, statut si regulamente interne de functionare. Ele sunt nonprofit (termen sinonim cu cel de nelucrativ sau fara scop patrimonial), adica nu ofera profituri asociatilor/membrilor de pe urma activitatilor desfasurate. ONG pot realiza, in mod accesoriu, unele venituri din activitati de tip economic, dar acestea trebuie investite in activitatile viitoare neeconomice ale organizatiei. Ele pot avea salariati, dar de regula actioneaza bazandu-se in mare parte sau chiar exclusiv pe voluntariatul membrilor si altor oameni cu interese si idealuri asemanatoare.
ONG-urile sunt rezultatul vointei cetatenilor de a activa organizat pentru un anumit scop si sunt o expresie a democratiei. Beneficiul pe care organizatiile neguvernamentale (numite si ONG) il aduc societatii este concurent cu cel al institutiilor publice. Asociatiile si fundatiile pot prelua unele sarcini ale institutiilor publice si pot oferi servicii populatiei. Ele pot fi si militante, in acest caz incercand sa modifice politicile publice si actele normative, dar si mentalitatile si obiceiurile concetatenilor.
ONG-urile pentru promovarea sanatatii din Romania se afla in plin proces de evolutie, reusind sa-si faca simtita prezenta in mod pozitiv in cadrul eforturilor generale pentru formarea unui stil de viata sanatos, depoluat fizic si moral.
SESIUNEA 3
ADVOCACY
Scop: Participantii se vor familiariza cu acele tehnici care pot motiva in implicarea activa a decidentilor in campaniile de advocacy.
Obiective:
La sfarsitul sesiunii participantii vor fi capabili sa:
defineasca conceptele de advocacy & lobby;
enumere principiile de advocacy;
analizeze competentele proprii pentru desfasurarea campaniilor de advocacy ;
exerseze analizare unei campanii de advocacy
Activitati:
Lobby si advocacy
Campania de advocacy
Pastila de teorie
Deseori se face confuzie intre "lobby" si "advocacy". In acceptiunea internationala, lobby-ul implica incercarea de a influenta legislatia. Advocacy acopera o arie mai larga de activitati care pot include, la un moment dat, activitati de lobby. Un mod de a face distinctia intre cele doua notiuni este intelegerea faptului ca lobby-ul presupune in mod iminent activitati de advocacy pe cand advocacy-ul nu implica in mod necesar activitati de lobby. Iata si cateva definitii:
Advocacy consta in actiunile organizate prin care se preiau probleme "invizibile", neglijate, incercandu-se influentarea atitudinii publice si a atitudinii actorilor politici (Advocacy for Social Justice, David Cohen/ Rosa de la Vega/ Gabrielle Watson, 2001).
Advocacy este efortul organizat de a schimba legi, politici sau programe guvernamentale si/ sau credinte, atitudini sau comportamente in efortul de a stabili justitia sociala. (Advocacy and Networking Manual, St. Francis Xavier University).
Advocacy este un proces politic, organizat, care implica eforturi coordonate ale oamenilor de a schimba politici, practici, idei sau valori care perpetueaza inechitatea, intoleranta si/sau excluderea. Advocacy creste capacitatea oamenilor de a participa la luarea deciziilor si responsabilitatea institutiilor. (A new wave of Power, People, and Politics, Vene, Klasen and Miller)
Sau, si mai simplu spus. advocacy este procesul prin care cetatenii organizati influenteaza factorii decizionali in luarea unei decizii pe un subiect specific, de interes public.
Lobby este abordarea directa a autoritatilor si este o tactica de advocacy.
Activitatea 1
INTRODUCERE - ADVOCACY & LOBBY[A9]
Scop:
Participantii se vor familiariza cu conceptele de advocacy si lobby. Definitie. Diferente
Timp de lucru:
10 minute
Materiale
coli de flipchardt, markere colorate
Etape:
1. Pe coli A4 participantii vor scrie individual 10 cuvinte pe care le asociaza cu notiunea de advocacy si respectiv lobby.
2. Se formeaza grupe de cate cinci si se vor discuta in grup cuvintele gasite de fiecare persoana in parte.
3. Se va forma o lista comuna, care va contine 10 cuvinte selectate de pe listele colegilor de grup, asezate intr-o ierarhie stabilita de comun acord.
