CURRICULUM

Pentru clasa a XI - a

LICEU TEHNOLOGIC

Calificarea: Tehnician designer vestimentar

Nota introductiva.

Calificarea de nivel trei " Tehnician designer vestimentar " se dobandeste prin parcurgerea claselor a XI-a si a XII-a de liceu tehnologic. Aceasta calificare apartine domeniului tehnic textile-pielarie. In cadrul acestui domeniu, se mai formeaza doua calificari de nivel trei, pe ruta Scolii de Arte si Meserii : " Tehnician in industria textila " si " Tehnician in industria pielariei "

Pentru fiecare calificare de nivel trei s-au elaborat standarde de pregatire profesionala, care au urmatoarea structura : unitati de competenta pentru abilitati cheie, unitati de competenta tehnice generale, unitati de competenta tehnice specializate.

La elaborarea curriculumului pentru clasa a XI - a s-au avut in vedere urmatoarele :

Standardul de Pregatire Profesionala pentru nivelul trei, calificarea " Tehnician designer vestimentar"

Planul cadru de invatamant pentru clasa a XI-a - liceu tehnologic

Structura Invatamantului Preuniversitar

Structura si formatul programelor scolare

Curriculumul pentru clasa a XI - a este alcatuit din 7 module constituite din unitati de competenta tehnice generale / specializate, care au rolul de a forma baza pregatirii profesionale corespunzatoare acestei calificari. Anumite module sunt formate din agregarea unei unitati de competenta pentru abilitati cheie cu o unitate de competenta tehnica generala, modul de agregare a competentelor fiind urmatorul : competenta de la unitatea de competenta pentru abilitatile cheie se agrega cu o competenta de la unitatea de competenta tehnica generala prin intermediul conditiilor de aplicabilitate, care reprezinta de fapt continuturile necesare formarii competentelor.

Unitatile de competenta pentru abilitatile cheie precizate in Standardul de Pregatire Profesionala, pentru nivelul trei, " Comunicare " , ,, Procesarea datelor numerice ", ,, Gandire critica si rezolvarea de probleme " , ,, Managementul relatiilor interpersonale " se formeaza si se aprofundeaza la fiecare modul, dar se evalueaza o singura data, la modulul in care au fost agregate, asa cum se prezinta in tabelul nr. 1 privind alcatuirea modulelor, intocmit pentru fiecare an de studiu.

In clasa a XI - a se formeaza abilitatile cheie corespunzatoare urmatoarelor unitati de competenta :

• Procesarea datelor numerice
• Managementul relatiilor interpersonale

Unitatilede competenta tehnica generale si specializate reprezinta suportul pe care se formeaza si se evalueaza competentele pentru abilitatile cheie.

Ruta curriculara a pregatirii pentru calificarea "Tehnician designer vestimentar"

nivelul trei

Structura modulelor la clasa a XI-a

Tabelul nr. 1

PLAN DE INVATAMANT

clasa a XI-a Liceu tehnologic

Aria curriculara Tehnologii

Domeniul: Industrie textila si pielarie

Calificarea: Tehnician designer vestimentar

Cultura de specialitate si instruire practica saptamanala                     330 ore

Total ore/an:10 ore/saptamana x 33 saptamani = 330 ore

Stagii de pregatire practica    120 ore

Total ore/an: 30 ore/saptamana x 4 saptamani/an= 120 ore

Curriculum in dezvoltare locala    132 ore

Total ore/an: 4 ore/saptamana x 33 saptamani =132 ore

TOTAL 582 ore/an

Tabel de corelare a modulelor

La clasa a XI - a

Tabelul nr. 2.

Modulul I. Utilizarea aplicatiilor de tip CAD

I. Modulul Utilizarea aplicatiilor de tip CAD se studiaza in clasa a XI - a, in cadrul orelor de " Cultura de specialitate " - aria curriculara Tehnologii, pe parcursul a 33 saptamani de scoala. El se deruleaza in paralel cu modulele : Materii prime, produse textile si materiale auxiliare din textile-pielarie, Caracterizarea domeniului designului vestimentar, Utilizarea limbajului plastic, precum si cu modulul din C.D.L. - Proiectarea produselor textile.

Numarul total de ore al modului este de 66 de ore ( 2 ore / sapt. x 33 saptamani ).

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul :

Unitati de competenta pentru abilitati cheie :

Procesarea datelor numerice

Unitati de competenta tehnice generale :

Utilizarea aplicatiilor de tip CAD

In cadrul acestui modul, elevii isi vor forma atat competentele tehnice cat si abilitatile cheie corespunzatoare celor doua unitati de competenta care sunt agregate.

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor :

III. Sugestii metodologice

1. Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi. Atingerea competentelor individuale ( tehnice generale, abilitati cheie ) se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate. Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate criteriile de performanta pentru dobandirea competentelor individuale si probele de evaluare ale performantelor elevului.

2. Cele 66 de ore ale modului necesare formarii competentelor prevazute de Standardul de Pregatire Profesionala sunt ore de instruire teoretica si vor fi efectuate de catre profesorul de specialitate, caruia ii va reveni libertatea de a le distribui pe teme, astfel incat sa formeze elevilor competentele prevazute in standard.

In urma agregarii competentelor, continuturile nu mai sunt in ordinea logica a predarii si invatarii, si de aceea,autorii recomanda urmatoarea ordine de parcurgere a continuturilor:

Tema 1: Prezentarea interfetei grafice.

• Elemente de interfata.
• Specificatii si recomandari de lucru.

Tema 2: Desenarea interactiva.

