Finalitatile si dimensiunile educatiei

FINALITATILE SI DIMENSIUNILE EDUCATIEI

1. Unitati de continut

Finalitatile educatiei

Educatia intelectuala

Educatia moral civica

Educatia estetica

Educatia profesionala

Educatia fizica si igienico-sanitara

Noile educatii

Argument

In acest capitol este prezentat modelul de personalitate al zilelor noastre pe care educatia contemporana este chemata sa-l realizeze cu ajutorul componentelor / dimensiunilor sale.

Obiective

Sa defineasca urmatoarele concepte: educatia intelectuala, morala, estetica, fizica, profesionala, orientarea scolara si profesionala (O.S.P).

Sa analizeze obiectivele specifice fiecarei componente / dimensiuni a educatiei.

Sa descrie modalitatile de realizare a educatiei intelectuale, morale, estetice, fizice, profesionale.

Sa explice contributia diferitilor factori la realizarea dimensiunilor educatiei.

Sa argumenteze interdependenta dintre dimensiunile educatiei.

Sa explice contributia diferitilor factori in realizarea O.S.P.

Sa propuna masuri in vederea unei mai bune si eficiente reintegrari a O.S.P. in cadrul procesului/ sistemului de invatamant;

Sa exemplifice realizarea noilor educatii in activitatea scolara si extrascolara pe baza schemei prezentate.

2. Concepte cheie

Ideal educational reprezinta finalitatea educationala de maxima generalitate, care angajeaza toate resursele formative ale societatii existente la nivel institutional (formal - nonformal) si noninstitutional (informal). Idealul educational defineste "un model" de personalitate sau "un prototip", determinat, in mod obiectiv, de tendintele de evolutie ascendenta a societatii, proiectate si realizate in plan cultural, politic, economic (vezi Dictionar de pedagogie, 1979, p. 202).

Dimensiunea educatiei marcheaza continuturile relativ stabile ale activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane in plan: intelectual, moral, tehnologic, estetic, fizic. Analiza celor cinci dimensiuni ale educatiei (intelectuala, morala, tehnologica, estetica, fizica) deschise in directia "noilor educatii" (vezi educatia ecologica, democratica, demografica, sanitara, casnica, casnica moderna etc.) vizeaza intreaga activitate de formare-dezvoltare a personalitatii. Aceasta solicita elaborarea unui model operational care vizeaza: definirea conceptului; stabilirea principiilor domeniului; precizarea obiectivelor generale si specifice; evidentierea continutului si a metodologiei specifice fiecarei dimensiuni.

3. Aplicatii - scheme, grafice, teme

3.1. Idealul educational

Educatia prin dimensiunile sale reprezinta un sistem de actiuni exercitate in mod constient si sistematic asupra unor persoane in vederea transformarii acestora conform idealului educational.

I. Bontas sintetizeaza matematic si schematic idealul educational dupa cum urmeaza:

Id. Educ. EI ET EP EM EJ ER EES EFS EE EEC

Id. Educ.- ideal educativ

EI- educatie intelectuala

ET- educatie tehnologica

EP- educatie profesionala

EM- educatie moral-civica

EJ- educatie juridica

ER- educatie religioasa

EES- educati estetica

EFS- educatie fizica, igienico-sanitara si sexuala

EE- educatie economica

EEC- educatie ecologica

Fig.1 Idealul educational (dupa I. Bontas)

I. Nicola prezinta modelul structural al idealului educativ si al personalitatii umane, dupa cum urmeaza:

Fig. 2 Modelul structural al idealului educational (dupa I. Nicola)

Sarcina de lucru

Pe baza elementelor de mai sus analizati specificul idealului educational romanesc.

3.2. Educatia intelectuala

Educatia intelectuala este una din laturile educatiei care consta in selectarea, prelucrarea si transmiterea valorilor de la societate la individ, sub forma de cunostinte, priceperi, deprinderi si capacitati.

Sarcinile educatiei intelectuale:

a)     informarea intelectuala

b)     formarea intelectuala

elaborarea unor capacitati intelectuale de natura instrumentala (insusirea limbii materne, invatarea scrisului, formarea priceperilor si deprinderilor de calcul mintal);

formarea capacitatilor intelectuale operationale si functionale;

stimularea si dezvoltarea creativitatii;

dezvoltarea unei motivatii corespunzatoare a invatarii;

familiarizarea copiilor cu unele procedee de lucru specifice muncii intelectuale.