4. Participantii vor compune 2 definitii, folosindu-se de cele 10 cuvinte rezultate in grup, pentru notiunea de advocacy, dar si de cele 10 cuvinte rezultate pentru notiunea de lobby.
5. Ulterior se aduc in discutie diverse definitii oficiale ale celor 2 termeni.
Procesare:
Pastila de teorie
Conceptele de advocacy si lobby. Definitii
Advocacy
inseamna sa vorbesti sau sa pledezi in numele altcuiva.
Advocacy reprezinta o actiune directionata spre schimbarea
strategiilor,pozitiilor sau programelor oricarui tip de
institutie.
Advocacy inseamna incercarea de a aborda, impreuna cu si in numele celor saraci, cauzele principale ale saraciei prin influentarea deciziilor guvernelor, companiilor, grupurilor si persoanelor ale caror strategii sau actiuni afecteaza saracii. Tearfund
Advocacy inseamna munca cu alti oameni si cu alte organizatii pentru a face diferenta.
Advocacy inseamna sa pledezi pentru, sa aperi sau sa recomanzi o idee in fata altor oameni.
Advocacy consta in diferite strategii cu scopul de influentare a factorilor de decizie de la nivel organizational, local, provincial, national si international.
Advocacy reprezinta procesul de participare al oamenilor la procesele de luare a deciziilor care le afecteaza vietile.
Advocacy reprezinta procesul de folosire a informatiilor in mod strategic pentru a schimba strategiile care afecteaza vietile celor defavorizati.
Diferente, lobby/advocacy
|
Punctul de vedere |
Lobby |
Advocacy |
|
Obiectiv
|
practicat in general de grupurile de interese, in majoritate economice (se obtine avantaj material din modificarile legislative) |
practicat pentru o cauza mai larga, un drept, o problema din agenda publica a comunitatii
|
|
Metode utilizate |
actiuni directe indreptate spre decidenti |
este un tip de persuadare mai "la vedere", care implica si actiuni popularizare a cauzei pe care organizatia respectiva o sustine. Din acest punct de vedere, campania de advocacy include si actiuni de tipul "lobby" (ca si tehnici de PR, adica influentare prin comunicare directa cu decidentii). |
Activitatea 2
CAMPANIA DE ADVOCACY (partea I)
Scop:
Participantii vor identifica competentele necesare pentru a desfasura campanii de advocacy
Obiective:
Identificarea competentelor legate direct de implementarea strategiilor de advocacy;
mobilizarea resurselor si a factorilor de decizie locali si de la nivel central;
identificarea competentelor de conducere necesare organizatiilor si coalitiilor conduse in maniera adecvata care isi asuma activitati de advocacy;
identificarea deprinderilor privind dezvoltarea si planificarea strategiei
analiza competentelor proprii pentru desfasurarea campaniilor de advocacy
Timp de lucru:
30 minute
Materiale:
coli de flipchardt, markere colorate
Etape:
1. Invitati participantii sa reflecteze la cea mai eficienta campanie de advocacy in care s-au implicat.
2. Rugati participantii sa noteze competentele necesare in cazul implicarii intr-a astfel de campanie.
3. Impartiti participantii in grupe de cate cinci si rugatii sa stabileasca o lista de competente comune, identificate in cadrul grupului.
4. Discutati in grupul mare despre competente, deprinderi, abilitati necesare decidentului ca parte activa intr-o campanie de advocacy
Pastila de teorie
1. Competente legate direct de implementarea strategiilor de advocacy:
Cunoastere si experienta privind mijloacele de comunicare
Deprinderi privind realizarea de lobby, adresarea catre public, persuasiunea, negocierea si dezbaterile
Cercetare participativa, intocmirea si diseminarea cunostintelor de baza
Investigarea si accesarea informatiilor confidentiale, realizarea si conducerea de cercetari legate de strategii.
2. Mobilizarea resurselor si a factorilor de decizie locali si de la nivel central:
Organizarea de coalitii
Mobilizarea membrilor si a populatiilor afectate
Strangerea de cunostinte credibile din partea unor experti recunoscuti
Realizarea de campanii
Sondaje, etc.
