Capital Social - Contabilitatea financiara in noul sistem contabil

ARGUMENT

Contabilitatea a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a socetatii

omenesti, din nevoia de a cunoaste volumul de munca vie si materializata cheltuita si rezultatele productiei si schimbului. Ea a izvorat din cerintele activitatii practice si s-a perfectionat continuu ca o consecinta fireasca a dezvoltarii relatiilor economice de productie si de schimb.

Prima definitie data contabilitatii apartine italianului Luca Paciolo, fiind

formulata in lucrarea sa "Summa de Arittmetica, Geometria, Propotioni et Proportionalita'' care a aparut in Venetia in anul 1494. El analizeaza contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli privind inregistrarea in partida dubla a averii ce apartine unui negustor, precum si la toate ce apartin acestuia, in ordinea in care au loc. In conceptia sa, partida dubla este definita prin prisma ecuatiei de schimb dintre avere si capital. Fiecare miscare sau tranzactie intervenita in masa averii implicid a capitalului este reprezentata ca un raport dintre primire si dare, respectiv intre debitor, cel care primeste valoarea si creditor, cel care o avanseaza.

Contabilitatea este astazi o stiinta economica specializata in gestiunea valorilor separate patrimonial inclusa in familia stiintelor sociale. De aceea, impreuna cu alte stiinte de aceeasi vocatie, sunt tratate ca o grupa distincta de stiintele economice generale.

Obiectul contabilitatii consta in evidenta, calculul, analiza si controlul raporturilor de schimb dintre alocarea si finantarea, destinatia si provenienta, utilizarea si reproductia valorilor economice separate patrimonial, cu dezvaluirea situatiei nete si financiare a patrimoniului, precum si a rezultatelor obtinute.

In prezent actul normativ de baza care reglementeaza modul de organizare si de conducere a evidentei contabile este Legea Contabilitatii nr.82/1991. Acest act normativ contine reglementari unitare cu privire la organizarea sistemului contabil din Romania atat pentrun agentii economici cat si pentru celelalte entitati, inclusiv pentru institutiile publice.

Pentru agentii economici evolutia sistemului contabil a cunoscut schimbari structurale importante marcate prin:

- H.G. nr.704/1994 - odata cu aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitatii a aparut si planul de conturi aplicabil tuturor agentilor economici;

- O.M.F.P. nr.94/2001 - aproba Reglementarile contabile cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile unitatilor economice care indeplinesc criteriile de marime mentionate in actul normativ;

- O.M.F.P.nr.306/2002 - aproba reglementarile contabile simplificate, armonizate cu Directivele Europene aplicabile unitatilor economice care se situeaza sub limita stabilita, considerate ca fac parte din intreprinderile mici si mijlocii care au intrat in vigoare la 1.ianuarie.2003.

Se poate afirma ca o data cu aplicarea ultimelor doua acte normative,

sistemul contabil romanesc al agentilor ecomomici a fost reformat raspunzand atat necesitatilor de informare a utilizatorilor cat si cerintelor de armonizare cu Directivele Europene si cu Standardele internationale de Contabilitate.

Motto: ,, Contabilitatea este una din cele mai sublime creatii ale spiritului omenesc pe care fiecare bun gospodar ar trebui s-o foloseasca in gospodaria sa." - GHEOTE

Din acest motto deducem importanta contabilitatii si necesitatea ei, in orice domeniu de activitate, asa cum pentru noi oamenii, sunt necesare pentru a supravietui aerul si apa.

Oricum, nu e de prisos sa afirmam ca de modul cum este cunoscuta, inteleasa si aplicata contabilitatea depinde viata unei societati comerciale si ca a o cunoaste fragmentat, fie doar din presa, fie de la altii, poate insemna si riscul de gresi cu bune intentii.

Importanta temei "Contabilitatea operatiilor privind capitalurile proprii" consta in faptul ca aceste capitaluri reprezinta sursa proprie permanenta a activelor de patrimoniu si contribuie la desfasurarea activitatii economice a orcarei societati comerciale.

