Realitatea multiculturala a societatii romanesti

Realitatea multiculturala a societatii romanesti

Temele legate de interculturalitate, multiculturalitate, relatiile interetnice etc. sunt teme de interes general pt societateta romaneasca concretizate intr-un amestec eterogen de opinii publice si particulare, prejudecati, afirmatii si discursuri politice, rabufniri emotionale, adveraruri cu pretentii de stiintificitate. La acest amalgam se aduga si faptul ca diferentele dintre limbajul comun si cel stiintific utilizate in discutiile pe aceste teme sunt uneori minime, ceea ce genereza enorme dificultati de comunicare.

Dar este evident ca toti cei care discuta academic ori nu aceste teme, se refera la una si aceeasi realitate. Si se poate demonstra cu date statistice ca societatea romaneasca este multiculurala, daca admitem ca grupurile inregistrate ca etnii sunt purtatoarele unor culturi specifice.

Aceasta complexitate este reflectata in si prin urmatoarele :

Structura etnica a populatiei. Dinamica 1992-2002

*Recensamantul 2002. Date preliminare. Institutul National de Statistica. Comisia Centrala pentru Recensamantul Populatiei si al Locuintelor. Vezi si Ghetau Vasile; Simion Maria; Berevoescu, Ionica, Socul milionului. Rezultatele preliminare ale Recensamantului Populatiei si al Locuintelor din 18 martie 2002 in: Populatie si Societate. Periodic al al Centrului de Cercetari Demografice Vladimir Trebici Anul V numarul 4 (34), iulie-august 2002

Total minoritati etnice = 2.288.781 (10,53%)

Total Maghiari+Germani+Romi+Ucraineni = 2.091.068 (10,37%)

Alte minoritati = 197713 (0,15%)

O comparatie a datelor statistice din 1992 si 2002 ne arata ca numeric tote etniile au a cunoscut modificari semnificative, ceea ce ilustreaza caracterul dinamic al acestei realitati. Trebuie sa mentionam ca datele ststistice s-au constituit pe baza unei declaratii liber consimtite din partea celor intervievati ceea ce echivaleaza, din perspectiva sociologica si antropologica, cu asumarea identitatii etnice de catre persoanele in cauza. Deasemenea subliniem ca raportul dintre ponderile populatiei pe criterii etnice nu s-a modificat semnificativ, ceea ce constituie un argument in favoarea persistentei in timp a modelului de convietuire multi- pluri si interetnico-culturala in sistemul social Romania.

Cifrele din statisticile recensamantului reflecta doar aspectele strict cantitative ale diversitatii etnice in cadrul populatiei din Romania. Ele nu ofera o imagine asupra complexitatii interactiunilor culturale dintre diferitele grupuri. Intelegerea acestor interactiuni presupune luarea in considerare a aspectelor calitative si situarea acestei problematici in contextul antecedentelor istorice.

Recunoscand importanta contextului istoric pentru intelegerea fenomenelor contemporane consideram ca, pentru tematica abordata de noi dimensiunea trecutului istoric devine relevanta in special dupa incheierea procesului de formare a natiunii romane si constituirea statului national unitar in anul 1918. Acest proces s-a realizat pe baza dreptului de autodeterminare a popoarelor si a principiului nationalitatilor, consfiintite prin intermediul tratatelor internationale ce au marcat si configurat ordinea politica mondiala de dupa primul razboi mondial. In momentul constiturii sale statul national unitar roman avea o compozitie etnica puternic diversificata. Pe parcursul deceniilor urmatoare, structura etnica a populatiei Romaniei a cunoscut o dinamica diferentiata, fara ca diversitatea culturala sa fie afectata semnificativ (Tabelul 3).

Tabelul 3. Evolutia pe nationalitati a populatiei din Romania, 1930-2002

Sursa: Recensamantul populatiei si locuintelor din 7 ianuarie 1992, Comisia Nationala pentru Statistica, Bucuresti, 1994, vol. IV, Structura etnica si confesionala, discheta, tabn1, tabn2

*Recensamantul 2002. Date preliminare. Institutul National de Statistica. Apud Ziarul Adevarul, nr. 3742, 5 iulie 2002

Mai mult, putem afirma ca aceasta diversitate culturala se regaseste mai pregnant in anumite regiuni, unde ponderea initiala a majoritatii romane in totalul populatiei este semnificativ mai redusa. Este cazul, in special al Transilvaniei, Banatului si Dobrogei (Tabelul 4). Tabelul nr. 5 ilustreaza deasemenea teritorialitatea, dinamica dar si persistenta in timp a etniilor din Romania, in cazul de fata cea germana.