3. Competente de conducere necesare organizatiilor si coalitiilor conduse in maniera adecvata care isi asuma activitati de advocacy:
Capacitatea de a recunoaste si extinde punctele tari curente si potentiale ale persoanelor
Capacitatea de a derula intalniri eficiente, de energizare
Solutionarea conflictelor si atingerea consensului
Coordonare, organizare, administrare si gestiune financiara
Deprinderi privind procesele democratice si de grup; team building
Aplicarea principiilor privind raspunderea si luarea deciziilor in mod democratic
Educatie privind cresterea constiintei politice si increderii membrilor, a deprinderilor de participare ale acestora
Abilitati de motivare, atragere si advocacy a lucratorilor si membrilor si de extindere a numarului de alegatori
Perseverenta cand lucrurile se complica sau cand se pare ca nu apar rezultate
Flexibilitate si oportunism; capacitatea de a reactiona rapid la greseli, evenimente si oportunitati neasteptate
Strangerea de fonduri
Creativitate, simtul umorului, capacitatea de a afirma si recunoaste public contributiile oamenilor.
4. Deprinderi privind dezvoltarea si planificarea strategiei, ca de exemplu:
Visioning (= identificarea, dezvoltarea si documentarea viziunilor si valorilor ce duc la obtinerea de strategii si tactici)
Identificarea, selectia si analiza problemelor
Definirea problemelor si incadrarea acestora
Cercetare sistematica
Stabilirea obiectivelor
Analiza actorilor locali privind activitatea de advocacy
Analiza macro-mediului si a scenei politice
Identificarea scopurilor
Selectia si proiectarea tacticilor / activitatilor
Stabilirea masurilor de monitorizare si evaluare
Implementarea strategiilor
Monitorizarea schimbarilor
Evaluarea efortului activitatilor de advocacy si aplicarea lectiilor invatate.
Activitatea 3
CAMPANIA DE ADVOCACY (PARTEA II)
Scop:
Participantii vor contribui la elaborarea etapelor unei campanii de advocacy
Timp de lucru:
30 minute[am10]
Materiale: coli de flipchart, markere colorate
Etape:
1. Inmanati participantilor cartoane cu etapele realizarii unei campanii de advocacy si rugati-i sa stabileasca o ordine logica.
2. Discutati cu participantii despre actiunile aferente fiecarei etape.
3. Analizati o campanie de advocacy.
Grupuri de 4-5 persoane vor primi o situatie (o organizatie care pregateste o campanie de advocacy).
Fiecare echipa va analiza daca campania este legitima si daca poate avea succes.
Participantii vor sublinia elementele principale care asigura legitimitatea si succesul unei campanii de advocacy.
Pastila de teorie
Etapele campaniei de advocacy - prezentare
O propunere de a duce o activitate de advocacy rezida de obicei dintr-o preocupare asupra unei situatii a unei anumite persoane sau grup de persoane, identificarea unei probleme si dorinta de a face ceva pentru aceasta. Care este problema? Este cu adevarat o problema? Sau este doar perceptia dumneavoastra? Advocacy reprezinta una din solutii? Grupurile interese primare cunosc faptul ca advocacy poate reprezenta una din solutii?
2. Etapa 2 Strangerea informatiilor: Gasiti informatii asupra situatiei. Acest lucru poate implica vizite, discutii cu toate partile implicate si cercetari asupra:
Problemelor si implicatiilor. Care este problema? Care este cauza reala a situatiei? Care sunt solutiile la problema? In ce maniera difera punctele de vedere diferite ale oamenilor asupra problemei?
Solutiilor si propunerilor. Care sunt solutiile propuse? Exista conflicte intre solutii diferite? Solutia propusa este agreata de comunitatea locala?
Tintelor. Incepeti o analiza a unui grup de interese. Care sunt organele (guvernul, organizatiile, grupurile, etc.) si persoanele din cadrul acestuia care au raspundere asupra problemei? Care sunt celelalte organe si persoane care le pot influenta?
Influentarii oportunitatilor. Ce oportunitati exista pentru a influenta aceasta problema? Exista procese ale strategiei relevante curente sau viitoare, ca de exemplu o consultare organizata de guvern?
Aliatilor si oponentilor. Adaugati-i la analiza grupului de interese. Cine vi se va alatura prin a va sprijini la nivel local, national si international? Organizatii, persoane, oficiali, mass-media, organizatiile comunitatii, organizatiile non-guvernamentale? Cine vi s-ar putea opune? Cu ce argumente sau actiuni? Cum puteti contracara acestea?
Riscurilor si beneficiilor. Ce riscuri sunt implicate daca masura este luata sau nu? Ce beneficii pot exista daca masura este luata sau daca masura nu este luata?