• Sistemul de coordonate.
• Obiecte / entitati grafice vectoriale.
• Pregatirea lucrului.
• Specificarea / introducerea coordonatelor.
• Selectarea entitatilor desenate.
• Controlul prin panoramare al afisarii desenului.

Tema 3: Comenzi pentru desenare (LINE, RAY, XLINE, MLINE, CIRCLE, ARC, PLINE, POLYGON, RECTANG, DONUT, SPLINE, ELLIPSE, POINT, REVCLOUD, TABLE).

Tema 4: Comenzi pentru editare (modificare si constructie) (ERASE, COPY, MIRROR, OFFSET, ARRAY, MOVE, ROTATE, SCALE, STRETCH, TRIM, EXTEND, BREAK, CHAMFER, FILLET, EXPLODE, LENGTHEN, ALIGN).

Tema 5: Comenzi si facilitati ajutatoare (LIST, ID, DIST, AREA, DIVIDE, MEASURE, STATUS, comenzi de corectare a greselilor, comenzi pentru reimprospatarea imaginii, comenzi pentru accesarea informatiilor de asistenta, salvarea, inchiderea si reluarea sesiunii de lucru).

Tema 6: Texte scrise in desen

• Comenzi de scriere a desenului.
• Formatare si stiluri de text.
• Editarea textelor existente.

Tema 7: Proprietati simbologice si de emfaza 3D.

• Culoarea obiectelor.
• Tipuri de linie.
• Grosimi de linii.
• Elevatia si grosimea pe verticala.
• Modificarea proprietatilor de obiecte.

Tema 8: Hasurarea (umplerea cu modele).

Tema 9: Cotarea in desen.

Tema 10: Proiectarea tridimensionala. Modelarea 3D.

• Conceperea tridimensionala a proiectelor. Vizualizare 3D.
• Desenarea in 3D a obiectelor ordinare. UCS si WCS.
• Desenarea in 3d cu obiecte 3D (suprafete si solide).
• Vizualizarea "umbrita" a proiectelor 3D.

Tema 11: Tiparirea desenelor.

Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, oferirea de recompense chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea etapelor urmatoare).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesul de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a.

In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor.

Locul de desfasurare a instruirii se recomanda a fi un laborator de informatica, in care - pentru optimizarea demersului didactic - este necesar sa existe o dotare minimala care presupune un numar de calculatoare egal cu numarul elevilor din grupa, conectate in retea si cu acces la toate serviciile INTERNET. Configuratia calculatoarelor trebuie sa permita rularea aplicatiilor prin care vor fi formate competentele specifice.

In laborator trebuie sa existe de asemenea, o imprimanta, dispozitive periferice si de memorare externa. Un retroproiector sau un ecran cu cristale lichide care faciliteaza instruirea interactiva permitand proiectia imaginilor formate pe ecranul monitorului.

Pentru a se asigura contactul cu echipamente specifice domeniului care nu exista in unitatea de invatamant se recomanda efectuarea unor vizite didactice la agenti economici de profil, institute de cercetare si de proiectare.

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandand cu precadere aplicatiile practice individuale, metoda descoperirii, a demonstratiei, dar si studiul de caz, algoritmizarea, exercitiul.

Dinamica acestui domeniu este extrem de rapida. Aceasta presupune actualizarea permanenta a produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel incat absolventilor sa le fie mai usor sa se adapteze in activitatea productiva.

Pentru a evita disfunctiile provocate de eventualele erori ale elevilor pe parcursul instruirii, este necesar ca profesorul sa urmareasca strict fiecare elev, ceea ce presupune recurgerea la un sistem ordonat de prezentare a facilitatilor unui program, pas cu pas, in ritmul grupei.De asemenea se recomanda adaptarea ritmului de instruire la particularitatile fiecarui elev. Pregatirea in laboratorul de informatica are o specificitate care se bazeaza, in principal, pe realizarea etapa cu etapa, de catre fiecare elev, a instructiunilor profesorului: nerespectarea acestei cerinte conduce la "pauze" nedorite si incetinirea ritmului de instruire.

Pentru proiectarea didactica eficienta, profesorul trebuie sa-si propuna finalizarea unei etape de instruire intr-o sedinta de lucru de 2 ore, astfel incat sa nu mai fie necesara reluarea ultimelor secvente din sedinta anterioara.

Aplicatiile prezentate efectiv elevilor, trebuie sa aiba ca obiect, pe cat posibil, probleme concrete ale activitatilor productive din domeniul de activitate pentru a sublinia avantajele utilizarii sistemelor informatice. Achizitia treptata a cunostintelor si deprinderilor poate fi stimulata printr-o prezentare atractiva si motivanta a programelor.

Masura in care se formeaza competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala este scoasa in evidenta de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare( fise de observatie, fise de evaluare a proiectului, fise de evaluare). Autoevaluarea este o metoda utilizata pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii, profesorul trebuind sa elaboreze fise de autoevaluare.

Evaluarea trebuie sa vizeze mai ales interpretarea creativa a informatiilor si capacitatea de a rezolva o situatie-problema cu ajutorul calculatorului.

Instruirea interactiva specifica acestei discipline contribuie printre altele si la constientizarea faptului ca un bun utilizator al calculatorului are sanse mai mari de reusita in actiunea de integrare socio-profesionala.