Metode si tehnici de munca intelectuala:

• deprinderea de a folosi manualul, sarcina specifica pentru clasa intai;
• familiarizarea cu diverse modalitati de citire (lenta, rapida, de aprofundare, selectiva, studiul de text etc.);
• initierea in tehnica folosirii unor instrumente auxiliare pentru imbogatirea si precizarea cunostintelor (dictionare, enciclopedii, crestomatii, antologii) si valorificarii surselor documentare prin intocmirea de rezumate, planuri de idei, conspecte, fise);
• deprinderea de a asculta atent ce se comunica in cadrul orelor, de a identifica elementele esentiale ale comunicarii, de a lua notite;
• familiarizarea cu specificul tehnicii de observare si experimentare, cu diferite strategii creative in rezolvarea sarcinilor de invatare;
• formarea obisnuintei de a-si propune scopuri si a persevera in realizarea lor, a deprinderii de a invata constant, de a-si rezolva ritmic sarcinile de invatare;
• cultivarea obisnuintei de a respecta cerintele igienei muncii intelectuale, de a adopta un regim rational de munca si odihna.

Sarcini de lucru:

1. Analizati raportul cantitate-calitate in informarea intelectuala, exemplificand.

2. In ce consta specificul informarii si formarii intelectuale la preadolescenti si adolescenti.

3. Analizati interdependenta educatiei intelectuale cu celelalte dimensiuni ale educatiei.

4. Analizati raportul dintre cultura generala si cultura profesionala in dezvoltarea personalitatii.

5. Explicati necesitatea caracterului formativ al educatiei contemporane.

Fiind una din problemele centrale ale cercetarii psihopedagogice din ultimii ani, depistarea si stimularea creativitatii la elevi reprezinta una din directiile de perfectionare si dezvoltare a procesului de invatamant. Privita ca atribut al personalitatii, creativitatea poate fi educata in urmatoarele conditii:

• Conduita creativa a profesorului;
• Atitudinea pozitiva fata de creativitatea elevilor;
• Prevenirea/ inlaturarea factorilor de blocaj ai creativitatii;
• Factorii stimulativi ai creativitatii

Sarcini de lucru:

1. Ce importanta are pentru educator, dar si pentru elev cunoasterea si dezvoltarea creativitatii?

2. Exemplificati modalitatile de cultivare a creativitatii potrivit specificului specializarii voastre.

3. Analizati si identificati acei factori ai creativitatii asupra carora se poate actiona potrivit specificului specializarii voastre.

Fig. 3 Factorii creativitatii

CUNOASTEREA CREATIVITATII ELEVILOR

Fig. 4 Indicatori si metode de cunoastere a creativitatii elevilor

CONDUITA  ELEVULUI CREATIV

IN CLASA

o       Intelege profund lectiile, prelucreaza mult si se poate detasa de informatie, exprimand-o intr-o maniera personala.

o       Raspunde la intrebari "pe sarite".

o       Pune intrebari "sacaitoare" profesorului sau vine cu propriile explicatii (uneori aberante asupra unor fenomene, rezolva "altfel" unele probleme care nu presupun un algoritm).

o       Rezolva singur probleme de tip scolar.

o       Are alte preocupari in timpul lectiilor (deseneaza, citeste, viseaza, se agita etc.), nu se face agreat de profesor intrucat ii perturba lectia si-i consuma timpul cu intrebarile sale.

o       In activitatile didactice de grup problematizate, colegii fac front comun impotriva lui, caci vine cu solutii "ne la locul lor".

IN PAUZA

o       Vrea sa stie tot ce se petrece (e curios).

o       Vine cu solutii neobisnuite (este original).

o       Plin de sine.

o       Povesteste "istorii" (este imaginativ, fantezist).

o       Vesnic preocupat (activ).

o       Ii place sa organizeze jocuri in curtea scolii (are initiativa, e dominator).

o       Gaseste utilizari neobisnuite ale obiectelor.

o       E in stare sa se amuze de lucruri simple si in moduri ingenioase (e "neserios" si "copilaros").

ORICAND SI ORIUNDE

o       Perseverent si tenace, pana la incapatanare, nu abandoneaza usor.

o       Are spirit de observatie.

o       "Nemultumire creatoare" permanenta.

o       Propune mereu ceva spre imbunatatire.

o       Este curios, are tendinta de informare.

o       Are interese multiple (simultan sau succesiv) de tip "hobby".

o       Este ascendent, are tendinte de a-i domina pe ceilalti.

o       Are un fond emotional bogat, este sensibil, traieste intens.

o       Are incredere in sine si cadrul de evaluare care-i permite sa suporte minoritatea de unu vizavi de ceilalti.

o       Se autoapreciaza destul de corect.

o       Nu-l deruteaza situatiile neclare, tolereaza ambiguitatea si o valorifica.

o      Nu se multumeste cu prima forma a produsului activitatii, il imbunatateste si cizeleaza, este "rezistent la inchidere".