Tabelul 4. Ponderea populatiei pe etnii in totalul populatiei din Romania la nivelul regiunilor istorice, 1930 si 1992.

Sursa: Sociologie Romaneasca, 1994, Nr. 2 - 3, p. 174

Tabelul nr. 5 Evolutia populatiei de nationalitate germana, pe judete la recensamintele din 1930, 1956, 1966, 1977 si 1992, 2002

Sursa: Recensamantul populatiei si locuintelor din 7 ianuarie 1992, Comisia Nationala pentru Statistica, Bucuresti, 1994, vol. IV, Structura etnica si confesionala, discheta, tabn1, tabn2;

Recensamantul populatiei si al locuintelor 2002, Tabele. Date preliminare. Institutul national de statistica, 2002. p. 6, 8

2

Aceasta realitate diversa a generat pe de-o parte discutii publice -- mai cu seama politice, deseori partizane - iar pe de alta parte nevoia de cautare a unor solutii pragmatice de rezolvare a interactiunilor sociale la nivelul «vietii cotidiene» si a «sistemului» (J. Habermas de ex.). Deorece complexitatea si gradul de diferentiere a acestei realitati a excededat capacitatile de gestionare si control la nivelul simtului comun si a inhibat actiunile concrete, s-a impus nevoia de a asigura argumente pertinente discutiilor, logic si factual consistente, dar si motive acceptabile de mobilizare a dispozitiilor de actiune, intemeiate si legitimate de si pe cercetari stiintifice riguroase.

S-a constientizat, cu alte cuvinte, nevoia si importanta cunoasterii de tip stiintific in acest domeniu sensibil al societatii romanesti.

Volumul de fata prezinta punctele de vedere ale autorilor fata de diverse aspecte ale acestei problematici. Chiar daca abordarile sunt eterogene din punct de vedere teoretic si metodologic, spiritul in care au fost elaborate denota totusi efortul de a cauta un cadru de referinta comun.

Eterogenitatea abordarilor stiintifice se datoreaza intr-o anumita masura si complexitatii si diversitatii culturale din societatea romaneasca, dar si optiunilor paradigmatice ale autorilor. Este de remarcat faptul ca, generatia de cercetatori prezenta in acest volum, angrenata in studiul interculturalitatii, se distanteaza programatic, atitudinal si comportamental de instrumentalizarea abordarii stiintifice cu scopul de a sustiner teze cu conotatii ideologice. Se pare ca si la noi s-a urnit acel atat de necesar proces de clarificare si mistuire ideatica a trecutului, in special perioda interbelica si cea a regimului comunist, prin constituirea unei comunitati stiintifice care incearca sa comunice prin intermediul unui discurs stiintific argumenat.

Din punctul nostru de vedere concluziile pe care le putem trage in urma derularii primei etape a proiectului se pot enunta cel putin la urmatoarele nivele:

a)     Nivelul principiilor generale de orientare a abordarii temei interculturalitatii

b)     Directii posibile si probabile de cercetare stiintifica

c)     Strategii de mobilizare a resurselor institutionale existente

d)     Finalitatea demersurilor noastre

a)Paradigma etnocentrist-nationala in abordarea interculturalitatii este partial depasita si partial relativizata, chiar daca nu putem face abstractie de persistenta acestui punct de vedere in discursurile politice extremiste si in opinia publica ce impartaseste xenofobia, antisemitismul si chiar rasismul.

Contextul european a creat conditiile ce fac posibila si chiar necesara rediscutarea unor concepte fundamentale ce au legitimat ordinea sociala, politica, economica si culturala in epoca moderna cum ar fi: natiune, stat national, suveranitate, democratie, cultura, incluziune, excluziune etc. Definirea unor concepte noi cum ar fi globalizarea, post modernitatea, post-modernizare, tranzitie, etc. concomitent cu validarea lor in cazul societatii romanesti.

