|
|
|
Necesitatea elaborarii unui curriculum modernizat la capitolul "Stiinte" pentru ciclul primar este impusa de:
- tendinta strategica spre o cercetare integrala a stiintelor fundamentale despre natura. Unui Univers coerent ii va corespunde o stiinta integratoare. in acest context invatamintul este pus permanent in situatia contradictorie cind cresterea continua a volumului de informatii stiintifice depaseste posibilitatile intelectuale ale elevului;
- necorespunderea continutului actual al disciplinelor despre natura cu nivelul atins de stiintele fundamentale la etapa actuala. Acest continut reflecta lumea fragmentar. intre disciplinele existente ("Stiinte ale naturii", "Educatia moral-civica" etc.), elaborate independent, lipseste interdependenta, coerenta si continuitatea. Imaginea despre lume pe care si-o formeaza elevii prin intermediul acestor discipline este incompleta, vaga si deci depasita din punctul de vedere al nivelului stiintific actual;
- lipsa coerentei si continuitatii dintre invatamintul primar, gimnazial si cel liceal in procesul educatiei stiintifice. Formarea unui tablou integral despre lume, adecvat progresului stiintific, va servi ca premisa pentru studierea sistemica si profunda a stiintelorin ciclul gimnazial si liceal;
- stimularea si realizarea potentialului intelectual de dezvoltare a copiilor de aceasta virsta. Cercetarile psihopedagogice (R. Gagne, R. Ausubel, J. Brunner, Jackson, Vigotski, Davidov s.a.) au stabilit ca la virsta scolara mica (8-11 ani) copilul poseda particularitati cognitive deosebite: el da dovada de multa plasticitate si receptivitate; dispune de rezerve mari ale memoriei, datorita stocului redus de informatie, si de o pondere mare a gindirii concrete; manifesta o imaginatie vie, uneori excesiva, multa curiozitate si disponibilitate in activitatile de invatare.
Dar pentru a progresa in dezvoltare, continuturile educationale trebuie sa impuna un grad de completitudine superior nivelului prezent de dezvoltare a elevului.
Baza invatamintului formativ este continutul lui; de la el deriva metodele si mijloacele de invatare (L. S. Vigotski, D.V. Elikonin s.a.).
Teoria cognitiei si teoriile actuale ale instruirii demonstreaza prioritatea metodei de insusire a unor informatii cu caracter coerent si integrat in jurul unui concept stiintific si pot fi aplicate in diferite clase cu gradul de complexitate corespunzator (R. Titone, R. Ausubel, Galperin, Davidov s.a.). Astfel de informatii contribuie la formarea cunostintelor teoretice, capacitatilor de gindire independenta si a ideilor ce constituie reperele invatamintului formativ, acceptat in prezent in Republica Moldova.
De aici rezulta necesitatea reprogramarii permanente a procesului educational, trecind de la studierea anumitor discipline separate spre activitati de cunoastere si intelegere a realitatii ce ar reflecta integrarea individului uman in Univers.
E necesar, dupa noi, elaborarea unui curriculum formativ deschis si flexibil, care ar include cunostinte din toate domeniile stiintelor despre natura si om (fizica, chimie, biologie, astronomie, geografie, psihologie, sociologie etc.).
In baza ideilor stiintifice fundamentale, caracteristice invatamintului formativ, obiectivul major al studierii stiintelor in clasele primare consta in:
- cunoasterea si intelegerea elementara a naturii, autocunoasterea, determinarea locului copilului in lume si influenta mediului asupra "Eu"-lui la nivel calitativ;
- stimularea motivatiei si creativitatii.
Disciplina "Stiinte" are la baza un continut integrat si prevede o invatare activa, bazata pe evolutia cognitiva si afectiva a copilului. Astfel dezvoltarea intelectuala este orientata spre aparitia unor structuri psihice in baza carora elevul va fi capabil de noi achizitii mentale. El va fi pus permanent in situatii de problema, de descoperire a ceva nou pentru sine; va fi stimulata munca independenta. Accentul se va pune pe dezvoltarea capacitatilor mentale si a aptitudinilor esentiale, necesitind astfel o antrenare sistematica si utilizarea unor metode active de invatare.
Activitatea de invatare a elevilor, conform acestei teorii, se organizeaza in sensul locomotiei gindirii de la concret la abstract si viceversa.
Principiile de cunoastere caracteristice pentru invatamintul primar:
1) de la general la particular si viceversa;
2) de la simplu la complex;
3) de la fenomen la esenta;
4) de la concret la abstract si viceversa;
5) cauza-efect.
Astfel, procesul educational se va desfasura conform principiilor enumerate mai sus. Conform ideilor stiintifice fundamentale, disciplina "Stiinte" va avea urmatoarea structura, care va corespunde procesului de cunoastere adecvat virstei scolare mici:
OMUL - TERRA - SOCIETATEA - UNIVERSUL.
Dificultatea cea mai mare consta in stabilirea coerentei logice dintre conceptele ce constituie materia de studiu. Ele s-ar contura in baza urmatoarelor legitati ale naturii:
- locul, pozitia si miscarea Terrei, corp ceresc in sistemul Solar;
- energia solara si rolul ei pentru Terra;
- unitatea dintre material si spiritual si dezvoltarea permanenta a naturii si societatii.
Pornind de la aceste legitati si folosind principiile fundamentale de cunoastere expuse mai sus, am sistematizat continuturile, urmarind reflectarea acestora in diferite situatii particulare, pastrind astfel coerenta si unitatea lor. Continutul, structurat astfel, va permite asimilarea unui stoc de informatii si utilizarea lor in situatii concrete, ceea ce si este principal in formarea gindirii si cunoasterii.