Din dorinta de a pregati un utilizator si nu un creator de soft, prezentul curriculum vizeaza formarea unui specialist care sa perceapa calculatorul ca pe un instrument de lucru absolut necesar in conditiile modernizarilor tehnologice, un instrument prin care sa-si valorifice superior capacitatea de munca si creativitatea si sa-si reduca timpul de lucru.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui la elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Evaluarea acest modul se va face numai pentru competentele vizate de Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competenta definita.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise, practice si practice tip proiect, in functie de cerintele unitatii de competenta. Instrumentele de evaluare cele mai recomandate pot fi : fisa de observatie, fisa de evaluare, fisa de evaluare a proiectului, fisa de autoevaluare. In fisa de observatie se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini; in momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,,Tehnician designer vestimentar ", nivelul trei.

Modulul II

MATERII PRIME, PRODUSE TEXTILE SI MATERIALE AUXILIARE

DIN TEXTILE / PIELARIE

I. Modulul "Materii prime, produse textile si materiale auxiliare din textile-pielarie" se studiaza in clasa a XI-a Liceu tehnologic, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate pentru calificarea din profilul tehnic -tehnician designer vestimentar. El se deruleaza in paralel cu modulele : Utilizarea aplicatiilor de tip CAD, Caracterizarea domeniului designului vestimentar, Utilizarea limbajului plastic, precum si cu modulul din C.D.L. - Proiectarea produselor textile.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul :

Unitati de competenta tehnice specializate :

Materii prime, produse textile si materiale auxiliare din textile-pielarie

In cadrul acestui modul, elevii isi vor forma urmatoarele competente :

Caracterizeaza materiile prime de baza din textile

Analizeaza produse textile

Analizeaza materialele auxiliare din textile

Receptioneaza materiile prime si auxiliare

II.      Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III.          Sugestii metodologice

Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi. Atingerea competentelor se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate. Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate criteriile de performanta pentru dobandirea competentelor si probele de evaluare ale performantelor elevului.

Modulul "Materii prime, produse textile si materiale auxiliare din textile-pielarie" face parte din Curriculum diferentiat si are alocate un numar de 99 de ore / an, distribuite astfel : 33 ore de instruire teoretica ( 1 ora x 33 sapt. ) si 66 de ore de laborator tehnologic ( 2 ore x 33 sapt. ) , efectuate de catre profesorul de specialitate. Acestuia ii va reveni libertatea de a distribui cele 99 de ore ale modulului pe teme astfel incat sa formeze elevilor competentele prevazute in standard, fara a depasi, insa, numarul de ore alocat fiecarui tip de instruire prin planul de invatamant.

Continuturile incluse in structura modulului ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati privind materiile prime, produsele textile si materialele auxiliare folosite in industria textila.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Pentru formarea competentelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ. Locul de desfasurare se recomanda a fi laboratorul / atelierul de specialitate.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

Tema 1 : Structura fibrelor textile

1.Structura supramoleculara a fibrelor textile

2.Structura chimica a fibrelor textile

Tema 2 : Proprietatile fibrelor textile

1. Proprietati fizice : masa specifica, culoare, luciu, lungime, finete, higroscopicitate, comportarea fibrelor la caldura, ondulatii, nesifonabilitate, incarcare electrostatica,stabilitatea fibrelor fata de lumina solara si starea atmosferica, rezistenta fasa de microorganisme.

2. Proprietati mecanice : rezistenta la rupere, alungirea la rupere, comportarea fibrelor la frecare(impaslirea, fenomenul Pilling).

3. Proprietati chimice : comportarea fibrelor textile la actiunea substantelor alcaline, la actiunea substantelor acide, la actiunea substantelor oxidante.

Tema 3 : Metode de determinare a proprietatilor fibrelor textile

1. Metode organoleptice, probe de ardere, microscopic, analize chimice.

Tema 4: Domenii de utilizare a fibrelor textile

1.Intrebuintarile fibrelor naturale.

2. Intrebuintarile fibrelor chimice artificiale .

3. Intrebuintarile fibrelor chimice sintetice.

4. Noutati in domeniul fibrelor textile obtinute pe cale chimica.

Tema 5 : Compararea fibrelor textile

1. Asemanari si deosebiri a fibrelor naturale ( vegetale, animale, minerale) in functie de structura, proprietati, utilizare.

2. Asemanari si deosebiri a fibrelor chimice intre ele in functie de structura, proprietati, utilizare.

3. Compararea fibrelor naturale cu cele chimice in functie de structura, proprietati, utilizare.

Tema 6 : Produse textile

1.Fire.Criterii de selectare.Proprietati.

2.Tesaturi. Criterii de selectare. Proprietati.

3.Tricoturi. Criterii de selectare. Proprietati.

4.Interpretarea valorilor obtinute la determinarea proprietatilor produselor textile.

Tema 7 : Materiale auxiliare textile

1.Captuseli. Caracterizare, rol.

2.Intarituri. Caracterizare, rol.

3.Ata de cusut. Caracterizare, rol.

4. Furnituri. Caracterizare, rol.

5.Blanuri. Caracterizare, rol.

6. Piele si inlocuitori. Caracterizare, rol.

7. Selectarea produse textile si materiale auxiliare necesare pentru obtinerea unui produs vestimentar .

Tema 8 : Receptia materiilor prime si auxiliare

1. Receptia materialelor textile.

2. Defectele de filare, de tesere, de tricotare, de finisare.

3.Documentele receptiei.

4. Solutii de eliminare a defectelor.

Numarul de ore alocat fiecarei teme ramane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, in functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinte anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite

Parcurgerea continuturilor modulului "Materii prime, produse textile si materiale auxiliare din textile-pielarie" si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formareacompetentelor tehnice specializate aferente nivelului 3 si corespunzatoare calificarilor, in scopul pregatirii profesionale ale elevilor si dezvoltarii capacitatiilor care sa le permita dobandirea unei calificari superioare, de nivel 3+, sau a integrarii pe piata muncii.

