Cercetare - rolul si importanta jocurilor dinamice in activitatile specifice invatamantului primar

CERCETARE - ROLUL SI IMPORTANTA JOCURILOR DINAMICE IN ACTIVITATILE SPECIFICE INVATAMANTULUI PRIMAR

METODOLOGIA CERCETARII

1 PROBLEMATICA SI IPOTEZELE LUCRARII

In aceasta lucrare am urmarit in general urmatoarele aspecte:

>      nivelul de abordare al temei in literatura de specialitate;

>      instrumente si metode de lucru;

>      selectionarea jocurilor dinamice cu cea mai mare eficienta in instruirea elevilor din invatamantul primar;

>      corelarea continutului instruirii cu particularitatile somato-functionale psihice si motrice ale copiilor de 7-11 ani;

>      efectuarea testarilor initiale;

>      efectuarea testarilor finale;

>      centralizarea datelor si interpretarea lor;

>      formularea concluziilor lucrarii;

Pentru realizarea acestui studiu s-au folosit urmatoarele etape:

1.       Documentarea;

2.         Testarea;

3.         Analiza si interpretarea;

4.         Redactarea;

Datorita varietatii si influentelor multiple pe care le exercita jocurile dinamice, acestea pot ocupa o pondere semnificativa in continutul lectiilor de educatie fizica si sport la nivelul invatamantului primar.

Aceasta a fost si ideea de baza de la care am pornit in realizarea lucrarii de fata. Influentele jocurilor dinamice se pot manifesta atat pe planul sprijinirii obiectivelor de instruire prevazute in programa, cat si pe planul dezvoltarii capacitatii motrice generale si a imbunatatirii parametrilor principalelor procese psihice.

IPOTEZA GENERALA a studiului a fost urmatoarea: daca jocurile dinamice sunt utilizate in lectiile de educatie fizica si sport la nivelul invatamantului primar, atunci ele pot contribui eficient la dezvoltarea capacitati motrice generale si initierii in ramurile si probele sportive prevazute de programa de specialitate la acelasi nivel varsta.

IPOTEZELE DE LUCRU au fost urmatoarele:

1.       Daca jocurile dinamice sunt utilizate in lectiile de educatie fizica si sport la nivelul invatamantului primar atunci indici formelor de manifestare ai calitatilor motrice pot fi imbunatatiti;

2.       Daca jocurile dinamice sunt utilizate in initierea copiilor din invatamantul primar in ramurile si probele sportive, prevazute de programa de specialitate, atunci insusirea tehnicii de baza a acestora poate fi corect realizata;

3.       Daca jocurile dinamice sunt utilizate in activitatile desfasurate de elevii din invatamantul primar, atunci efectele lor pe planul dezvoltarii unor procese psihice de baza pot fi substantiale;

4.     Daca jocurile dinamice sunt utilizate in activitatile de tip independent ale elevilor din invatamantul primar atunci ele pot contribui eficient la realizarea obiectivelor de referinta ale programei de specialitate.

2 METODE SI TEHNICI DE CERCETARE UTILIZATE

La indeplinirea sarcinilor lucrarii am folosit mai multe metode de cercetare pedagogica, acestea aratandu-se utile atat in colectarea datelor, in prelucrarea lor cat si in elaborarea rezultatelor.

Documentarea, una dintre cele mai importante etape, reprezinta conditia esentiala in realizarea lucrarii. Importante sunt si cautarea surselor bibliografice care trateaza tematica lucrarii, consemnarea si selectarea acestor surse, dar si prelucrarea (interpretarea) datelor obtinute.

Dintre metodele de investigatie, metoda care obtine contactul direct, am considerat importante urmatoarele:

> Observatia: - proces psihic de cunoastere activa, intentionata, planificata, sistematica care se aplica unui anumit domeniu ale carui date sau fenomene dorim sa la cunoastem, sa le descriem, sa le ordonam, sa le clasificam, sa la caracterizam pentru a stabili ce este deosebit de ele, in ce relatii sunt intre ele, ce le provoaca si ce efecte au asupra lor. Din aceste complexe de rezultate ale observatiei se nasc si noi intelesuri, explicatii sau numai ipotezele care urmeaza a fi verificate si prin alte metode;