Capitalul propriu este partea de capital pusa la dispozitia intreprinderii de catre proprietari care sunt intreprinzatori individuali, asociati sau actionari si apartine de drept proprietarilor. Pentru constituirea si formarea capitalului unei societati comerciale sunt necesare mijloace materiale banesti care sunt aduse de catre asociati si actionari sub forma de aport la societate. Aportul poate fi in bani sau in natura.

CAPITOLUL I - Reglementari juridice privind capitalurile proprii

1.1 - Definitia si formele societatilor comerciale. Clasificarea societatilor comerciale

In prezent reglementarea societatilor comerciale este facuta de Legea 31/1990, care cuprinde reguli cu caracter general aplicabile tuturor societatilor comerciale inclusiv celor cu participare straina. Prevederile referitoare la societatile comerciale contin Codul comercial, codul civil, codul muncii si legislatia fiscala. Singura definitie a societatilor in general nu a celor comerciale, o gasim in Codul civil, care in art. 1491 prevede Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scopul de a impartii foloasale ce ar deriva".

Formele juridice ale societatilor sunt:

A. Societatea in nume colectiv SNC - in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor.

B. Societatea in comandita simpla SCS - in care obligatiile sociale sunt

garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati, in timp ce asociatii comanditari raspund numai pana la concuranta aportului lor

C. Societatea pe actiuni SA - in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, impartit in actiuni, iar actionarii raspund numai in limita aportului lor.

D. Societatea in comandita pe actiuni SCA - in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, impartit in actiuni si raspunderea nelimitata si solidara a actionarilor comanditati in timp ce asociatii comanditari raspund pana la concurenta aportului lor.

E. Societatea cu raspundere limitata SRL - in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii, raspund numai in limita aportului lor.

Clasificarea societatilor comerciale

Dupa natura lor:

a.       Societati de persoane - se constituie dintr-un numar mic de persoane pe baza cunoasterii si increderii reciproce:

-Societati in nume colectiv;
-Societati in comandita simpla.

b. Societati de capitaluri - se constituie din multi asociati ale caror calitati

nu au importanta. Criteriul fundamental il constituie capitalul:

-Societati pe actiuni;
-Societati in comandita pe actiuni.

Dupa obiectul de activitate

a. Societati de productie;
b. Societati de constructii;
c. Societati de transport;
d. Societati de prestari servicii etc.

Dupa intinderea raspunderii

a. Societati cu raspundere nelimitata - societatile in nume colectiv;
b. Societati cu raspundere limitata - societatile cu raspundere limitata si societatea pe actiuni;
c. Societati cu raspundere mixta - societatile in comandita.

Dupa numarul de persoane asociate

a. Societati unipersonale cu actionar unic;
b. Societati pluripersonale - cu mai multi actionari.

Dupa structura capitalului:

a. Societati cu parti de interese - societatea in nume colectiv si societatea

in comandita simpla;
b. Societati cu parti sociale - societatea cu raspundere limitata;
c. Societati cu actiuni - societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni.

Dupa provenienta capitalului
a. Societati cu capital romanesc;
b. Societati cu capital strain;
c. Societati cu capital mixt.

1.2 - Prezentarea generala a SC Inedit Trans Auto SRL. Date despre capitalul social si patrimoniul SC Inedit Trans Auto SRL

Societatea comerciala Inedit Trans Auto SRL are sediul in, B-dul Bucurestii Noi, nr. 40, Bl. PA, Ap. 3, sector 1, Bucuresti. Este constituita in forma juridica de societate cu raspundere limitata, cu capital social integral privat.

Societatea comerciala este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului Bucuresti sub nr. J40/5468/2004. Are cuprinse in obiectul de activitate, conform actului constitutiv, activitati din domeniul productiei, comertului, prestari de servicii, insa obiectul principal de activitate il constituie reparatiile auto.

Capitalul social al societatii comerciale Inedit Trans Auto SRL este de 16.800 RON, respectiv 8400 parti sociale in valoare de 2 lei, detinute de un singur asociat care este si administrator.

Administratorul aproba anual bilantul contabil si contul de profit si pierderi si hotaraste repartizarea profitului realizat anual.