Problemele si implicatiile. Problema este urgenta/importanta? Exista ceva care necesita cu adevarat a fi schimbat?
Solutiile si propunerile. Aveti un mesaj clar care merita comunicat? Ati obtinut consensul asupra propunerilor dumneavoastra?
Tintelor. Va este clar care sunt organele si persoanele la care trebuie sa tintiti? Este posibil sa obtineti acces, direct sau indirect, la aceste tinte? Care ar putea fi atitudinea acestor tinte la oricare din schimbarile propuse? Este posibil ca oricare din acestea sa reprezinte un aliat?
Influentarea oportunitatilor. Cand trebuie luata o masura pentru a fi utila? Sincronizarea oricarei masuri inseamna un conflict inevitabil cu alte activitati? Sau poate fi folosita pentru a suplimenta si extinde alte activitati?
Aliatii si oponentii. Ce masuri iau celelalte agentii sau retele? Ce obtin acestea? Probabilitatea sau viteza progresului va fi marita daca preluati si dumneavoastra chestiunea? Cunoasteti si intelegeti argumentele oponentilor dumneavoastra? Puteti sa le contracarati eficient? O parte a oponentilor actuali pot reprezenta viitori aliati?
Riscurile si beneficiile. Care este echilibrul riscuri in opozitie cu beneficiile in a lua sau a nu lua o masura? Cine va suferi daca riscurile se materializeaza? Aveti aprobarea de a continua a celor care vor suferi? Pot fi reduse riscurile la un nivel acceptabil pentru toti?
Informatiile. Exista surse de informatii de incredere asupra acestei probleme? Informatiile sunt verificabile? Vor trece de cercetarea sau denaturarea deliberata a celorlalti?
Contributia semnificativa. Puteti aduce o contributie semnificativa la problema? - singur? - aducandu-va contributia in cadrul campaniei?
Resursele. Care sunt resursele necesare? Care este costul? Dispuneti de aceste resurse? Care este costul obtinerii resurselor din alte sarcini?
Probabilitatea progresului. Care este probabilitatea ca problema sa inregistreze un progres?
Principalele controverse si probleme. De la ETAPELE 2 & 3.
Obiectivele. Care este obiectivul extins si obiectivul imediat (tinta si scop)? Ce doriti sa sustineti? La ce schimbari doriti sa contribuiti? De la ETAPELE 2 & 3.
Tinte. Organele si persoanele care intocmesc strategiile si care pot aduce schimbarea dorita. Din analiza grupului de interese din ETAPELE 2 & 3.
Aliati posibili. Din analiza grupului de interese din ETAPELE 2 & 3.
Riscuri. De la ETAPELE 2 & 3.
Metode si activitati. Vezi ETAPA 5.
Grafice de timp. Cand?
Responsabilitati. Cine va face ce?
Indicatori de succes. Cum veti evalua succesul? Cum vor evalua ceilalti succesul, in special grupurile de interese primare?
Evaluare. Cine, cum si cand va realiza evaluarea?
Lobby - scrierea de adrese catre oficiali, intalniri cu acestia, furnizarea de informatii si constatari ale cercetarilor, invitarea oficialilor de a face vizite si aflarea mai multor lucruri despre situatie, participarea la adunari publice.
Campanii - descrierea catre ceilalti a situatiei intr-un mod care ii incurajeaza sa ia masuri; stabilirea de adunari publice, demonstratii sau marsuri, scrierea de scrisori, furnizarea de materiale informative continand informatii, etc. pentru un public larg, astfel incat acesta poate face lobby si activitati de advocacy.
Activitate in mass-media - raspandirea mesajului pentru a genera advocacy mass-mediei: scrierea de articole pentru ziare si reviste, discutii la radio, colaborarea cu jurnalisti pentru a le face cunoscuta situatia, intocmirea de comunicate de presa asupra unor activitati sau evenimente.
SESIUNEA 4
RASPUNSUL LA OPOZITIE
Scop: Instruirea participantilor in a raspunde constructiv la opozitie
Obiective:
La finalul acestei sesiuni, particpantii vor fi capabili sa:
diferentieze intre opozanti si aliati intr-un proces de advocacy
elaboreze strategii de comunicare cu opozantii
intocmeasca un plan de actiuni care sa le consolideze pozitia in comunitatea respectiva
Activitati:
Identificarea aliatilor/ opozantilor
Strategii de comunicare cu opozantii
Strategii de transformare a opozantilor in aliati
Pastila de teorie:
In orice demers ar intreprinde, persoanele publice, decidentii, trebuie sa se astepte ca mesajul lor sa fie acceptat sau sa intampine rezistenta. Pentru a crea presiune este necesara conceperea unei o baze largi de sprijin prin construirea de aliante si miscari, capabile sa mobilizeze oameni activi si informati, sa capteze atentia opiniei publice, sa creasca vizibilitatea demersului prin canalele mass-media si, prin urmare, sa creasca sansele de promovare a schimbarii dorite.