- este un proces activ prin care sunt urmarite evenimentele si comportarea oamenilor in diferenta lor comuna si in acelasi timp interrelatia cu aceleasi fenomene si conduite;

- este un proces de investigatie ce poate fi: continuu, ritmic sau discontinuu, axandu-se cu precadere pe:

a)       indicatori calitativi si cantitativi;

b)      natura fenomenelor observate;

c)       fenomenele de tip metodic-tehnic;

d)      fenomene biologice;

e)       fenomene de tip sociologic;

f)        indicatori;

> Metoda modelarii: - este o metoda de cercetare a fenomenelor din activitatile corporale prin intermediul modelelor si consta in utilizarea analogiei care se stabileste intre obiectul de cercetat (originalul) si obiectul simplificat care imita mai mult sau mai putin exact si din anumite puncte de vedere originalul; Modelele sunt:

a)       materiale (tehnice, obiectuale);

b)      mintale sau ideale (simboluri, logice, matematice); Modelele presupun mai multe etape:

♦       identificarea originalului ce trebuie studiat;

♦       stabilirea analogiei semnificative intre sistemul original si altul distinct de el;

♦       construirea unui model mai putin complex dar cu structuri analogice;

♦       cercetarea sistemelor model sau experimentala asupra acestuia;

♦       inregistrarea rezultatelor obtinute din cercetarea modelului;

♦       transferul sau extragerea concluziilor de la model la original, verificarea experimentala a rezultatelor;

♦    formularea concluziilor privind noile concluzii privitoare la original;
Pentru ca un model sa fie corect construit si aplicat trebuie sa indeplinim

anumite conditii:

■      domeniul caruia-i apartine modelul sa fie mai bine cunoscut;

■      analogia dintre model si original sa fie calificata;

■ modelele trebuie sa permita evidentierea unor dimensiuni referitoare la
original care nu sunt prezente explicit in datele initiale. Cu ajutorul modelarii se
sugereaza (infirma sau confirma) ipoteza. Ea stimuleaza cercetarea experimentala si teoretica si conduce la cunoasterea unor caracteristici ale originalului.

>        Experimentul de verificare (confirmarea): - are ca scop verificarea unor ipoteze formulate in prealabil.

>        Metoda testelor : - utilizata in scopul cresterii obiective a influentelor jocurilor dinamice asupra indicatorilor somatici, nivelul dezvoltarii calitatilor motrice si a nivelului de insusire a deprinderilor motrice conform particularitatilor nivelului de varsta.

> Metoda statistico-matematica:

Ramura a matematicii, devenita ea insasi stiinta si metoda statistica, s-a dezvoltat in mod deosebit din necesitatea stiintelor sociale de a explica natura determinismului probabil. Ca metoda statistica, desprinde din studiul fenomenelor de masa conexiuni si corelatii, semnificatii ale rezultatelor obtinute asupra unor esantioane ca si anticiparea evolutiei unor parametri ai acestora.

Ca metoda de prelucrare si interpretare a datelor recoltate in cercetare, statistica s-a impus in ultimele decenii, cunoasterea ei fiind indispensabila oricarui cercetator si specialist.

1)     Parametrii tendintei centrale

Datele colectate de la diferite colective permit unele aprecieri privind valoarea acestora si frecventa cu care apar. Pentru a caracteriza colectivul trebuie sa se faca acest lucru pe baza unor date obiective.

Indicatorii tendintei centrale sunt: modulul, mediana si media aritmetica.

a)     Modulul - reprezinta valoarea cu frecventa cea mai mare. Desigur ca un colectiv este mai bine caracterizat de o valoare inregistrata care apare de mai multe ori decat o alta care apare o singura data.

b)     Mediana - linia sau pozitia care imparte in doua parti egale (doua jumatati) siruri de date - se afla prin formula: , deci numarul de cazuri plus 1 impartit la 2.

Mediana nu reprezinta o valoare calculata, ci se foloseste pentru a stabili jumatatea sirului de date.

c)     Media aritmetica - este indicatorul statistic cel mai des utilizat in interpretarea datelor recoltate si care se ia in considerare in toate calculele ulterioare. De asemenea ofera cea mai precisa masura a tendintei centrale. Exista doua procedee de calcul a mediei aritmetice pentru doua situatii:

Numarul mare de cazuri;

Numarul mic de cazuri.