Orele se recomanda sa se desfasoare in laboratoare dotate cu materiale didactice specifice iar in desfasurarea orelor de laborator tehnologic sa se foloseasca :

seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice,

planse didactice,

machete didactice ,

aparatura de laborator pentru determinarea proprietatilor ,

seturi cu probe etalon / martor,

norme interne si standarde,

bibliografie tehnica selectiva s.a.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Plecand de la principiul includerii, oferind sanse egale tuturor elevilor, si acceptand ca fiecare individ este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, oferirea de recompense chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a etapelor urmatoare).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a.

In context

lucrul in grup,

simularea,

practica in atelier / la locul de munca,

discutiile de grup,

prezentarile video,

prezentari multimedia si electronice,

temele si proiectele integrate,

vizitele etc.

contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de

comunicare,

negociere,

luarea deciziilor,

asumarea responsabilitatii,

sprijin reciproc,

spiritului de echipa si competitional ,

creativitate.

Evaluarea este implicita demersului pedagogic curent, permitand atat profesorului, cat si elevului sa cunoasca nivelul de achizitionare a competentelor si a cunostintelor, sa identifice lacunele si cauzele lor si sa realizeze corectiile care se impun, in vederea reglarii procesului de predare - invatare.

Calitatea evaluarii careia ii vor fi supusi elevii pentru a obtine calificarile reprezinta unul dintre factorii esentiali care sustin recunoasterea publica a acestor calificari. Din acest motiv, se impune atat asigurarea coerentei, caracterului realist si motivant, rigorii, corectitudinii si eficientei procesului de evaluare, cat si deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele nationale definite in cadrul fiecarei calificari.

Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:

4       validitatea (evaluarea trebuie sa masoare performanta in raport cu competentele vizate);

4       fidelitatea (instrumentul de evaluare genereaza rezultate in concordanta unele cu altele in ocazii diferite de catre toti cei care evalueaza si pentru toti elevii);

4       aplicabilitatea practica si rentabilitatea (evaluarea trebuie sa fie adaptata la resursele existente si la timpul disponibil);

4       credibilitatea (pentru ca evaluarea si atestarea rezultanta sa fie credibile, ele trebuie sa se bucure de incredere publica);

4       compatibilitatea cu invatarea eficienta (evaluarea trebuie sa sustina si sa contribuie la invatarea eficienta);

4       flexibilitatea (evaluarea trebuie sa faciliteze accesul si progresarea, fara a compromite standardele nationale).

Evaluarea trebuie sa fie un proces continuu si sumativ, referindu-se in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelata cu tipul probelor de evaluare specificate in Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare competenta si vizand exclusiv probele de evaluare solicitate in aceste standarde ( nimic mai putin, nimic mai mult). Demonstrarea altor abilitati, in afara celor din competentele specificate, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente de evaluare:

observarea sistematica, pe baza unei fise de observare;

probe practica;

teste cu itemi obiectivi si semiobiectivi;

proiectul;

autoevaluarea .

Modul III: CREAREA MODELELOR PENTRU PRODUSE VESTIMENTARE

Modulul CREAREA MODELELOR PENTRU PRODUSE VESTIMENTARE

se studiaza in clasa a XI-a liceu tehnologic in vederea asigurarii pregatirii de specialitate pentru calificarea de nivel trei "Tehnicican designer vestimentar "

Continuturile incluse in structura modulului ofera elevilor atat cunostinte de ansamblu, prioritare despre domeniul designului vestimentar si al designului in general, cat si cunostinte specifice care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice privind proiectarea produselor, in conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii.

Modulul CREAREA MODELELOR PENTRU PRODUSE VESTIMENTARE

se studiaza in cadrul orelor de " Cultura de specialitate " - aria curriculara Tehnologii, pe parcursul a 33 saptamani de scoala. El se deruleaza in paralel cu modulele : Utilizarea aplicatiilor de tip CAD, Materii prime, produse textile si materiale auxiliare din textile-pielarie, Utilizarea limbajului plastic, precum si cu modulul din C.D.L. - Proiectarea produselor textile.

Numarul total de ore al modului este de 33 de ore ( 1 ora / sapt. x 33 saptamani ).

Prin parcurgerea modulului se urmareste dobandirea competentelor descrise in Standardele de Pregatire Profesionala, documente care stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul :

Unitati de competenta tehnice specializate :

Crearea modelelor pentru produse vestimentare

Prin parcurgerea acestui modul, elevii isi vor forma urmatoarele competente :

15.1.Caracterizeaza domeniul designului vestimentar

15.2. Foloseste iluzii / efecte vizuale in proiectarea costumului

15.3.Realizeaza compozitia artistica a costumului

II.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III.Sugestii metodologice

1. Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre competentele si continuturi. Atingerea competentelor se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate. Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate criteriile de performanta pentru dobandirea competentelor si probele de evaluare ale performantelor elevului.