Studiile prezinta diferite puncte de vedere tematice, metodologie, teoretice. Toate se caracterizeaza prin tentativa de racordare la dezbaterea stiintifica internationala a temei interculturalitatii. Se poate observa influenta dezbaterilor actuale in stiintele sociale din Romania (preponderent cele din SUA) si incercarile de a gasi solutii europene in general si sud-est europene in mod special.

Chiar faptul ca anumite probleme sunt analizate si discutate este un semn de schimbare in interiorul societatii romanesti si in cadrul diverselor comunitati stiintifice.

Se diversifica abordarile cantitative dublate de cele calitative, antropologice.

De asemenea sunt evidente demersurile de legitimare a subiectivitatii in cunoasterea stiintifica din domeniul social. Ceea ce inseamna relativizarea pretinsului obiectivism stiintific emergent din paradigma etnocentric nationala si constientizarea limitelor cunoasterii stiintifice.

Ceea ce lipseste deocamdata in stiintele sociale din Romania sunt abordarile comparative ale diversitatii etno-culturale.

De asemenea deficitara este si validarea afirmatiilor generale, stiintifice sau nu, cu privire la interculturalitate. Multe enunturi ar trebui sa fie mai atent argumentate stiintific pentru a iesi din cercul vicios al prejudecatilor, opiniilor cotidiene, stereotipurilor.

b) Directii si teme posibile si probabile de cercetare stiintifica

Nivele si tipologii ale interculturalitatii cotidian/politic; cultura economica, cultura manageriala, cultura comunicarii etc.

rolul mass media in constituirea identitatii culturale si in producerea cliseelor cotidiene despre interculturalitate

avand in vedere teritorialitatea interculturalitatii in Romania se impun cercetari regionale si locale

solutii metodologice de esantionare si interpretare a diversitatii culturale din tara noastra

analiza comparativa a situatiei din diferite zone, inclusiv Transilvania/Banat, impactul evolutiei istorice

cercetari privind migratia interna cu impact asupra structurii etnice

consecintele unor masuri de reforma de genul reformei agrare din 1921, a reformei monetare etc, legea 18/1991 etc asupra resurselor identitare ale etniilor din Romania

este necesar un studiu comparativ intre multiculturalismul otoman si austriac

c)- constituirea unei comunitati stiintifice preocupata de aceasta tematica

- amplificarea comunicarii atat in interiorul acestei comunitati cat si angajarea acesteia indiversificarea relatiilor de cooperare cu alte tipuri de comunitati stiintifice

- valorificarea surselor si resurselor alternative, de ex. ONG-uri, proiecte internationale etc.

d) Finalitatea proiectului nostru poate fi circumscrisa deasemenea la doua niveluri

1. Nivelul utilitatii pentru intelegerea si explicarea mai profunda si nuantate a acestei teme extrem de complexe.

Elaborarea unui cadru conceptual apt si valid in vederea surpinderi fatetelor diversitatii culturale si interculturalitatii.

Rafinarea metodelor de cercetare stiintifica a acestei realitati.

Constituirea si construirea unei retele de cercetatori si institutii menite sa conceapa, organizeze, deruleze si evalueze cercetari legate de interculturalitate.

2. Constientizarea limitelor cunoasterii in stiintele sociale. Este evident ca un demers stiintific nu poate, in sine, sa schimbe realitatea la care se refera. Dar credem ca este infinit mai productiv sa atingem aceste limite prin cercetare decat sa renuntam de la bun inceput sa ne implicam referindu-ne tocmai la relativitatea oricarui tip de cunoastere.

Aparitia volumului de fata o consideram ca pe o etapa a unui proces mai indelungat de clarificare conceptuala si metodologica, un prim pas in directia producerii unor rezultate valide despre interculturalitate care sa ofere argumente teoretice dar si pragmatice tuturor celor interesati de aceasta tema.

Rudolf Poledna

Calin Rus

Francois Ruegg

Una dintre activitatile prevazute in cadrul proiectului a vizat de asemenea utilizarea posibilitatilor oferite de internet pentru accesarea informatiilor relevante si pentru stabilirea de contacte intre persoane si institutii active in acest domeniu.