Pentru calculul mediei aritmetice se foloseste formula:

=; in care avem, deci, suma valorilor individuale impartita la numarul de cazuri.

2)     Indicii dispersiei

Cei mai utilizati indici ai dispersiei sunt:

W = amplitudinea

A_m = abaterea medie;

S = abaterea standard (sau tip);

C.V.= coeficientul de variabilitate.

W = X_max - X_min

X_max = valoarea cea mai mare;

X_min = valoarea cea mai mica.

Pentru a aprecia doua colective la aceeasi proba, compuse dintr-un numar egal de subiecti, vom calcula W si vom compara rezultatele.

Desigur colectivul care are amplitudinea cea mai mica este mai omogen, datele fiind mai grupate.

Abaterea medie se calculeaza cu formula:

A_m = ;

Abaterea standard se calculeaza dupa formula:

S = ;

Abaterea standard are intotdeauna inainte semnul . Ea reprezinta abaterea cu care aceasta se poate abate de la media aritmetica fiecare din valorile individuale.

Coeficientul de variabilitate (C.V.) se calculeaza dupa formula:

C.V. = ; unde

S = abaterea standard;

= media aritmetica.

Statistica recomanda pentru interpretare urmatoarele etape:

1. 0-10% = omogenitate mare;
2. 10-20% = omogenitate medie;
3. Peste 20% = lipsa de omogenitate.

3 CONDITIILE DE DESFASURARE A STUDIULUI, LOCUL, SUBIECTII, DURATA

Pentru desfasurarea in conditii optime a studiului, am avut posibilitatea asistentei la orele de educatie fizica si sport prevazute in trunchiul comun la clasele a-IV-a A si a-IV-a B, din cadrul scolii generale cu clasele I-VIII NR.8 din Municipiul Sibiu.

De asemenea, am avut posibilitatea efectuarii unor activitati de pregatire si conducere de lectii in aceasta unitate de invatamant in cadrul careia am efectuat si practica pedagogica.

Esantionul asupra caruia am efectuat studiul a fost format dintr-un numar de 15 elevi proveniti din clasele mai sus mentionate.

In urma masuratorilor antropometrice efectuate, pot concluziona ca ei prezinta o dezvoltare fizica normala pentru acest nivel de varsta. Media aritmetica a inaltimi corporale este in cadrul acestui grup de 136 centimetri, iar media greutatii corporale este de 31,9 kilograme.

Pe parcursul derularii studiului am aplicat pe acest esantion de elevi Sistemul National Scolar de Evaluare la disciplina Educatie Fizica si Sport precum si o serie de probe de control specifice, cu scopul verificarii ipotezei generale si a ipotezelor de lucru.

Scoala cu clasele I-VIII NR.8 din Municipiul Sibiu dispune de o baza sportiva amenajata in aer liber compusa din terenuri bituminate cu instalatii aferente, pe care pot fi practicate diferite discipline sportive: fotbal, baschet, handbal si volei, precum si de sectoare amenajate pentru probele atletice.

In sezonul rece activitatea se desfasoara in sala de educatie fizica si sport a scolii, dotata cu instalatii termo-electrice, aparatura si materiale care ofera bune conditii pentru instruirea elevilor in baschet, volei, gimnastica acrobatica, gimnastica aerobica, sarituri cu sprijin, tenis de masa si minifotbal.

Am efectuat acest studiu pe parcursul anului scolar 2006-2007, iar pentru indeplinirea obiectivelor si sarcinilor lucrarii precum si pentru verificarea ipotezelor, a fost necesara aplicarea unor probe de control in doua etape:

a)     testarea initiala: octombrie-noiembrie 2006;

b)     testarea finala: aprilie-mai 2007.

4 PROBELE DE CONTROL UTILIZATE

Pentru verificarea ipotezelor de lucru am utilizat urmatoarele probe de control, stabilite in corelare cu programa scolara, cu sarcinile lectiilor, fie in scop compensator sau preventiv, in cazul unor deficiente fizice si vicii de atitudine. Aceste probe le-am stabilit deci in concordanta cu particularitatile de varsta si cu nivelul de instruire al elevilor din invatamantul primar.

