Imaginea romilor in mass-media. Studiu de caz

Introducere

Conform sondajului CURS din Iunie 2002, mai mult de 50% dintre respondenti considera ca presa serveste interesului public. Acest item a ajutat la masurarea increderii pe care opinia publica o are in mass media romaneasca. Asa cum se poate observa si din graficul alaturat, institutiile media din Romania se bucura de increderea cetatenilor, fiind una dintre institutii publice cu cea mai mare incredere acordata de opinia publica, ocupand locul 3, dupa Biserica (76%) si Armata (65.5%).

Cum bine este stiut, una dintre functiile pe care presa le are in societatea moderna, aceea de purtator de mesaj si implicit de formator de opinie, o transforma intr-un important vector in conturarea imaginilor pe care opinia publica le are cu privire la diverse subiecte.

Media are un rol major in definirea cadrului in care se desfasoara discursul public. De cele mai multe ori, presa este cea care stabileste termenii in care un discurs public se desfasoara, si, constient sau nu, poate promova diverse stereotipuri. 

De exemplu, in ceea ce priveste prezenta si imaginea minoritatii rome in presa, stereotipurile cel mai des utilizate sunt cele cu conotatie negativa. Utilizarea stereotipurilor ca modalitate de prezentare a minoritatilor nationale reprezinta un mod de asociere si generalizare extrem de simplista, un mod de constructie monotona si stearpa a unei imagini sociale a celor care provin dintr-o minoritate etnica.

Media joaca un rol important in procesul de integrare al minoritatilor etnice. De felul in care aceasta prezinta diverse evenimente ai caror actori principali sunt reprezentanti ai minoritatilor nationale depinde mesajul transmis opiniei publice si modalitatile prin care publicul larg ii percepe pe etnicii minoritari. Cazurile prezentate de mass media - unele clare si detaliate, altele mai putin -, stereotipurile si cliseele culturale duc adesea la confirmarea sau intarirea unor prejudecati deja existente, care pot provoca sau exacerba comportamente exclusive, discriminatorii si rasiste in cadrul societatii.

Tocmai pentru a analiza modul in care mass media influenteaza dezbaterea publica, in 1994 cativa ziaristi de la saptamanalul Academia Catavencu au infiintat (in cadrul Asezamantului Cultural Academia Catavencu) un departament intitulat Agentia de Monitorizare a Presei - AMP. Primele proiecte ale AMP au constat in evaluarea echidistantei politice a presei in special in campaniile electorale. Treptat monitorizarea si analiza de presa s-au extins la domenii cum ar fi: minoritatile etnice[1], coruptia sau femeia in presa. Scopul acestui demers este acela de a reduce nivelul de dezinformare a cetateanului, de a lupta impotriva promovarii atitudinilor nationalist- sovine in presa scrisa si electronica, de a promova standarde europene de profesionalism si obiectivitate in comunitatea jurnalistica. Nu in ultimul rand, scopul Agentiei de Monitorizare a Presei este sa sprijine atat formarea unei receptari critice a publicului fata de manipularea prin mass-media cit si cresterea credibilitatii mass-mediei romanesti in randul opiniei publice.

O tema in actualitate: romii si migratia ilegala

Punctul de plecare al acestei analize l-au constituit articolele de presa aparute in perioada august - octombrie 2002 avand ca subiect migratia ilegala urmarindu-se imaginea pe care o au in acest context romii in presa romaneasca. In primul rand, am masurat, atitudinea mass media fata de persoanele repatriate, in special din tari cu care Romania a incheiat acorduri de readmisie. Un element nou in metodologia folosita in realizarea acestui studiu a fost introducerea unui parametru - mentionarea inutila a etniei. Acesta ne-a ajutat sa identificam cazurile in care jurnalistii fac trimitere explicita la etnia celor repatriati, stiut fiind ca in cuprinsul acestor acorduri bilaterale etnia nu reprezinta un element de interes, singura specificatie fiind cea referitoare la cetatenie.

In perioada 1 august - 15 octombrie 2002 au fost monitorizate 12 cotidiane (Adevarul, Cronica Romana, Curierul National, Evenimentul Zilei, Independent, Jurnalul National, Libertatea, Monitorul de Bucuresti, National, Romania Libera, Ultima Ora, Ziua) in care au fost identificate 45 de articole relevante pentru subiectul acestei analize de presa.

Interesul presei fata de acest subiect si implicit amplificarea spatiului editorialistic fata de acesta, poate fi explicat atat prin numeroasele expulzari ale unor cetateni romani care au emigrat ilegal in tari europene - acorduri bilaterale de readmisie, cat si datorita pozitiilor oficiale ale autoritatilor franceze, olandeze si spaniole fata de cetatenii romani privind reintroducerea vizelor.

Peste 300 de cetateni romani descoperiti ilegal pe teritoriul Elvetiei si Spaniei au fost expulzati incepand din 9 octombrie. Repatrierea acestora se face in baza acordurilor de readmisie pe care Romania le-a semnat cu cele doua tari.

In ceea ce priveste Elvetia, cei care au creat probleme, sunt pedepsiti in functie de gravitatea faptelor. In conformitate cu Acordul de readmisie incheiat intre Elvetia si Romania, persoanele expulzate vor pierde dreptul de folosinta a pasaportului, acesta urmand sa fie suspendat pentru o perioada de maxim 5 ani. Astfel, cetatenilor romani expulzati din Elvetia li se vor intocmi dosare penale in cazul in care se dovedeste ca acestia au trecut fraudulos granita in Elvetia, pedeapsa prevazuta de lege fiind inchisoarea de la 3 luni la 2 ani. Daca se va dovedi ca au racolat alte persoane in scopul trecerii ilegale a frontierei, pedeapsa va fi inchisoarea de la 2 la 7 ani.