Societatea comerciala are un numar de 31 salariati cu contracte de munca cu durata nedeterminata.

Conform bilantului contabil pe anul 2007, societatea comerciala a realizat venituri totale de 212.772,57 lei, venituri din exploatare de 212.729,82 lei, venituri financiare de 42,75 lei, in conditiile in care, la capitolul cheltuieli s-a realizat 197.038,46 lei.

Compartimentul contabilitate are 4 salariati. Conform legii, in cadrul societatii comerciale, contabilitatea este condusa in partida dubla, se intocmeste bilantul contabil cu toate componentele dupa modelele elaborate de Ministerul Finantelor.

Prin modul de organizare a contabilitatii, in cadrul societatii se asigura:

·  intocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune care afecteaza patrimoniul societatii;

·  inregistrarea in contabilitate a operatiunilor patrimoniale;

·  inventarierea patrimoniului;

·  intocmirea bilantului contabil;

·  controlul tuturor operatiunilor patrimoniale efectuate;

·  furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si a rezultatelor societatii comerciale.

Organizarea contabila se realizeaza pe doua coordonate:

1. Contabilitatea generala sau financiara, care are drept obiectiv circuitul patrimonial al societatii luat in totalitate si structuralitatea sa ca entitate gestionara. Scopul sau este acela de a determina situatia patrimoniului sub forma echilibrului care trebuie asigurat, concomitent cu rezultatul global al exercitiului, bazat pe gruparea si apoi decontarea cheltuielilor si a veniturilor in functie de natura lor.

2. Contabilitatea de gestiune, care are drept obiectiv evidenta, calculul, analiza si controlul costurilor si al rezultatelor analitice prin prisma componentelor activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de rezultate: pe feluri de produse, pe subdiviziuni organizatorice interne, componente ale societatii. Criteriul folosit pentru delimitarea cheltuielilor si rezultatelor este cel al destinatiei si functiei lor.

In cadrul societatii comerciale, sunt utilizate atat conturi de venituri si rezultate analitice corespunzatoare cat si conturi de cheltuieli, pe destinatii si de calculatie a costurilor.

In legatura cu contabilitatea interna de gestiune, se cuvine a fi subliniate urmatoarele aspecte constatate:

contabilitatea mijloacelor fixe se tine pe categorii si pe fiecare obiect de evidenta in parte;

materialele de natura obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata se inregistreaza pe cheltuieli integral;

·  contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric;

·  contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli dupa natura lor;

·  contabilitatea clientilor, furnizorilor si a celorlalte creante si obligatii, se tine pe categorii precum si pe fiecare persoana;

contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri dupa natura lor, compatibile cu cheltuielile pe care le-au generat de asa maniera incat rezultatele financiare si profitul, se pot determina lunar.

In cadrul societatii comerciale, sunt utilizate trei categorii de documente contabile:

documentele justificative, prin care se evidentiaza efectuarea ca atare a operatiunilor economice, aceste documente formand majoritatea in totalul documentelor utilizate;

documente de evidenta si prelucrare contabila;

documente de sinteza si raportare contabila si financiar- fiscale.

Din categoria documentelor justificative, se utilizeaza:

documentele primare intocmite in unitatile de desfacere;

documentele centralizatoare intocmite pe baza documentelor primare, distinct pe fiecare operatiune.

Ca elemente generale, documentele primare intocmite de societate, cuprind:

denumirea documentului (factura, chitanta, bon, etc.);

numarul de ordine;

data si locul intocmirii;

felul operatiunii cu indicarea elementelor cantitative si valorice;

semnatura persoanelor implicate, si dupa caz, aprobarea si confirmarea datelor de catre persoanele abilitate;

semnatura de autorizare prin control a legalitatii operatiunii.

Societatea comerciala, are organizata arhiva pentru pastrarea documetelor in limitele termenelor prevazute de lege astfel incat este asigurat oricand accesul retroactiv si controlul activitatii desfasurate.