1.     ALERGAREA DE VITEZA PE DISTANTA DE 25m CU START DIN PICIOARE. Cronometrarea se face la plecare, rezultatele sunt inregistrate in secunde si zecimi de secunde.

2.     SARITURA IN LUNGIME DE PE LOC s-a efectuat pe teren plat, numarul de incercari fiind de trei, inregistrandu-se cel mai bun rezultat. Valoarea e exprimata in centimetrii.

3.     SARITURA CU BATAIE PE AMBELE PICIOARE,executata dintr-o parte a unei linii trasata pe sol, in cealalta parte, pe durata de 30 secunde. Se va nota numarul de sarituri corect efectuate in acelasi interval de timp.

4.     DRIBLING CU MANA INDEMANATICA PE DISTANTA DE 20m. Cronometrarea s-a efectuat din momentul executiei primului dribling iar rezultatele au fost exprimate in secunde si zecimi de secunde. Proba s-a efectuat o singura data.

5.     PASE IN DOI DE PE LOC CU DOUA MAINI DE LA PIEPT EXECUTATE PE DISTANTA DE 4m, PE DURATA A 30sec. Se inregistreaza numarul de pase dintre cei doi parteneri, proba efectuandu-se o singura data.

6.     ARUNCARE LA COS DIN DRIBLING CU MANA INDEMANATICA. S-au efectuat cinci aruncari si s-a inregistrat numarul cosurilor marcate numai din aruncari corect executate.

Pentru verificarea ipotezelor de lucru, precum si a gradului de omogenitate a grupei asupra caruia am realizat studiul, am interpretat statistic proba 1 si proba 4, la testarea finala, folosindu-ne de:

-parametrii tendintei centrale:

● Modulul = Mo = valoarea cu frecventa cea mai mare;

● Mediana = linia sau pozitia care imparte in doua parti egale sirul de date;

- formula: Me =(n+1)/2, unde n= numarul de cazuri;

● Media aritmetica = ofera cea mai precisa masura a tendintei centrale;

- formula: = (Σx)/n, unde n = suma valorilor individuale;

-indicatorii dispersiei:

● Amplitudinea = pentru W cea mai mica e mare omogenitate;

- formula: W = Xmax - Xmin

● Abaterea medie = cu cat se abate diferenta valorilor individuale de cea centrala;

- formula: Am = Σ(x1 - )/n = Σd/n;

● Abaterea standard = standardul cu care se poate abate de la media aritmetica fiecare din valorile individuale;

- formula: S = ± Σ(x1 - )/(n-1) = ± Σd/(n - 1);

● Coeficientul de variabilitate = gradul de omogenitate;

- formula: Cv = S100/;

ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE

1 PREZENTAREA REZULTATELOR

TABEL CENTRALIZATOR NR.1

- cuprinzand datele personale ale subiectilor.

TABEL CENTRALIZATOR NR. 2

- cuprinzand rezultatele la probele de control - testare initiala:

TABEL CENTRALIZATOR NR. 3

- cuprinzand rezultatele la probele de control - testare finala:

2 ANALIZA SI INTERPRETAREAREA REZULTATELOR

I. ALERGAREA DE VITEZA PE DISTANTA DE 25m.

Progresul realizat intre cele doua testari a fost de 0,1sec asadar, o imbunatatire a indicilor de manifestare a vitezei de reactie, de deplasare si de repetitie, o consecinta fireasca a atentiei acordate dezvoltarii acestor calitati motrice in lectia de educatie fizica si sport si in acelasi timp a eficientei sistemelor de actionare utilizate.

II. SARITURA IN LUNGIME DE PE LOC.

Prin compararea mediei aritmetice a testarii initiale cu cea a testarii finale se constata un progres de 5,5cm. Mediile aritmetice ale celor doua testari pot fi considerate foarte bune pentru acest nivel de varsta, progresul realizat intre cele doua testarii fiind determinat de imbunatatirea tehnicii de executie a acestor probe, cat si a indicilor fortei in regim de viteza.

III. SARITURA CU BATAIE PE AMBELE PICIOARE DINTR-O PARTE IN CEALALTA A UNEI LINII TRASATE PE SOL.

Diferenta inregistrata intre testarea initiala si cea finala este de 0,1 repetari, acest lucru evidentiind in cadrul acestor miscari de tip ciclic o usoara imbunatatire a indicilor vitezei de repetitie.