Pe de alta parte, desi intre Romania si Spania a fost semnat un Acord de readmisie, transportatorii iberici au cerut Guvernului de la Madrid, ca la randul sau, sa ceara forurilor europene reintroducerea vizelor pentru romani, pe motiv ca inmultirea numarului de imigranti ilegali care intra in Spania cu microbuze si autocare-pirat din Romania le creeaza mari prejudicii materiale.

In Franta, Le Monde afirma ca la Bruxelles au loc demersuri ale autoritatilor franceze, speriate de valurile de cersetori romani de etnie roma, de a introduce vizele pentru cetatenii romani. Acest cotidian aloca spatii ample materialelor privind problema imigrantilor romani din Franta.

Imigrantii ilegali din Franta vor fi sanctionati prin confiscarea averilor/bunurilor din Romania. "Franta este hotarata sa ajute Romania sa controleze eficient frontierele, iar Romania este decisa sa aiba o actiune ferma impotriva mafiei, atat in Franta cat si in Romania" - Nicolas Sarkozy, Ministrul de Interne al Frantei.

In Olanda, o alta tara asaltata de imigrantii de origine romana, liderul liberalilor va cere Parlamentului sa dezbata reintroducerea vizelor pentru cetatenii din Europa de Est, in special pentru romani si bulgari datorita cresterii ingrijoratoare a numarului de prostituate si criminali din Olanda.

Toate aceste semnale venite din partea autoritatilor europene au determinat si presa romaneasca sa ia pozitie fata de fenomenul migratiei ilegale. Aceasta luare de pozitie in cazul mediei romanesti poate fi tradusa prin articole tendentioase la adresa cetatenilor expulzati, in mare majoritate de etnie roma.

Iata cateva dintre opiniile liderilor romi cu privire la fenomenul migatiei ilegale si a urmarilor pe care aceasta le produce:

Nicolae Gheorghe considera ca reintroducerea vizelor Schengen pentru romani nu ar rezolva deloc problema filierelor cersetorilor romi din Franta, ci, din contra, ar amplifica-o; "printre traficantii de persoane se afla si membri din etnia noastra". Cu toate acestea, Nicolae Gheorghe considera ca romii sunt victime ale discriminarii jurnalistilor francezi.

Nicolae Paun este de parere ca articolele din presa franceza contin mesaje rasiste clare la adresa romilor. "Problema o constituie traficantii de persoane. Acestia iau la cersit romi, voluntar sau nu, le retin actele si le inapoiaza respectivilor doar dupa ce acestia le aduc cateva mii de euro."

Gheorghe Raducanu considera ca in Franta sunt in jur de 2000 - 3000 romi. Sunt mai multi lautari, tigani care nu agreseaza, ci doar canta. Mai sunt spalatori de parbrize si, intr-adevar, femei cu copii in brate la cersit. Majoritatea acestora se gasesc in zonele limitrofe Parisului si pe litoralul francez.

Desi liderii romilor considera ca nu este vina etnicilor romi, ca nu ei sunt principalii vinovati de ce se petrece in tarile europene cu acesti azilanti, tendinta presei este aceea de a prezenta actiuni negative care ii au ca protagonisti pe romi.

Mesajul presedintelui Iliescu pare a fi cel mai aproape de realitate. Acesta considera ca "Romania trebuie sa suporte consecintele unor comportamente necivilizate ale catorva persoane, toti cetatenii Romaniei. Este nedrept, este incorect si, de aceea, trebuie sa intretinem o stare de spirit de aducere la un numitor comun a tuturor in intelegerea acestor nevoi.

O atentie deosebita am acordat-o in aceasta analiza felului in care presa romaneasca se exprima cu privire la cetatenii romani expulzati din Elvetia si Spania in urma acordurilor de readmisie.

In aceasta perioada, presa a alimentat imaginarul colectiv cu stereotipuri negative precum: tigani cersetori, tigani fara ocupatie si tigani nomazi.

In loc de concluzie

Dintre cotidianele supuse acestui studiu, podiumul, in functie de interesul publicistic acordat acestui eveniment se prezinta in felul urmator:

Celelalte cotidiane, desi au acordat mai putin spatiu publicistic evenimentelor legate de imigratia ilegala, pastreaza o tendinta negativa a discursului fata de romi.

Acelasi lucru l-am putea spune si despre statele europene care au avut probleme cu imigrantii ilegali. Desi exista o serie de acorduri de readmisie si foarte multi dintre acesti imigranti au revenit in Romania, masurile statelor europene sunt tot mai numeroase si eficiente.

In Franta un nou proiect de lege pentru orientarea si programarea privind securitatea interna a acestei tari prevede o intarire a sanctiunilor pentru infractiunile si delictele comise de nomazi.

In Marea Britanie, solicitantii de azil care traiesc deja aici si doresc sa isi depuna dosarele trebuie sa explice cum au intrat pe teritoriul acestei tari si de ce nu au formulat o cerere de azil prin intermediul autoritatilor portuare sau aeroportuare. Ministrul britanic de Interne recunoaste ca "imigratia economica legala este buna pentru Marea Britanie", anuntand mai multe masuri menite sa simplifice recrutarea mainii de lucru sezoniere din afara Marii Britanii.