Daca rezolvarea problemei este in sarcina autoritatilor centrale, daca schimbarea dorita depinde de decizia mai multor institutii, sau implica schimbari majore, e nevoie de resurse considerabile (informationale, materiale, financiare, etc), nu plecati singur in acest demers! Incepeti cu un proces de identificare a posibililor aliati, incepand cautarea printre partenerii cu care ati mai lucrat, dar fara sa va limitati la acestia: de multe ori, sprijinul poate veni de unde nu va asteptati.
Procesul de construire de aliante si coalitii care sa lucreze impreuna intr-o campanie de advocacy pentru un scop comun este un proces care trebuie planificat, cere efort, timp si cunostinte abilitati de relationare si lucru in echipa / retea. Dar beneficiile inseamna mai mult decat sanse mai multe de a va face auziti si a realiza schimbarea: lucrul intr-o alianta poate conduce la consolidarea legitimitatii organizatiei, este un proces de invatare care poate contribui la dezvoltarea organizationala.
Actorii ar putea fi grupati in functie de similaritati si diferente: care au ideologii, valori si optiuni similare vor fi de aceeasi parte, cei care au putine lucruri in comun si care au putine sanse sa lucreze impreuna sau sa se coalizeze vor fi amplasati in partea opusa.
Devine o prioritate gasirea unor strategii prin care sa convingi cat mai multi opozanti sa ti se alature. Acest lucru este posibil prin formularea unor mesaje adecvate.
Activitatea 1
IDENTIFICAREA ALIATILOR/OPOZANTILOR
Scop:
Particantii se vor familiariza cu factorii implicati intr-o actiune tip advocacy (si nu numai), vor defini rolul important pe care orice persoana cu putere de decizie il are intr-un astfel de demers.
Obiective:
Participantii vor identifica:
Tintele (principale si secundare) - factorii de decizie, cei care pot lua decizia de a sprijini un demers.
Oponentii - cei care s-ar putea opune.
Aliatii - acele grupuri sau pesoane care ar putea sprijini o campanie.
Sustinatori, membri, voluntari - persoane care pot sustine public campania, care pot participa la evenimnte, care sunt/pot fi beneficiarii organizatiei sau doar ai campaniei, cei direct iteresati de castigarea cauzei.
Timp de lucru:
40 minute[am11]
Materiale
coli de flipchart, markere colorate
Etape:
1. Initiati o discutie in grup despre persoanele care polarizeaza in jurul unei actiuni de amploare, factorii de decizie, oponentii, aliatii, sustinatori, membri, voluntari
2. Impartiti participantii in 4 gupe de cate cinci persoane si rugati-i sa completeze Foia de lucru "Aliati si opozanti"[am12]
3. Discutati in grupul mare despre cum au identificat acele persoane, ce mesaje ar putea transmite fiecarei categorii de persoane, cum reactioneaza la opozitie.
Procesare
Care sunt motivele lor?
Care este puterea sau influenta pe care o au?
Care poate fi contributia lor la efortul general?
Cum sunt grupati sau organizati?
Care sunt riscurile pentru ei?
Cum pot fi sprijiniti si coordonati mai bine?
Cine doreste sa va opreasca?
Cine are puterea sa va opreasca?
Care sunt resursele acestora?
Ce ii va costa succesul dumneavoastra?
Ce vor face sau cheltui ei pentru a se opune? Transmitere de informatii gresite? Forta? trucuri?
Care sunt riscurile pe care ei le reprezinta pentru dumneavoastra si aliati?
Cum poate fi redusa puterea sau influenta lor?
Foaie de lucru
ALIATI SI OPOZANTI
|
Grupurile |
Rolul grupurilor |
Influenta proiectului asupra grupurilor |
Influenta grupurilor asupra proiectului |
|
FACTORI DE INTERES |
|
|
|
|
OPOZANTI |
|
|
|
|
ALIATI |
|
|
|
Activitatea 2
STRATEGII DE TRANSFORMARE A OPOZANTILOR IN ALIATI
Scop: gasirea unor modalitati de atragere a opozantilor in propria tabara si "seducerea" indecisilor.