IV. DRIBLING CU MANA INDEMANATICA PE DISTANTA DE 20m.

Diferenta de 0,4sec. in favoarea testarii finale poate fi explicata atat pe seama imbunatatirii tehnicii de executie a driblingului multiplu cu mana indemanatica cat si a imbunatatirii indicilor vitezei de executie.

V. PASE IN DOI DE PE LOC CU DOUA MAINI DE LA PIEPT EXECUTATE PE DISTANTA DE 4m, PE DURATA A 30sec.

Media aritmetica a testarii finale este superioara mediei aritmetice a testarii initiale cu 2,6 repetari, aceasta crestere cantitativa datorandu-se atat imbunatatirii tehnicii de executie a acestui procedeu fundamental de pasare, cat si imbunatatirii indicilor vitezei de executie.

VI. ARUNCARE LA COS DIN DRIBLING CU MANA INDEMANATICA.

Progresul realizat intre cele doua testari este de 0,3 cosuri marcate, acest lucru evidentiind in special imbunatatirea tehnicii de executie a acestui procedeu de finalizare.

Pentru verificarea ipotezelor de lucru, precum si a gradului de omogenitate a grupului asupra caruia am realizat studiul, am interpretat statistic urmatoarele siruri de date:

A. Alergarea de viteza pe distanta de 25m - testare finala:

a) parametrii tendintei centrale au urmatoarele valori:

1) modulul = Mo = 5,3sec si 5,6sec;

2) mediana = Me = 5,2sec;

3) media aritmetica = = 5,5sec;

b) indicatorii dispersiei au urmatoarele valori:

1) amplitudinea = W = 0,7sec;

2) abaterea medie = Am = 1,93sec;

3) abaterea standard = S = 0,22 sec;

4) coeficientul de variabilitate = Cv =4,15%, deci este omogenitate mare;

B. Dribling pe distanta de 20m. cu mana indemanatica - testare finala:

a) parametrii tendintei centrale au urmatoarele valori:

1) modulul = Mo = 4,0sec si 4,3sec;

2) mediana = Me = 4,0sec;

3) media aritmetica = = 4,3sec;

b) indicatorii dispersiei au urmatoarele valori:

1) amplitudinea = W = 0,8sec;

2) abaterea medie = Am = 0,25sec;

3) abaterea standard = S = 0,30sec;

4) coeficientul de variabilitate = Cv = 6,97%, deci este omogenitate mare;

CONCLUZII SI PROPUNERI

1 CONCLUZII FINALE

In concordanta cu obiectivele, sarcinile si problematica acestui studiu precum si in urma verificarii ipotezei generale si a ipotezei de lucru, am formulat urmatoarele concluzii:

1)     Folosirea jocurilor dinamice in mod sistematic in lectiile de educatie fizica si sport la nivelul invatamantului primar, au o influenta pozitiva asupra dezvoltarii fizice corecte si armonioase a elevilor;

2)     Datorita continutului si valentelor lor instructiv-educative, jocurile dinamice isi aduc o contributie substantiala la dezvoltarea capacitati motrice, pe planurile imbunatatirii indicilor formelor de manifestare a calitatilor motrice de baza si a insusirii deprinderilor motrice de baza si aplicativ-utilitare;

3)     Prin continutul lor caracteristic multe dintre jocurile dinamice individuale sau pe echipe bazate pe executia unor procedee tehnice specifice ramurilor si probelor sportive, contribuie intr-o buna masura la invatarea eficienta a tehnicii acestora;

4)     Din punct de vedere psihologic si social, jocurile dinamice au o contributie deosebita la dezvoltarea armonioasa a personalitatii subiectilor de aceasta varsta, marind indicii unor procese psihice cum sunt: atentia, memoria, imaginatia, creativitatea, gandirea, vointa si conduc atat la cresterea responsabilitatii individuale cat si a spiritului de echipa;

5)     Utilizarea jocurilor dinamice in lectiile de educatie fizica si sport la nivelul invatamantului primar, are ca efect indeplinirea mai eficienta a obiectivelor specifice tuturor componentelor si subcomponentelor modelului de educatie fizica si sportiva scolara;

