|
|
|
Dezvoltarea creativitatii prin joc
Creativitatea ca structura definitorie de personalitate imbraca, din punct de vedere evolutiv, un caracter procesual supus influentelor de mediu.
Formele organizate de instructie isi aduc in mod diferentiat aportul in dezvoltarea potentialului creator al individului in functie de continutul activitatii, de tipurile de metode utilizate, de pregatirea si gradul de angajare al cadrelor didactice participante la actiunile educative.
La nivelul claselor I - IV , in structura metodelor activ-participative ( brainstorming-ul, cubul, metoda celor sase palarii, chindogu, diagramele why-why, diadramele Ishikawa etc), isi gasesc cu maxima eficienta locul, jocurile didactice, care constituie o punte de legatura intre joc ca tip de activitate dominanta in care este integrat copilul in perioada prescolara, si activitatea specifica scolii - invitarea. Jocurile didactice sunt metode active care solicita integral personalitatea copilului.
Integrarea organica a jocului in structura de invatare a scolarilor mici este de natura sa contribuie la realizarea unor importante obiective ale formarii personalitatii copilului.Scolarul mic trebuie sa simta ca este acceptat asa cum este, ca se doreste intalnirea cu el, ca vine la scoala sa desfasoare o activitate ce-i solicita efort in cooperare cu ceilalti copii, cu educatorul, intr-o atmosfera de bucurie si nu numai sa reproduca, in competitii cu ceilalti ceea ce a invatat.
Jocul didactic are un continut si structura bine organizate, subordonate particularitatilor de varsta si sarcinii didactice, se desfasoara dupa anumite reguli si la momentul ales de adult, sub directa lui supraveghere, rol important capata latura instructiva, elementele de distractie nefiind mediatori ai stimularii capacitatilor creatoare.
Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instrustiv-educativ, au un continut bine diferentiat pe obiectele de studiu, au ca punct de plecare notiunile dobandite de elevi la momentul respectiv, iar prin sarcina data, acestia sunt pusi in situatia sa elaboreze diverse solutii de rezolvare, diferite de cele cunoscute, potrivit capacitatilor lor individuale, accentul cazand astfel nu pe rezultatul final cat pe modul de obtinere al lui, pe posibilitatile de stimulare a capacitatilor intelectuale si afectiv motivationale implicate in desfasurarea acestora.
Considerarea jocului didactic ca metoda de stimulare si dezvoltare a creativitatii se argumenteaza prin capacitatile de antrenare in joc a factorilor intelectuali si non intelectuali evidentiati in cercetarile de pana acum.
Jocurile didactice cuprind sarcini didactice care contribuie la modificarea creatoare a deprinderilor si cunostintelor achizitionate la realizarea transferurilor intre acestea, la dobandirea prin mijloace proprii de noi cunostinte. Ele angajeaza intreaga personalitate a copilului constituind adevarate mijloace de evidentiere a capacitatilor creatoare, dar si metode de stimulare a potentialului creativ al copilului, referindu-se la creativitatea de tip scolar, manifestata de elev in procesul de invatamant, dar care pregateste si anticipeaza creatiile pe diferite coordonate.
A se juca si a invata sunt activitati care se imbina perfect. Principiul aplicat in jocurile educative si didactice este acela al transferului de energie. Un interes care nu poate exercita inca decat o actiune minima sau nula asupra comportamentului copilului este inlocuit cu un interes imediat si puternic.
Ideea folosirii jocului in ativitatile educative nu este noua. Si Platon in Republica recomanda: " Faceti in asa fel incat copiii sa se instruiasca jucandu-se. Veti avea prilejul de a cunoaste inclinatiile fiecaruia."
Invatarea este o activitate serioasa ce solicita efort voluntar pentru punerea in actiune a disponibilitatilor psihicului efortul este mai usor declansat si sustinut mai eficient cand se folosesc resursele jocului, cand intre joc si invatare se intind punti de legatura.
Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi informatii, se pot verifica si consolida anumite cunostinte, priceperi si deprinderi, se pot dezvolta capacitati cognitive, afective si volitive ale copiilor, se pot educa trasaturi ale personalitatii creatoare, se pot asimila modele de relatii interpersonale, se pot forma atitudini si convingeri.
Copiii pot invata sa utilizeze bine informatiile, timpul spatiul si materialele puse la dispozitie, li se poate dezvolta spiritul de observatie, spiritul critic si autocritic, capacitatea anticipativ-predictiva, divergenta si convergeta gandirii, flexibilitatea si fluenta. Poate fi solicitata capacitatea elevilor de a se orienta intr-o anumita situatie, de a propune solutii, de a le analiza si opta pentru cea optima, de a extrapola consecintele unei anumite situatii concrete, de a interpreta si evalua anumite experiente, fenomene, situatii .
Manifestand creativitate, invatatorul va determina avantul libertatii si creativitatii copiilor, va realiza ehilibru intre preocuparile pentru formarea gandirii logice, rationale, flexibile, fluide, creatoare, depasind intelegerea ingusta, eronata, potrivit careia libertatea de manifestare si creatie a copiilor se dezvolta spontan. Aplicand cu pricepere jocul didactic, invatatorul trebuie sa poata valorifica unele din bogatele resurse formativ-educative ale acestuia in angajarea personalitatii copilului de a desfasura o activitate ce solicita efort sustinut, dar intr-o atmosfera de voie buna, de cooperare, de intelegere .
Jocurile didactice in majoritatea lor au ca element dinamic intrecerea intre grupe de elevi sau chiar intre elevii intregului colectiv, facandu-se apel nu numai la cunostintele lor, dar si la spiritul de disciplina, ordine, coeziune, in vederea obtinerii victoriei. Intrecerea prilejuieste copiilor emotii, bucurii, satisfactii.
Jocul didactic constituie o eficienta metoda didactica de stimulare si dezvoltare a motivatiei superioare din partea elevului, exprimataprin interesul sau nemijlocit fata de sarcinile ce le are de indeplinit sau placerea de a cunoaste satisfactiile pe care le are in urma eforturilor depuse in rezolvare.
Jocurile didactice sunt antrenante pentru toti elevii si actioneaza favorabil si la elevii cu rezultate slabe la invatatura, crescandu-le performantele si capatand incredere in capacitatile lor, siguranta si promptitudine in raspunsuri, deblocand astfel potentialul creator al acestora.
Creativitatea, ca formatiune complexa de personalitate, se formeaza si exerseaza cu metode cat mai adecvate structurii sale, metode care sa actioneze pe tot parcursul scolaritatii elevului, iar din acest punct de vedere, jocurile didactice satisfac cerintele la nivelul claselor primare.