Obiective:
La finalul activitatii, participantii vor fi capabili sa:
exerseze abilitatea de a atrage opozantii
exerseze abilitatea de a raspunde la opozitie;
utilizeze eficient resursele la nivel local si sa contribuie sa crearea unei viziuni comune de atingere a obiectivelor.
Timp de lucru:
40 minute
Materiale
coli de flipchart, markere colorate
Etape:
1. Invitati participantii sa reflecteze la un eveniment social de succes/ esec in care s-au implicat.
2. Rugati-i sa povesteasca grupului de ce a fost acel eveniment unul de succes/ esec.
3. Impartiti participantii pe grupe si analizati un fapt social, politic sau cultural din perspectiva teoriilor comunicarii.
4. Insistati pe mesajele trimise catre oponenti, indiferent din ce categorie fac parte, (mass-media, sefi ai altor institutii, etc.)
5. Elaborati impreuna cu participantii o strategie de abordare a opozantilor.
Pastila de teorie
Pentru a putea influenta opozantii, si pentru a sti cu precizie cui si pe ce ton trebuie sa-i fie adresat mesajul decidentului, este absolut necesar sa fie cunoscut felul in care primii gandesc, precum si felul in care iau decizia de a fi de o parte sau de alta.
"Radiografierea" opozantilor este primul pas in construirea unei strategii rationale. Cercetarea opozitiei este procesul prin care se studiaza contracandidatii. Studierea opozantilor presupune identificarea calitatilor si slabiciunilor acestora - relevante pentru situatia in cauza, indiferent de natura lor. Aceasta cercetare este esentiala pentru construirea mesajului, insa putini decidenti stiu sa compileze si sa organizeze informatiile despre opozitie si mai putini stiu sa utilizeze aceste informatii eficient. Cu toate ca la prima vedere aceasta cercetare are ca scop furnizarea de informatii pentru o campanie negativa, cercetarea opozitiei sta la baza conceperii oricarui gen de strategie.
Identificarea opozantilor critici pune la dispozitia decidentului un complex de informatii relevante. Poate fi determinat numarul sau ponderea lor relativa in local, poate fi cunoscut complexul de atitudini, preocupari si opinii al acestora. Toate aceste informatii ii permit decidentului si echipei sale sa genereze si sa orienteze in mod rational o strategie de comunicare complexa.
Fixarea oponentilor critici ca tinta prioritara a unei campanii se bazeaza pe urmatorul rationament: este inutila alocarea de timp si resurse pentru aliatii siguri. Este mai utila in acest context o abordare de tipul "mergem sa pescuim acolo unde este peste", respectiv concentrarea resurselor asupra celor indecisi.
Producerea de dubii in randul oponentilor ii poate determina sa
reflecteze asupra optiunii lor, astfel existand sanse de modificare a
acesteia.
SESIUNEA 5
ROLUL DE MEDIATOR AL DECIDENTULUI
Scop:
Constientizarea de catre participanti a rolului important de mediator pe care il au la nivelul comunitǎtii
Obiective:
La sfarsitul sesiunii participantii vor fi capabili sa:
defineasca termenii de mediere si mediator
enumere principiile comunicarii eficiente
conduca un proces de mediere
Teme:
Bariere in comunicare
Medierea ofertei educationale la nivelul comunitǎtii
Medierea unui conflict cu impact asupra educatiei
Activitati:
Energizer- telefonul fara fir
Bariere in comunicare
Campania mea de succes
cetatenii de etnie rromǎ nu mai trimit fetele la scoalǎ dupǎ varsta de 10-12 ani
parintii nu opteaza pentru optionalul Educatie pentru sanatate
parintii nu accepta introducerea in scoala a principiilor educatiei incluzive
Pastila de teorie
Comunicarea este o activitate complexa, care implica stapanirea artei conversatiei, capacitatea de a negocia si de a convinge, de a-i invata pe altii, etc. De multe ori se dovedeste ca este mai important modul cum comunici decat ce comunici; pentru a comunica eficient trebuie ca mesajul tau sa fie interpretat corect de catre persoana careia ii este destinat.