6)     Prin modul lor de organizare si desfasurare cat si prin dotarea materiala necesara practicarii jocurilor dinamice, acestea pot reprezenta continuturi de baza in activitatea de tip independent a elevilor, contribuind la indeplinirea obiectivelor generale ale educatiei fizice si sportului la acest nivel de varsta;

2 PROPUNERI

Cunostintele si experienta acumulata in derularea acestui studiu imi permit sa formulez urmatoarele propuneri:

1)          Jocurile dinamice utilizate in educatie fizica si sport la nivelul invatamantului primar trebuie sa fie aplicate respectand regulile de baza ale principiului accesibilitatii;

2)          Jocurile dinamice utilizate trebuie sa aiba intr-o prima faza reguli simple, accesibile, apoi dificultatea lor sa creasca progresiv si in acest fel sa-si aduca contributia la insusirea corecta a deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si a deprinderilor specifice ramurilor si probelor sportive;

3)          Prin continutul lor instructiv-educativ, jocurile dinamice trebuie sa contribuie atat la indeplinirea temelor lectiilor de educatie fizica si sportiva,cat si a obiectivelor operationale derivate din acestea;

4)          Prin modul lor de organizare si prin permanenta indrumare si stimulare, jocurile dinamice trebuie sa fie in orice situatie un factor dinamizator al energiei psihice si fizice a elevilor de aceasta varsta;

5)          In cazul in care organizarea acestor jocuri necesita exersarea pe grupe, distribuirea subiectilor in echipe trebuie facuta in ideea unui echilibru valoric, astfel incat fiecare participant sa se poata manifesta constient si activ, iar echipa din care face parte sa aiba sanse de victorie;

6)          Prin prisma metodelor de instruire utilizate se impun prin eficienta explicatia, demonstratia si corectarea, intelegerea regulilor necesitand o verificare prin exersari de proba;

7)          In desfasurarea jocurilor dinamice este necesara o dozare corecta a efortului, aprecierea si dirijarea comportamentului psiho-motor al subiectilor, stabilirea corecta a rezultatului si in mod deosebit prevenirea unor posibile accidente;

8)          Jocurile dinamice pot figura ca si continuturi ale activitatii de tip independent a elevilor de aceasta varsta, dupa insusirea corecta a regulilor si modului de organizare si desfasurare;

9)     Prin varietatea formelor si prin caracterul lor complex, jocurile dinamice sunt continuturi importante ale educatiei fizice si sportive la nivelul invatamantului primar cu o pondere instructiva, educativa si formativa semnificativa;

BIBLIOGRAFIE

1)        BARCAN - TICALIU, E., 1001 jocuri pentru copii, Editura Sport - Turism, Bucuresti, 1979.

2)        CARSTEA, GHE., Teoria si metodica educatiei fizice si sportului, Editura Universal, Bucuresti, 199

3)        CHIRITA, G., Educatia prin jocuri de miscare, Editura Sport - Turism, Bucuresti, 198

4)        COSMOVICI, A., Psihologie generala, Editura Polirom, Iasi, 1996.

5)        DRAGNEA, A., Antrenamentul sportiv, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.

6)        DRAGNEA, A., Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport, Editura Sport - Turism, Bucuresti, 198

7)        HORGHIDAN, V., Psihologie. Sinteza principalelor probleme abordate in cadrul cursurilor si lucrarilor practice, Editura A.N.E.F.S., Bucuresti, 1999.

8)        KIRITESCU, C - TIN., Palestrica, Editura U.C.F.S., Bucuresti, 196

9)        IACOVLEV, V., Jocuri pentru copii, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1981.

10) MITRA, GHE. si MACOS, AL., Metodica educatiei fizice, Editura Sport - Turism, Bucuresti, 1975.

11) MUJICICOV, N., BRANGA, I., MUJICICOV, C., Jocuri pentru copii si tineret, Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport, 1966.

12) SANISLAV, M., Teoria educatiei fizice si sportului, Editura Alma Mater, Sibiu, 200

13) SANISLAV, M., Metodica educatiei fizice si sportului, Editura Alma Mater, Sibiu, 200

14) SCARLAT, E., si SCARLAT, M.B., Educatia fizica si sportul, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2002.

15) STOICA, F., Teoria si metodica antrenamentului sportiv, Editura U.L.B.Sibiu, 1998.