2. Cele 33 de ore ale modului necesare formarii competentelor prevazute de Standardul de Pregatire Profesionala sunt ore de instruire teoretica si vor fi efectuate de catre profesorul de specialitate, caruia ii va reveni libertatea de a distribui cele 33 de ore ale modulului pe teme, astfel incat sa formeze elevilor competentele prevazute in standard.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare. Locul de desfasurare se recomanda a fi laboratorul / atelierul de specialitate.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1.     Designul, domeniu general al activitatii umane

2.     Designul vestimentar ca ramura a designului

-definitii generale si specifice, aceptii, elementesi principii de baza

3.     Kitsch-ul, fenomen al pseudoculturii

4.     Iluzii / efecte vizuale folosite in proiectarea costumului

-identificarea conformatiilor normale si cu anomalii,

-tipuri de iluzii/efecte vizuale folosite in scopul ameliorarii aspectului corpului

5. Realizarea de aplicatii practice, modele pentru conformatii cu anomalii si normale (schite, reprezentari plastice, produse)

6. Compozitia artistica a costumului

- compozitia ca forma generala acostumului

(tipul A,H,V,T;X,Y,)

-elementele si mijloacele compozitiei costumului

7. Realizarea compozitiei artistice a costumului prin raportare la diferite date corporale (exemplificari practice : schite de reprezentare, produse)

Pentru formarea competentelor stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, numarul de ore alocat fiecarei teme ramanand la latitudinea sa, in functie de dificultatea continuturilor incluse, de nivelul de cunostinte anterioare al elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica ,de ritmul de asimilare a cunostintelor, utilizand activitati variate de invatare, punand accentul pe cele cu caracter preponderent practic, aplicativ.

Alegerea metodelor / tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesul de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime a .potentialului acestuia.

In scopul individualizarii invatarii se recomanda atat diferentierea sarcinilor si timpului alocat cat si abordarea tuturor tipurilor de invatare: auditiv, vizual, practic sau prin contact direct.

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat se poate face prin:

- gradarea sarcinilor de la usor la dificil,

- fixarea de sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

- prezentarea temelor in mai multe moduri (raport,discutie,grafic.)

Plecand de la principiul includerii, care asigura sanse egalefiecarui elev, acceptand ca fiecare individ este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor si pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, oferirea de rcompense chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea etapelor urmatoare).

In context, metode/mjloace didactice precum:

problematizarea,

studiul de caz,

simularea,

descoperirea

practica in atelier,

discutiile, lucrul in grup,

prezentari multimedia si electronice,

temele si proiectele integrate,

expozitiile tematice cu lucrari ale elevilor,

vizitele s.a.

contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de

comunicare,

negociere,

luarea deciziilor,

asumarea responsabilitatii,

sprijin reciproc,

munca in echipa, si spirit competitional ,

creativitate

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta ), metode expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea ) poate conduce la dobandirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.

Elevii invata mai bine cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.

Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.

Elevii invata mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

Instruirea teoretica se recomanda sa se desfasoare in sali de clasa, laboratoare de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/si filme didactice tematice, planse / produse didactice reprezentative, machete didactice, materiale pentru documentare,albume,reviste de specialitate, bibliografie tehnica selectiva .

Evaluarea trebuie sa fie un proces continuu si sumativ, referindu-se in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelata cu tipul probelor de evaluare specificate in Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare competenta si vizand exclusiv probele de evaluare solicitate in aceste standarde, demonstrarea altor abilitati in afara celor din competentele specificate, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Ca metode de evaluare recomandam :

Observarea sistematica a elevilor pe baza unei fise de observare

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu achizitiile si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Expozitii tematice cu lucrari plastice/ produse realizate de elevi care vor fi in acelasi timp si mijloace puternice de stimulare a activitatii acestora.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

• Fise de observatie
• Chestionarul
• Fise de autoevaluare
• Schite,lucrari plastice
• Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a materialului bibliografic, documentar, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice / artistice, modul de organizare a ideilor ,a materialelor si de gestionare a timpului, intr-un proiect,
• Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Modul IV: UTILIZAREA LIMBAJULUI PLASTIC

I.        Modulul

UTILIZAREA LIMBAJULUI PLASTIC se studiaza in clasa a XI-a de liceu tehnologic

in vederea asigurarii pregatirii de specialitate pentru calificarea " Tehnician designer vestimentar "

Continuturile incluse in structura acestui modul vor permite elevilor sa-si dezvolte o gama de abilitati artistice -plastice, creative, care reprezinta o baza de maxima importanta in formarea tehnicienilor din domeniul designului vestimentar. Redarea proportiilor si volumelor figurii umane, realizarea compozitiilor decorative, utilizarea culorii ca element de expresivitate plastica , realizarea crochiului dupa obiecte(de imbracaminte,incaltaminte,accesorii)si figura umana , sunt un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii fiecarui elev.

Modulul UTILIZAREA LIMBAJULUI PLASTIC se studiaza in cadrul orelor de " Cultura de specialitate " - aria curriculara Tehnologii, pe parcursul a 33 saptamani de scoala. El se deruleaza in paralel cu modulele : Utilizarea aplicatiilor de tip CAD, Materii prime, produse textile si materiale auxiliare din textile-pielarie, Caracterizarea domeniului designului vestimentar, precum si cu modulul din C.D.L. - Proiectarea produselor textile.

Numarul total de ore al modului este de 132 de ore ( 4 ore / sapt. x 33 saptamani ).

Prin parcurgerea modulului se urmareste dobandirea competentelor descrise in Standardele de Pregatire Profesionala.

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Unitati de competenta tehnice specializate :

• UTILIZAREA LIMBAJULUI PLASTIC

Prin parcurgerea acestui modul, elevii isi vor forma urmatoarele competente :

17.1. Realizeaza studii grafice

17.2. Utilizeaza elemente ale desenului decorativ

17.3. Utilizeaza culoarea ca element de expresivitate plastica

17.4. Realizeaza crochiul

II.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

III.Sugestii metodologice

Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi. Atingerea competentelor individuale ( tehnice specializate ) se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate. Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate criteriile de performanta pentru dobandirea competentelor individuale si probele de evaluare ale performantelor elevului.

