|
|
|
Studiul de fata isi propune o analiza asupra spatiului interior al resedintei nobiliare urbane, din perioada baroca, din Transilvania, din punct de vedere al organizarii spatiale si planimetrice, cu accent asupra anfiladelor. Studiul se concentreaza pe cladirea din strada Avram Iancu nr. 8, din Sibiu, si anume "Casa Michael si Karl Brukenthal"
2. Date generale cu privire la aparitia barocului in arhitectura Transilvaniei
Barocul se manifesta in Transilvania in special in secolul al XVIII-lea. Barocul isi face simtita din ce in ce mai puternic prezenta in Transilvania odata cu incorporarea principatului in Imperiul Habsburgic. Sursa identificata a barocului din Transilvania este cel austriac. Prima forma de manifestare a barocului se face in arhitectura rezidentiala nobiliara intra si extra urbana, impreuna cu arhitectura religioasa. Barocul ofera programelor de arhitectura de la aceea ora o noua functie si anume functia de reprezentare.
Activitatea constructiva de factura baroca din prima jumatate a secolului al XVIII-lea din Transilvania se datoreaza unor mesteri straini, exemple fiind, biserica romano-catolica ridicata la Timisoara (atribuita arhitectului vienez Fischer von Erlach), palatul episcopal din Oradea, opera a arhitectului de asemenea vienez F.A. Hillebrandt, s.a.m.d.
Pe langa programele de arhitectura militara, religioasa si cu caracter public, in arhitectura transilvaneana de tip baroc, un alt program de o inportanta majora este acela al resdintelor intra si extra-urbane.
3. Date generale cu privire la resedintele nobiliare urbane de tip baroc.
Programul arhitecturii cu character nobiliar urban este abordat mai ales in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, acest fapt datorandu-se atat aristocratiei traditionale, dar si noilor familii de patricieni, investite cu titluri de catre imparatul austriac.
4. Alcatuirea resedintele nobiliare urbane de tip baroc.
Pe langa functia rezidentiala, principala functie a acestui program de arhitectura este aceea de reprezentare. Functia de reprezentare, devine rezultatul unui complex aparte, format din Durchgang, curtea interioara si scara principala care facea legatura cu etajul I - piano nobile. In acest fel curtea interioara se transforma in curte de onoare.
In plan, organizarea constructiei se facea in jurul unei curti interioare, curtea principala care are ca functie primara aceea de reprezentare. Constructiile secundare care adaposteau anexele organizate erau plasate in aripile de cladire care delimitau o a doua curte, aflata in partea din spate a lotului. Corpul dinspre spatiul public este conformat simetric fata de axul trasat de durchgang. Exista exceptii, in principal datorate dimensiunilor parcelei, unde durchgang-ul nu este plasat in ax.
Fatada principala cat si fatadele orientate spre curtea interioara devin diferentiate, prima fiind tratata mult mai bogat, atat din punct de vedere compozitional cat si lexical. Se renunta la exprimarea separarii nete intre spatiul public si cel privat. Zona intrarii este marcata printr-un al doilea plan vertical, paralel cu cel al fatadei. Acest plan sugereaza avansarea spatiului privat in interiorul spatiului public. Aceasta tratare este materializata prin balcoane sustinute de sprijine punctuale (pilastrii, cariatide, coloane), sau prin multiplicarea elementelor portante punctuale, dupa o directiea care sugereaza deschiderea privatului catre public. Axul vertical al compozitiei este subliniat prin tratarea spaciala a zonei accesului.
5. Alcatuirea anfiladei-Casa "Michael si Karl Brukenthal"-Exemple similare
Prin definitie anfilada este o insiruire de camere care au functie de reprezentare in baza unui traseu gandit astfel incat sa puna in valoare, scopul sau functia pe care camerele sus amintite trebuie sa il/o deserveasca. Traseul este gandit scenografic pentru a se putea creea cadrul si efectele care sa puna in evidenta anumite functii/functiuni. In majoritatea cazurilor functiunea pe care o deservea anfilada, era aceea de sala pentru baluri, receptii sau intalniri, aceste functiuni fiind facilitate de dispunerea accesului in incaperi pe acelasi ax.
La baza organizarii anfiladei gasim trei elemente principale, si anume ierarhie, axialitate si simetrie. Datorita legaturii ei cu functia de reprezentare, anfilada se gaseste alcatuita in corpul de la strada, ea fiind marcata de catre simetria ferestrelor, sau/si a balconului, care se afla situate deasupra intrarii in durchgang-ul fatadei principale.
In cazul casei "Michael si Karl Brukenthal"(Fig. 1), insiruirea de camere prezinta o usoare abatere de la axul vertical al fatadei principale, datorata alcatuirii traveilor laterale care sunt inegale. Inegalitatea traveilor se datoreaza existentei fundatiilor care apartin cladirilor anterioare. Din planul etajului putem observa o ierarhizare a incaperilor care formeaza anfilada. In cazul de fata observam faptul ca nici una dintre camerele care formeaza anfilada nu prezinta elemente decorative de acoperire.
Fig. 1. Casa Michael si Karl Brukenthal - Avram Iancu nr. 8.
In cazul Palatului Samuel von Brukenthal din Piata Mare(Fig. 2), tractul din Piata mare al corpului principal se prezinta perfect simetric, si este compus la piano nobile dintr-o anfilada accentuata. Aici, simetria este urmarita si in aripile laterale ale curtii principale, prin dispunerea acceselor si a nodurilor de circulatie verticala.
La fel ca sin cazul Palatului Samuel von Brukenthal, si Palatul Episcopal de la Oradea (Fig. 3) prezinta o fatada perfect simetrica, tractul fiind compus la piano nobile dintr-o anfilada riguroasa.
Fig. 3. Palatul Episcopal de la Oradea-plan etaj 1