Medierea propune miscarea de la
dezordine la ordine
individual la colectiv
haos la rational
Principalele avantaje ale unei comunicari eficiente sunt:
castigi cooperarea celor din jurul tau
dai nastere la mai putine neintelegeri
descoperi ca oamenii devin mai intelegatori
esti perceput ca fiind o persoana placuta, pe care merita s-o asculti
devii mai metodic
iti maresti capacitatea de a gandi clar
Medierea este folosita in domeniile:
judiciar
educational
social
cultural
si altele
Medierea este trecerea de la o stare de confuzie la un nivel de echilibru, tintind procesul transformarii relatiilor.
Mediatorii joaca rolul de catalizatori in facilitarea dialogului. Ei:
detecteaza ce a fost mai putin mentionat ori uitat de spus
subliniaza mesajul
determina antagonistii sa devina constienti de o realitate diferita - mai putin cunoscuta lor
Mediatorul clarifica si valideaza diferentele in materie de:
valori
stiluri
puncte de vedere
Mediatorul creeaza un climat de securitate - unde fiecare poate renunta la mecanismele de aparare, devenind dispus sa:
faca modificari
dea
impartaseasca idei
examineze
reconsidere si - impreuna cu cealalta parte, sa rezolve problema
Mediatorul conduce procesul.
Un mediator cand se prezinta partilor le explica rolul pe care si l-a asumat, punctand idei din regulile de baza:
este acolo ca sa rezolve impreuna o problema
partile nu vor invinui pe nimeni
partile nu se dezvinovatesc
partile nu se intrerup cand povestesc ce s-a intamplat
fiecare isi prezinta sentimentele fata de problema
fiecare isi prezinta doleantele pe care le vrea indeplinite in vederea incheierii unui acord
este acolo pentru a facilita ambelor parti stabilirea unei intelegeri corecte
Medierea ofera acceptarea realitatii diferitelor grade de violenta si este o intalnire cu cel mai dificil lucru din viata - dezordinea; Medierea este o cale in care fiecare pas se integreaza in viitor, unde memoria joaca un rol important - spre abordarea responsabila - la nivel mental, a identificarii sinelui. Medierea este un instrument care poate fi invatat lent (in timp), de constructie a pacii interioare si in jurul persoanelor - pentru ca un conflict este totdeauna o problema de emotii.
Medierea este o impartasire a realitatilor intalnite si exprima reflectia sentimentelor (ca o oglinda), a elementelor simtite, nu gandite. Medierea este un proces care dezvolta posibilitatea substituirii altei persoane si preluarii sentimentelor, in mod neutru, fara judecarea sau impunerea unei viziuni, prin acceptarea evolutiei celuilalt, conferind demnitate si respect.
RESURSE BIBLIOGRAFICE:
Badila, Adrian et al. Organizatii neguvernamentale. Ghid practic, Timisoara: Agentia pentru Informarea si Dezvoltarea Organizatiilor Neguvernamentale, Editura Brumar, 2002.
Birzea, Cezar. Cultura civica, Bucuresti: Editura Trei, 1999.
Carothers, Thomas. Aiding Democracy Abroad: The Learning Curve, Washington: Carnegie Endowement for International Peace, 1999.
Cohen, Jean L. si Arato, Andrew. Civil Society and Political Theory, Cambridge: MIT Press, 1992.
Ivan Aurel Medicina omului sanatos, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993
Colas, Dominique. Genealogia fanatismului si a societatii civile, Bucuresti: Editura Nemira, 1998.
Dahrendorf, Ralf. Dupa 1989. Morala, revolutie si societate civila, Bucuresti: Editura Humanitas, 2001.
Dowding, Keith. Puterea, Bucuresti: Editura DU Style, 1998.
Dunganu, Dan. Constiinta etnica, constiinta civica si integrare europeana. In Starea societtatii romanesti dupa zece ani de tranzitie.. Bucuresti: Expert, 2001.
Farcasanu, Irina et al. Sectorul neguvernamental din Romania, Bucuresti: Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, 2000.
Fukuyama, Francis. The great disruption, London: Profile Books, 1999.
Fundatia Nationala pentru Dezvoltare Comunitara. Managementul proiectelor educationale. Bucuresti: InsideMedia, 2004. Disponibil online: www.academiaonline.ro.
Gellner, Ernest. Conditiile libertatii. Societatea civila si rivalii ei, Iasi: Editura Polirom, 1998.