Fig.5 Conduitele elevului creativ (dupa A. Stoica)

Metode si tehnici pentru stimularea creativitatii

a)     Metode si tehnici pentru stimularea creativitatii de grup

b) Metode de creativitate individuala

3.3. Educatia moral- civica

Educatia morala este acea dimensiune a educatiei prin care se urmareste formarea si dezvoltarea constiintei si conduitei morale a personalitatii umane.

Esenta educatiei morale consta in "crearea unui cadru adecvat interiorizarii componentelor moralei sociale in structura personalitatii morale a copilului, in elaborarea si stabilizarea, pe aceasta baza, a profilului moral al acestuia in concordanta cu imperativele societatii".( I. Nicola, "Pedagogie", E.D.P., Bucuresti, 1994)

Sarcini de lucru:

1.       Ce intelegeti printr-o persoana morala?

2.       Care este diferenta dintre morala si moralitate?

Dezideratele educatiei moral-civice:

Sarcini de lucru:

1. Explicati formarea constiintei morale pe baza urmatorilor pasi:

a.     formarea reprezentarilor morale;

b.     formarea notiunilor morale;

c.      formarea convingerilor morale;

d.     formarea judecatilor morale.

2. Orientandu-va dupa tabelul de mai jos, enuntati trasaturile de caracter ce se formeaza prin insusirea / asimilarea continutului educatiei moral-civice:

3. Exemplificati realizarea acestor continuturi ale educatiei moral-civice in cadrul disciplinelor pe care le veti preda.

Principiile educatiei moral-civice:

1) Principiile educatiei morale sunt teze care orienteaza si directioneaza activitatea educatorului in vederea realizarii obiectivului fundamental al educatiei morale, formarea profilului moral al personalitatii copiilor in concordanta cu cerintele idealului educational.

2) Principiul imbinarii conducerii pedagogice cu independenta elevilor in procesul de formare a profilului moral-civic;

3) Principiul valorificarii elementelor pozitive ale personalitatii pentru inlaturarea celor negative;

4) Principiul imbinarii respectului cu exigenta fata de elevi;

5) Principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale in educatia morala;

6) Principiul unitatii, continuitatii si consecventei.

Sarcini de lucru:

1. Explicati importanta respectarii acestor principii in educarea morala a copiilor.

2. Precizati concluzii pedagogice desprinse din aplicarea acestor principii in activitatea curenta la clasa.

Sistemul metodelor educatiei moral-civice:

- explicatia morala

- convorbirea etica

- povestirea morala

- exemplul

- analiza de caz

- exercitiul moral

- metode de apreciere a cunostintelor si conduitei morale: aprobarea si dezaprobarea

Sarcini de lucru:

1. Precizati conditiile de eficienta privind aplicarea metodelor educatiei moral-civice.

2. Exemplificati valorificarea acestor metode in cadrul disciplinelor pe care le veti preda, pentru a realiza cu succes educatia moral-civica a copiilor. Ce obstacole credeti ca veti intampina?

Stadiile formarii personalitatii morale

Nivelele si stadiile dezvoltarii morale la Kohlberg:

Kohlberg face analiza dezvoltarii morale a copiilor pornind de la fundamentele cercetarii lui Piaget, care considera ca gandirea morala a copilului este legata de stadiul de dezvoltare cognitiva. Astfel, Piaget a concluzionat ca exista doua stadii principale ale gandirii morale:

1. Stadiul moralitatii eteronome sau realismului moral: in acest stadiu copilul se supune cu strictete regulilor considerate sacre si nealterabile. Binele si raul sunt vazute in termenii "alb" si "negru", iar o actiune particulara este judecata in functie de dimensiunea consecintelor, nu dupa intentiile actorului. Rationamentul moral al copilului este influentat, pe de o parte, de egocentrism ( inabilitatea de a vedea evenimentele din perspectiva celorlalti), pe de alta, de dependenta de autoritatea adultilor.

2. Stadiul moralitatii autonome sau relativismul moral, apare in jurul varstei de 7 sau 8 ani. Regulile sunt stabilite si mentinute prin negociere si acceptare in cadrul grupului social. Judecatile de bine si rau se bazeaza pe intentii, dar si pe consecinte.