Intre documentele justificative principale utilizate mentionam:

notele de receptie si constatare de diferente (tipizate);

bonurile de cosum (tipizate);

avizele de insotire a marfurilor (tipizate);

pentru mijloacele banesti si decontari, chitante, chitante fiscale, facturi (tipizate);

pentru salarii si alte drepturi de personal, state de salarii, liste de avans chenzinal, ordine de deplasare (tipizate).

Pentru prelucrarea informatiilor cuprinse in documentele justificative, societatea comerciala utilizeaza urmatoarele registre contabile: registru-jurnal, registrul-inventar si registrul Cartea Mare.

In registrul-jurnal sunt inregistrate operatiunile patrimoniale in ordinea lor cronologica, dupa data intocmirii documentelor sau intrarii lor in unitate. In cazul operatiunilor multiple, de aceeasi natura privind acelasi loc de activitate, operatiunile se recapituleaza si intr-un document centralizator.

In registrul-inventar, se inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate dupa natura lor, potrivit posturilor din bilantul contabil, inventariate, potrivit legii. Elementele patrimoniale din registrul-inventar au la baza listele de inventariere ori alte documente ce stau la baza posturilor din bilant. Este utilizat registrul-inventar tipizat.

In registrul Cartea Mare sunt inscrise lunar inregisrarile care s-au efectuat in registrul-jurnal. Registrul sta la baza intocmirii balantei de verificare lunare. Balanta de verificare serveste la intocmirea bilantului.

In cadrul societatii comerciale, se utilizeaza inregistrarile contabile in forma "maestru-sah", asigurandu-se controlul operativ incrucisat al operatiunilor contabile, fiind dezvoltata pe conturi corespondente, atat rulajul debitor

1.3. -Reglementari juridice privind constituirea capitalului social

Actul initial de constituire a capitalului social se identifica in plan economico - financiar cu infiintarea societatilor comerciale. In acest scop trebuie sa fie indeplinite anumite conditii stabilite prin legislatia economico - financiara si prin actul constitutiv.

Asa cum prevede Legea nr.31/1990 - republicata - privind societatile comerciale la constituirea intreprinderii este necesara subscrierea integrala a capitalului social. Totodata, asociatii subscriptori sunt obligati sa aporteze efectiv in natura si/sau numerar valoarea capitalului subscris. Potrivit art.7 din Legea nr.31/1990 - republicata - in actul de constituire a societatii in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata se va specifica capitalul social subscris si cel varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau. In cazul societatii cu raspundere limitata nu pot constitui aporturi la capitalul social creantele si nici prestatiile in munca. Partile sociale nu constituie titluri de valoare negociabile.

Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titluri de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social.

In cazul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni, art. 8, alin. d-f din legea nr.31/1990 - republicata - prevede ca in actul de constituire al societatii sa se mentioneze capitalul social subscris si cel varsat. La constituire, capitalul social subscris varsat de fiecare actionar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, daca prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare; valoarea bunurilor constituite ca aport in natura si numarul actiunilor acordate pentru acestea; numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. Daca sunt mai multe categorii de actiuni, se vor arata numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni.

In cazul societatii in comandita pe actiuni se vor preciza in actul de constituire actiunile comanditarilor. Aporturile in creante nu sunt admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni (art.15, alin. 3 din Legea nr.31/1990 - republicata). Aporturile in creante sunt liberate potrivit art. 84 din Legea nr.31/1990 - republicata, care prevede ca: asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse (alin. 1). Daca plata nu a fost adusa prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor.

Aporturile in natura sunt admise la toate formele de societate. Aceste aporturi se realizeaza prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare. Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social.

In subscrierea capitalului social se pot intalni mai multe cazuri particulare cum sunt:

a) constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica. Aceasta se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni ori la o societate bancara sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. Daca subscrierile publice depasesc capitalul social prevazut in prospectul de emisiune sau sunt mai mici decat acesta, fondatorii sunt obligati sa supuna adunarii constitutive, majorarea sau, dupa caz, reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei;

b) in cazul aporturilor in natura, care trebuie varsate integral la constituirea societatii, adunarea constitutiva numeste unul sau mai multi experti care isi vor da avizul asupra evaluarilor.

In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului.