Cele 132 de ore ale modului necesare formarii competentelor prevazute de Standardul de Pregatire Profesionala sunt ore de laborator tehnologic si vor fi efectuate de catre profesorul de specialitate, caruia ii va reveni libertatea de a distribui cele 132 de ore ale modulului pe teme, astfel incat sa formeze elevilor competentele prevazute in standard.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare. Locul de desfasurare se recomanda a fi laboratorul / atelierul de specialitate.

Autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1. Studii grafice - redarea proportiilor si volumelor figurii umane; reprezentarea diferitelor tipologii umane
2. Desenului decorativ (punctual, linia, forma)

-clasificarea elementelor

-identificarea efectelor dimensionarilor elementelor decorative

3       Compozitia decorativa

-chenarul, jocul de fond , motivul unic, motivul decorativ

4. Culoarea ca element de expresivitate plastica

-clasificareaculorilor:

-efecte ale culorilor

5.Realizarea de compozitii plastice- cromatice utilizand:

-contraste, game, acorduri, armonii

6.Crochiul

-crochiul dupa obiecte

-crochiul dupa figura umana

-reprezentarea modelelor de produse si accesorii

Pentru formarea competentelor stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite continuturi, numarul de ore alocat fiecarei teme ramanand la latitudinea sa, in functie de dificultatea continuturilor incluse, de nivelul de cunostinte anterioare al elevilor, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica ,de ritmul de asimilare a cunostintelor, utilizand activitati variate de invatare, punand accentul pe cele cu caracter preponderent aplicativ .

Alegerea metodelor / tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesul de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime a .potentialului acestuia.

In scopul individualizarii invatarii se recomanda atat diferentierea sarcinilor si timpului alocat cat si abordarea tuturor tipurilor de invatare: auditiv, vizual, practic .

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat se poate face prin:

- gradarea sarcinilor de la usor la dificil,

- fixarea de sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite;

- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati;

- prezentarea temelor in mai multe moduri (grafic ,expunere/prezentare)

Plecand de la principiul includerii, si acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor si pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, oferirea de recompense chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna aetapelor urmatoare).

In context metode/mjloace didactice precum: exercitiul/jocul plastic, descoperirea, problematizarea, studiul de caz, simularea, practica in atelier, lucrul in grup, prezentari multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, expozitiile tematice cu lucrari ale elevilor, vizitele, contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de:

comunicare,

gandire critica

luarea deciziilor,

asumarea responsabilitatii,

sprijin reciproc,

formare a spiritului de echipa si competitional

creativitate.

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directa, observarea independenta ), metode expozitive ( explicatia, descrierea, exemplificarea ) poate conduce la dobandirea de catre elevi a competentelor specifice calificarii.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii ale educatiei:

• Elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor.
• Elevii invata mai bine cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.
• Elevii au stiluri proprii de invatare. Ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite.
• Participantii contribuie cu cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare.
• Elevii invata  mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a "ordona" informatiile noi si a le asocia cu "cunostintele vechi".

3. Evaluarea trebuie sa fie un proces continuu si sumativ, referindu-se in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelata cu tipul probelor de evaluare specificate in Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare competenta si vizand numai probele de evaluare propuse in standarde.

Demonstrarea altor competente, in afara celor specificate, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Ca metode de evaluare recomandam :

Observarea sistematica a elevilor pe baza unei fise de observare

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice( exercitii si lucrari plastice)

Expozitii tematice cu lucrari plastice/ produse realizate de elevi care vor fi in acelasi timp si mijloace puternice de stimulare a activitatii acestora.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

• Fise de observatie
• Chestionarul
• Fise de autoevaluare
• Lucrari plastice/ Proiectare de produse
• Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Se considera ca nivelul de pregatire teoretica si tehnologica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite toate criteriile de performanta.

Modulul V. Sanatatea si securitatea muncii

I. Modulul Sanatatea si securitatea muncii se studiaza in clasa a XI - a, pe parcursul unei saptamani de practica comasata. El se deruleaza in succesiune cu modulul : Proces de productie in confectii. Numarul total de ore al modului este de 30 de ore ( 30 ore / sapt. x 1 saptamana ).

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul :

Unitati de competenta pentru abilitati cheie :

Managementul relatiilor interpersonale

Unitati de competenta tehnice generale :

Sanatatea si securitatea muncii

In cadrul acestui modul, elevii isi vor forma atat competentele tehnice cat si abilitatile cheie corespunzatoare celor doua unitati de competenta care sunt agregate.

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor :

III. Sugestii metodologice

Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi. Atingerea competentelor individuale ( tehnice generale, abilitati cheie ) se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate. Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate criteriile de performanta pentru dobandirea competentelor individuale si probele de evaluare ale performantelor elevului.

Cele 30 de ore ale modului necesare formarii competentelor prevazute de Standardul de Pregatire Profesionala sunt : 12 ore de laborator tehnologic si 18 ore de instruire practica. Orele de laborator tehnologic vor fi efectuate de catre profesorul de specialitate, iar orele de instruire practica - de catre maistrul instructor de specialitate. Celor doi le va reveni libertatea de a distribui cele 30 de ore ale modulului pe teme astfel incat sa formeze elevilor competentele prevazute in standard, fara a depasi, insa, numarul de ore alocat fiecarui tip de instruire prin planul de invatamant. Locul de desfasurare se recomanda a fi laboratorul / atelierul de specialitate.

In urma agregarii competentelor, continuturile nu mai sunt in ordinea logica a predarii si invatarii, si de aceea, autorii recomanda parcurgerea continuturilor in urmatoarea ordine:

1. Masuri de eliminare a riscurilor la locul de munca: instructaje, utilizarea documentatiei legislatiei in vigoare specifice domeniului

- instructaje initiale,curente si periodice

- documente de informare: fise,afise, filme, cataloage, brosuri, pliante, instructiuni de lucru.