Sarcini de lucru:

1. Enuntati si analizati in grupul de lucru, principalele diferente de rationament moral intre un copil cu varsta de cinci ani si unul de noua ani, potrivit teoriei piagetiene.

2. Discutati doua aspecte comune intre cercetarea lui Piaget si cea a lui Kohlberg in domeniul dezvoltarii morale.

3. Enuntati si analizati factorii care contribuie la dezvoltarea morala a copiilor. Precizati importanta contextului familial in educatia morala a copiilor.

4. Propuneti modalitati de diminuare a decalajului existent intre componenta intelectuala si cea morala in plan educational. Care sunt cauzele acestui decalaj?

5. Explicati relatiile de interdependenta intre educatia morala si celelalte dimensiuni ale educatiei.

3.4. Educatia estetica

Ca dimensiune a educatiei, educatia estetica este actiunea de formare si dezvoltare a personalitatii prin dezvoltarea capacitatii de receptare, interpretare si creare a frumosului din natura, societate si arta. Cu o sfera de actiune mai restransa, educatia artistica reprezinta nucleul educatiei estetice (vizeaza numai frumosul din arta).

Obiectivele educatiei estetice:

educarea atitudinii estetice;

formarea trebuintelor estetice;

dezvoltarea aptitudinilor creatoare in diferite domenii ale artei.

Sarcina de lucru:

Analizati obiectivele de mai sus, prin prisma modalitatilor lor de realizare in mediul scolar si extrascolar.

Principiile educatiei estetice (dupa C. Cucos):

principiul educatiei estetice pe baza valorilor autentice;

principiul receptarii creatoare a valorilor estetice;

principiul perceperii globale, unitare a continutului si formei obiectului estetic;

principiul intelegerii si situarii contextuale a fenomenului estetic.

Sarcini de lucru:

1. Explicati si exemplificati importanta respectarii acestor principii in educatia estetica a copiilor.

2. Precizati concluzii pedagogice desprinse din aplicarea acestor principii in activitatea curenta la clasa.

Continutul si modalitatile de realizare a educatiei estetice

Continutul educatiei estetice in scoala se materializeaza in cultura estetica, prezenta in cele doua ipostaze: cultura obiectiva si cultura subiectiva.

Modalitatile de realizare a educatiei estetice pot fi grupate in functie de mijlocul utilizat:

frumosul natural (exemplul formelor de relief, armoniei si echilibrului unor fenomene naturale, spectacolul estetic al unor fenomene naturale);

frumosul social (organizarea unor structuri sociale, relatii si comportamente interumane, design industrial etc.);

frumosul din arta (literatura, muzica, pictura, sculptura, arhitectura, teatru, cinema).

Sarcini de lucru:

1. In ce consta continutul educatiei estetice la preadolescenti si adolescenti ?

2. Analizati contributia diferitelor discipline de invatamant la educatia estetica a elevilor, precizand si exemplificand metodele si mijloacele ce pot fi utilizate de profesori.

3. Explicati relatiile de interdependenta intre educatia estetica si celelalte dimensiuni ale educatiei.

3.5. Educatia profesionala

Ca dimensiune a educatiei, educatia profesionala este actiunea ce urmareste "formarea unui orizont cultural si tehnologic cu privire la o anumita profesiune, concomitent cu dezvoltarea unor capacitati, priceperi si deprinderi necesare exercitarii ei"(I. Nicola, 1994).

Sarcinile educatiei profesionale:

• formarea orizontului cultural - profesional;
• formarea unor priceperi, deprinderi, capacitati, competente de natura actionala, necesare desfasurarii unei activitati productive;
• familiarizarea elevilor cu diverse profesiuni;
• formarea unei atitudini corecte fata de munca.

Sarcini de lucru:

1. Explicati si exemplificati realizarea acestor obiective in activitatile din cadrul scolii.

2. Analizati raportul dintre educatia profesionala si educatia tehnologica.

3. Care sunt particularitatile educatiei profesionale la preadolescenti si adolescenti.

4. Explicati relatiile de interdependenta intre educatia profesionala si celelalte dimensiuni ale educatiei.

Orientarea scolara si profesionala

Orientarea scolara si profesionala reprezinta un "sistem coerent si dinamic de principii, actiuni si masuri prin care un individ sau un grup sunt indrumati sa opteze pentru o anumita scoala, la un moment dat, si pentru o anumita profesie data de o anumita scoala, corespunzator inclinatiilor, aptitudinilor si aspiratiilor proprii, in scopul dezvoltarii personalitatii si, respectiv, al pregatirii pentru o anumita profesie" (Ioan Bontas, 1994).