Green, Andy. Education, Globalization and the Nation State, London Macmillan Press Ltd., 1997.
Hall, John si Ikenberry, G. John. Statul, Bucuresti: Editura DU Style, 1998.
Mathews, David. Politica pentru fiecare. Sa gasim o voce publica responsabila, Bucuresti: Asociatia Pro Democratia, Editura Ion Creanga, 1996.
Matauan, Gabriel. Evaluarea programelor sociale. Bucuresti: Editura Expert, 1999.
Metzger, Thomas. The Western Concept of the Civil Society. Cambridge: Polity Press (on line cons. la ww.hoover.stanford.edu/publications/he), 2000.
Mihailescu, Vintila (coord.). Vecini si vecinatati in Transilvania. Bucuresti: Paideea, 2002.
Miroiu, Adrian, Radoi, Mirelle si Zulean, Marian. Politici publice, Bucuresti: Ed. Politeia - SNSPA, 2002.
Mungiu - Pippidi (ed.), Alina si Ionita, Sorin. Politici publice. Teorie si practica, Bucuresti: Editura Polirom, 2001.
Neculau, Adrian (coord.). Analiza si interventia in grupuri si organizatii. Iasi: Polirom, 2000.
Ctin Gorgos, Dictionar de psihiatrie
Norris, P. (ed.) Critical Citizens. Global Support for Democratic Governance, Oxford: Oxford University Press, 1999.
Nozick, Robert. Anarhie, stat si utopie, Bucuresti: Editura Humanitas, 1997.
Observatorul social. Caiete de teren. Bucuresti: Paideea.
Orford, Jim. Psihologia comunitatii. Teorie si practica. Bucuresti: Oscar Print, 1998.
Putnam, R. D. Cum functioneaza democratia, Iasi: Editura Polirom, 2001.
Sandu, Dumitru. Sociabilitatea in spatiul dezvoltarii. Iasi: Polirom, 2003.
Seligman, Adam. The Idea of Civil Society, New York: Free Press, 1992.
Shadish, W.R. Jr., Cook,T.D., Leviton, L.C. Fundamentele evaluarii programelor. Teorii ale practicii. FIMAN, Bucuresti: FIMAN, 1999.
Swift, Adam. Political Philosophy, Cambridge: Polity Press, 1997.
Simandan, Andrei. Teoria cunoasterii sociale. Bucuresti: Editura Academiei Romane, 2002.
Taylor, Sandra et al. Educational Policy and the politics of change, London: Routledge
Tripodi, T., Fellin, Epstein, I. Social Program Evaluation, Illinois: University of Michigan, F.E. Peacock Publishers, 1986.
Weiss, Carol. Evaluation. Methods for Studying Programs and Policies. Prentice-Hall Inc., 1998.
Raddai Raikhlin, Civil war, terrorism and gangs
[am1]de reformulat obiectivele
[am2]verificati corectitudinea formularii, ca le-am pus eu, in functie de cum v-ati formulat scopul/ activitate
[am3]doar atat? asta poate fi de cate 40 minute pentru fiecare tip de strategie (scurt, mediu, lung)
[am4]activitatea nu prea are obiective, are numai un scop. Mai mult, daca tot va propneti atat d emulte cu o activitate, poate ar fi fost frumos sa fie trecute din aceste obiective catre obiectivele sesiunii, nu?
[am5]iar, doar atat?
[am6]s-a facut iundeva definirea grupurilor de sprijin si a partilor interesate? ca atunci activitatea s-a intampla altfel: etapa 1. completeaza un table cu gruprurile tinta
Etapa 2: se
intalnesc si discuta, se finelizeaza lista cu grupurile. etapa
3: in grupuri mici, stabilesc
[am7]repet, activitatea are uhn scop, dar cu obiectivele..
[am8]o sesiune fara nici o activitate?cum facem?
[A9]Si aici e luat cu copy paste
[am10]eu nu cred ca dureaza doar atat..
[am11]nu credeti ca dureaza o sesiune intreaga? Adica 80-85 minute? In plus, nu faceti si voi o simulare, ceva? numai lucru in grup mic..
[am12]Cedeti ca am bagat o foaie de lucru, mi se pare mai simplu asa.
[am13]Doar ele sunt activitati si nu le vad, pentru ca nu au fost introduce.
[am14]iar
nu inteleg, asta e tehnica.
[am15]si aceste afirmatii ce sunt?