2. Masuri de igiena si protectia muncii

- fisa individuala de instructaj

- echipamente de lucru si echipamente individuale si colective de protectie

- trusa de prim ajutor

- materiale igienico-sanitare

- materiale si mijloace de stingere a incendiilor

3. Sisteme si dispozitive de protectie.

- individuale si colective specifice locului de munca.

4. Materiale si mijloace de prevenirea si stingerea incendiilor:

- apa, nisip, paturi, hidranti, stingatoare cu spuma, cu praf, cu CO₂

5. Locuri de munca periculoase specifice domeniului.

6. Situatii deosebite si factorii de risc de la locul de munca

- situatii de risc: perturbari functionale, defectiuni ale utilajelor, nerespectarea principiilor ergonomice, comportament necorespunzator al lucratorului la locul de munca, starea fizica si psihica necorespunzatoare a lucratorului

- accidente de munca

- boli profesionale

- avarii

- incendii si explozii

7. Echipamente de lucru si de protectie specifice locului de munca.

8. Primul ajutor in caz de accident.

- trusa de prim ajutor

9. Planul de actiune in caz de accident la o situatie data

- eliminarea cauzelor

- evacuarea accidentatilor

- anuntarea organelor abilitate, in functie de tipul accidentului

10. Sarcinile in caz de accident ale echipelor de interventie.

- individuale

- de grup

Instruirea practica se recomanda sa se desfasoare la agentii economici de profil, iar pentru desfasurarea orelor de laborator sa se foloseasca : seturi de diapozitive si /sau filme didactice tematice, planse didactice, machete didactice, bibliografie tehnica selectiva .

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competentelor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, oferirea de recompense chiar si pentru cele mai mici progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat

In context :

• lucrul in grup,
• simularea,
• practica in atelier / la locul de munca,
• discutiile de grup,
• prezentarile video,
• prezentari multimedia si electronice,
• temele si proiectele integrate,
• vizitele etc.

contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de :

• comunicare,
• negociere,
• luarea deciziilor,
• asumarea responsabilitatii,
• sprijin reciproc,
• spirit de echipa, si competitional
• creativitate .

Masura in care se formeaza competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala este dovedita in procesul de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare( fise de observatie, fise de evaluare a proiectului, fise de evaluare). Autoevaluarea este o metoda utilizata pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii, profesorul trebuind sa elaboreze fise de autoevaluare.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare - invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Evaluarea se va realiza numai pentru competentele vizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competenta definita.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise, practice si practice tip proiect, in functie de cerintele unitatii de competenta. Instrumentele de evaluare cele mai recomandate pot fi : fisa de observatie, fisa de evaluare, fisa de evaluare a proiectului, fisa de autoevaluare. In fisa de observatie se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini; in momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,,Tehnician designer vestimentar ", nivelul trei.

Modulul VI. Proces de productie in confectii

I. Modulul Proces de productie in confectii se studiaza in clasa a XI - a, pe parcursul trei saptamani de practica comasata. El se deruleaza in succesiune cu modulul : Sanatatea si securitatea muncii. Numarul total de ore al modului este de 90 de ore ( 30 ore / sapt. x 3 saptamani ).

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul :

Unitati de competenta tehnice specializate :

Proces de productie in confectii

In cadrul acestui modul, elevii isi vor forma urmatoarele competente :

1.     Caracterizeaza procesul de productie din confectii

2.     Stabileste cusaturile folosite la confectionarea produselor

3.     Deserveste masini de cusut simple si pentru cusaturi elastice

4.     Deserveste masini de cusut speciale

5.     Efectueaza imbinari prin termolipire

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor :

III. Sugestii metodologice

Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi. Atingerea competentelor individuale ( tehnice specializate ) se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate. Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate criteriile de performanta pentru dobandirea competentelor individuale si probele de evaluare ale performantelor elevului.

Cele 90 de ore ale modului necesare formarii competentelor prevazute de Standardul de Pregatire Profesionala sunt : 36 ore de laborator tehnologic si 54 ore de instruire practica. Orele de laborator tehnologic vor fi efectuate de catre profesorul de specialitate, iar orele de instruire practica - de catre maistrul instructor de specialitate. Celor doi le va reveni libertatea de a distribui cele 90 de ore ale modulului pe teme astfel incat sa formeze elevilor competentele prevazute in standard, fara a depasi, insa, de numarul de ore alocat fiecarui tip de instruire prin planul de invatamant.

Locul de desfasurare, formele de activitate, metodele, materialele didactice, fisele de lucru si de documentare trebuie sa se coreleze cu competenta care trebuie formata si continuturile asociate ei. Locul de desfasurare se recomanda a fi laboratorul / atelierul de specialitate.

Pentru eficientizarea procesului de predare - invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, instrumentelor, uneltelor necesare precum si a spatiului de lucru. Foarte utila in formarea competentelor descrise prin curriculum-ul scolar al acestui modul, este fisa de lucru specifica instruirii practice, in care sunt mentionate etapele de lucru, materialele, uneltele, utilajele specifice si operatiile / fazele de lucru.

In ceea ce priveste metodele de predare - invatare, sunt de preferat acele metode care centreaza activitatea pe elev, astfel incat acesta sa fie implicat direct in procesul de invatare : studiul de caz, observarea, descoperirea, problematizarea, dar si demostratia, algoritmizarea, exercitiul.