Directii de actiune ale orientarii scolare si profesionale:

• cunoasterea personalitatii elevilor;
• educarea elevilor in vederea alegerii studiilor si profesiunii;
• informarea asupra retelei scolare si a nomenclatorului profesiunilor;
• consilierea si indrumarea elevilor spre diverse studii / profesiuni.

Sarcini de lucru:

1. Analizati si exemplificati realizarea acestor directii in cadrul activitatilor scolare.

2. Evidentiati principalele metode si tehnici de cunoastere a elevilor.

D. Salade prezinta parametrii optiunii scolare si profesionale in schema de mai jos:

Alegerea

Profesiunii

Ce vrea  Ce trebuie

Conditii social - economice

Sarcini de lucru:

1. Analizati, pe baza schemei de mai sus, raportul dintre ceea ce vrea (interese, aspiratii), ceea ce poate (cunostinte, abilitati si capacitati de care dispune) si ceea ce trebuie sa faca (oferta de munca si cerintele vietii sociale) elevul.

2. Ce factori contribuie la realizarea orientarii scolare si profesionale?

3. De ce este necesara colaborarea dintre scoala si familie in orientarea scolara si profesionala?

4. Exemplificati modalitati de realizare a orientarii scolare si profesionale in activitatile din cadrul scolii si din afara ei.

3.6. Educatia fizica si igienico - sanitara

Educatia fizica este acea dimensiune a educatiei care are drept scop dezvoltarea armonioasa a personalitatii prin valorificarea potentialului fizic, fiziologic si psihologic al organismului, conform cerintelor societatii contemporane.

Obiectivele educatiei fizice si igienico - sanitare:

dezvoltarea si fortificarea fizica a organismului;

dezvoltarea din punct de vedere psihic si formarea personalitatii.

Sarcini de lucru:

1. Analizati si exemplificati realizarea acestor obiective in activitatea scolara.

2. Aratati specificul educatiei fizice si igienico - sanitare la preadolescenti si adolescenti.

3. Care sunt formele de realizare a educatiei fizice si igienico - sanitare in cadrul scolii si in afara ei?

4. Explicati relatiile de interdependenta intre educatia fizica si igienico - sanitara si celelalte dimensiuni ale educatiei.

3.7. Noile educatii

Dinamica activitatii de formare a personalitatii in contextul problemelor lumii contemporane a determinat deschiderea dimensiunilor educatiei in directia noilor educatii. Astfel, noile educatii devin adaptabile si integrabile fiecarei dimensiuni a educatiei, in functie de particularitatile acestora. De exemplu, "educatia ecologica sau relativa la mediu poate fi integrata la nivelul educatiei morale( in invatamantul general), educatiei intelectuale ( in invatamantul liceal), educatiei tehnologice ( in invatamantul profesional)"- (S. Cristea, 1998).

Sarcina de lucru:

Exemplificati realizarea noilor educatii in activitatea scolara si extrascolara.

4. Sinteza

Educatia contribuie la realizarea idealului educational prin dimensiunile sale care reprezinta continutul educatiei in plan intelectual, moral, profesional, estetic si fizic, cu deschidere catre "noile educatii".

In literatura pedagogica romaneasca sunt abordate cinci dimensiuni fundamentale ale educatiei: educatia intelectuala, educatia moral - civica, educatia estetica, educatia profesionala si educatia fizica.

Intre dimensiunile educatiei exista o stransa interdependenta. Aceasta rezulta pe de o parte din unitatea bio-psiho-sociala a personalitatii, care ne arata ca actiunile educative nu pot fi compartimentate strict in functie de dominanta lor ( intelectuala, moral - civica, estetica, profesionala, fizica), ele avand efecte multiple, iar pe de alta parte, din unitatea lor sistemica, adica "infaptuirea sarcinilor unei laturi asigura camp prielnic de actiune pentru celelalte, dupa cum fiecare latura este influentata de actiunea celorlalte laturi" ( I. Nicola).

Tema de reflectie:

Scrieti un eseu de trei pagini in care sa prezentati realizarile si nerealizarile voastre din punct de vedere al dimensiunilor educatiei, precum si masurile ameliorative pe termen scurt si lung pe care le intrevedeti.

Bibliografie:

Analiza de continut a "noilor educatii" ( dupa M. Stanciu, 2000)