|
|
|
LOCOMOTIA IN SERIA VERTEBRATELOR
Urocordatele adulte sunt fixate de support si numai larvele, forme libere, se deplaseaza inotand cu ajutorul cozii.
Sub tegumentul cefalocordatelor se afla muschii in forma de benzi longitudinale, alcatuite din segmente. Aceasta structura usureaza indoirea corpului in plan orizontal, in timpul inotului. De asemenea , forma corpului(ascutit l ambele capete) cat si inotatoarele dorsala si codala ajuta aceste animale sa se deplaseze in apa.
Ciclostomii si pestii au ca mijloc de locomotie tipic acvatica, inotul, realizat cu ajutorul inotatoarelor si a musculaturii corpului.. inotatoarele pot fi neperechi(dorsala, codala si anala) si perechi(scapulara si pelviana).
La ciclostomi exista 2 inotatoare dorsale si una codala;ei inainteaza prin apa prin miscari serpuite.
Organizarea interna la crap.
Pestii se deplaseaza prin miscari ondulatorii, efectuate de inotatoarea codala care impinge corpul inante. Celelalte inotatoare contribuie prin miscarile lor la mentinerea unei anumite pozitii a corpului sau la schimbarea directiei de inot. Pentru speciile de pesti care inoata la adancimi mari un rol importatnt il are prezenta vezicei inotatoare. Aceasta are posibilitatea de a modifica densitatea corpului in functie de adancime.
La amfibieni membrele s au dezvoltat ca structuri adecvate deplasarii pe uscat, dar sunt folosite si pt locomotia in mediul acvatic. Larvele amfibienilor inoata, indeosebi cu ajutorul inotatoarei codale, in timp ce adulti inoata cu ajutorul membrelor anteriore si posterioare. Membrele posterioare sunt lungi, au forma de z,si sunt adaptate pt inot avand o membrana interdigitala;pe uscat prin salturi.
Reptilele prezinta un aparat locomotor care difera de la un grup la altul, aceste diferente fiind determinate de modul de locomotie si de mediul de viata.Degetele prevazute cu ghiare. Musculatura corpului mai dezvoltat, cu un numar mai mare de muschi. La cele tereste deplasarea se face prin tarare, farar sau cu ajutorul membrelor.erpii se deplaseaza prin tarare, prin miscari ondulatorii ale corpului. Solzii ventrali(de pe burta) ii ajuta sa se agate de asperitatile solului, iar coastele se prind doar de coloana veretebrala, ei neavand stern.
La soparle picioarele scurte si dispuse lateral sustin corpul si nu servesc la mers, ele sunt folosite la tarare si la agatarea de asperitati..
Deplasarea cu ajutorul membrelor se intalneste la testoase de uscat.
La reptilele adaptate secundar la mediul acvatic -crocodili si testoase de apa-membrele au membrane interdigitale, folosite ca vasle.
Pasarile sunt vertebrate adaptate cel mai bine la deplasarea in mediul aerian.membrele anterioare sunt transformate in aripi,si a caror oase sunt bine dezvoltate. Musculatura pectorala este foarte bine dezvoltata.Mers biped. Membrele posterioare sunt adapttae pentru sarit, mers, alergat, inot. Majoritatea pasarilor au 4 degete la membrele inferioare din care 3 sunt indreptate inainte si unul inapoi..
Zborul este de doua feluri:planat in care aripile stau intinse si nemiscate folosindu-se de curentii de aer si tipul ramat care se face prin bataia aripilor.
Mamiferele sunt animale majoritar terestre , unele adaptate secundar la mediul aerian-liliacul, veverita zburatoare, la mediul acvatic-focile, balenel, morsele si subteran-cartita.
La unele mamifere -arici, urs, maimuta,om-mersul este lent, animalul aplicand pe sol talpa toata.se numesc plantigrade.
Altele sprijina pe sol doar degetele-digitigrade;ex:tigrul, cainele.
La altele se sprijina doar pe varful degetelor, protejate de copita si se numesc unguligrade. Ca o adaptare la unguligrade numai unul din degete este dezvoltat cum este la cal, functional este al treilea deget.
Mamiferele care se eplaseaza prin sarit se recunosc dupa dispozitia in Z a diferitelor segmente care alcatuiesc membrele lor.
Membrele anterioare mamiferelor adaptate secundar la mediu aerian prezinta unele modificari formand pliuri care unesc membrele si coada animalului, permitand zborul planat-liliac.