Se recomanda ca cele 36 de ore de laborator tehnologic - care se vor desfasura in scoala, in laboratoare de specialitate - sa fie grupate cate 6 ore / zi, primele doua zile din saptamana de practica comasata, iar zilele de instruire practica - sub indrumarea maistrilor instructori - sa se desfasoare, pe cat posibil, numai la agentii economici de profil. Ar fi indicat, de asemenea, pentru asigurarea continuitatii procesului de predare-invatare, ca toate cele trei saptamani de practica necesare parcurgerii acestui modul, sa fie grupate in aceeasi perioada.

Masura in care se formeaza competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala este dovedita in procesul de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare ( fise de observatie, fise de evaluare a proiectului).

Autoevaluarea este o metoda utilizata pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii, profesorul trebuind sa elaboreze fise de autoevaluare.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare - invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Evaluarea se va realiza numai pentru competentele vizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competenta definita.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise, practice si practice tip proiect, in functie de cerintele unitatii de competenta. Instrumentele de evaluare cele mai recomandate pot fi : fisa de observatie, fisa de evaluare, fisa de evaluare a proiectului, fisa de autoevaluare. In fisa de observatie se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini; in momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,,Tehnician designer vestimentar ", nivelul trei.

Modulul VII. Proiectarea produselor textile

I. Modulul Proiectarea produselor textile se studiaza in clasa a XI - a, pe tot parcursul anului scolar, in orele de curriculum in dezvoltare locala. El se deruleaza in paralel cu modulele : Utilizarea aplicatiilor de tip CAD, Materii prime, produse textile si materiale auxiliare din textile-pielarie, Caracterizarea domeniului designului vestimentar, Utilizarea limbajului plastic.

Numarul total de ore al modului este de 132 de ore ( 4 ore / sapt. x 33 saptamani ).

Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul :

Unitati de competenta tehnice specializate :

Proiectarea produselor textile

In cadrul acestui modul, elevii isi vor forma urmatoarele competente :

1.     Proiecteaza fire

2.     Proiecteaza tesaturi

3.     Proiecteaza structuri de tricoturi

4.     Construieste tipare de baza pentru imbracaminte

II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor :

III. Sugestii metodologice

Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi. Atingerea competentelor individuale ( tehnice specializate ) se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate. Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate criteriile de performanta pentru dobandirea competentelor individuale si probele de evaluare ale performantelor elevului.

Competentele tehnice specializate se formeaza prin ore de laborator tehnologic. Toate cele 132 de ore alocate acestui modul sunt efectuate de catre profesorul de specialitate. Acestuia ii va reveni libertatea de a distribui cele 132 de ore ale modulului pe teme astfel incat sa formeze elevilor competentele prevazute in standard.

Continuturile se pot parcurge in ordinea data de tabelul de corelare a competentelor cu continuturile, iar profesorul are obligatia de a le parcurge pe toate.

Locul de desfasurare, formele de activitate, metodele, materialele didactice, fisele de lucru si de documentare trebuie sa se coreleze cu competenta care trebuie formata si continuturile asociate ei. Locul de desfasurare se recomanda a fi laboratorul / atelierul de specialitate.

Pentru eficientizarea procesului de predare - invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, instrumentelor, uneltelor necesare precum si a spatiului de lucru.

In ceea ce priveste metodele de predare - invatare, sunt de preferat acele metode care centreaza activitatea pe elev, astfel incat acesta sa fie implicat direct in procesul de invatare : studiul de caz, observarea, descoperirea, problematizarea, dar si demostratia, algoritmizarea, exercitiul.

Se recomanda ca orele din cadrul acestui modul sa se desfasoare in cabinete / laboratoare de specialitate, iar cele 4 ore sa fie grupate in orar toate in aceeasi zi. Gruparea tuturor orelor in aceeasi zi ar fi necesara desfasurarii unor lectii vizita la agentii economici de profil, avand rolul de o forma mai usor anumite competente, cum ar fi : Proiecteaza fire, Proiecteaza tesaturi, Proiecteaza structuri de tricoturi.

Pentru formarea competentei "Construieste tipare de baza pentru imbracaminte" se pot studia tiparele urmatoarelor produse : pijama, camasa de noapte, camasa barbateasca, fusta, bluza, rochie, pantalon, taior, sacou, construite atat la scare 1:5, cat si la scara 1:1.

Masura in care se formeaza competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala este dovedita in procesul de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare ( fise de observatie, fise de evaluare a proiectului).

Autoevaluarea este o metoda utilizata pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii, profesorul trebuind sa elaboreze fise de autoevaluare.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare - invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Evaluarea se va realiza numai pentru competentele vizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competenta definita.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise, practice si practice tip proiect, in functie de cerintele unitatii de competenta. Instrumentele de evaluare cele mai recomandate pot fi : fisa de observatie, fisa de evaluare, fisa de evaluare a proiectului, fisa de autoevaluare. In fisa de observatie se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini; in momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,,Tehnician designer vestimentar ", nivelul trei.

V.Bibliografie

1. Grigoriu A., Coman D.- Bazele finisarii produselor textile, Ed.  Tehnopress,

Iasi, 2001

2. Grigoriu A., Radu C.,  - Elemente de proiectare tehnologica in finisarea

Coman D., Merticaru V.chimica textila, Ed. Tehnopress, Iasi, 2003

3. Coman D., Grigoriu A -Finisare textila - Indrumar pentru lucrari practice,

Ed. Universitatii ,,Lucian Blaga ", Sibiu, 2003

4. Muresan A - Procese si utilaje pentru finisarea materialelor textile,

Ed. ,,Gh. Asachi", Iasi, 2000

5. web -sites