In conformitate cu art. 65, alin. 2 din Legea nr.31/1990 - republicata, asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat in numerar este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuie sa faca varsamantul.

Pe durata societatii, potrivit art. 66, alin. 1 din Legea nr. 31/1990 - republicata, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare sau pot sechestra sau vinde actiunile debitorului lor.

Potrivit art. 68 din legea nr.31/1990 - republicata, aportul asociatilor la capitalul social nu este purtator de dobanda.

1.4. - Reglementari juridice privind marirea capitalului social

Pe langa conditiile generale care privesc orice modificare a actului constitutiv, Legea nr. 31/1990 reglementeaza si unele conditii speciale, care se refera la anumite cazuri concrete de modificare a actului constitutiv, mai frecvente in viata societatilor comerciale: marirea sau reducerea capitalului social, prelungirea duratei societatii, dizolvarea anticipata a societatii, fuziunea si divizarea societatilor comerciale, transformarea societatii comerciale.

1.4.1. Necesitatea maririi capitalului social

Anumite nevoi ale societatii comerciale, pot impune necesitatea maririi capitalului social al acesteia. Aceste nevoi pot consta in dorinta asociatilor de a dezvolta activitatea societatii sau de a inlatura unele dificultati financiare.

Pentru societatea comerciala, procurarea de fonduri financiare prin marirea capitalului social este mai putin impovaratoare decat imprumutul bancar sau emiterea de obligatiuni.

In anumite cazuri, majorarea capitalului social poate fi determinata de acumularea unor rezerve care nu au fost folosite sau de necesitatea reevaluarii patrimoniului societatii.

Conditiile maririi capitalului social

Marirea capitalului social se realizeaza in conditiile prevazute de Legea nr. 31/1990 si O.U.G. nr. 76/2001. In primul rand vor fi respectate dispozitiile articolului 206 din Legea nr.31/1990-republicata, privind publicarea hotararii Adunarii Generale extraordinare pentru majorarea capitalului social in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, acordandu-se pentru exercitiul dreptului de preferinta un termen de cel putin o luna din ziua publicarii.

Modificarea actului constitutiv prin marirea capitalului social se va mentiona in registrul comertului numai in baza incheierii judecatorului delegat. Actul aditional cuprinzand textul integral al prevederilor actului constitutiv, modificate, se depune la oficiul registrului comertului si se mentioneaza in acest registru, dupa care se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al Romaniei, spre publicare, pe cheltuiala societatii (art. 199, alin. 2-3 din Legea nr.31/1990 - republicata). In cazul societatilor in nume colectiv sau in comandita simpla, actul modificator al actului constitutiv in forma autentica, se depune la oficiul registrului comertului, se mentioneaza in acest registru, fara a fi obligatoriu publicarea lui in Monitorul Oficial al Romaniei (art. 199, alin. 2-3 din Legea nr.31/1990 - republicata).

In al doilea rand, marirea capitalului social implica respectarea dispozitiilor prevazute de lege pentru constituirea societatii (art. 207 si art. 216 din Legea nr.31/1990 - republicata).

Desi legea se refera numai la societatea pe actiuni si la societatea cu raspundere limitata, regula este aplicabila oricarei societati comerciale.

Prin respectarea dispozitiilor privind constituirea societatii comerciale se intelege respectarea prevederilor legale specifice diferitelor forme ale societatii comerciale, de exemplu, in cazul societatii comerciale cu raspundere limitata, prin marirea capitalului social, pe calea atragerii in societate a unor terte persoane nu se poate depasi numarul de 50 de asociati (art. 12 din Legea nr.31/1990-republicata).

In cazul in care marirea capitalului social al unei societati pe actiuni sau in comandita pe actiuni se face prin subscriptie publica, va fi intocmit un prospect de emisiune care va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute in articolul 17 din Legea nr.31/1990 - republicata.

Potrivit articolului 209 din Legea nr.31/1990 - republicata, administratorii societatii sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea mentiunilor din prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului.

In cazul maririi capitalului social prin aporturi in natura, Adunarea Actionarilor va numi unul sau mai multi experti pentru evaluarea bunurilor. Pe baza raportului de expertiza, Adunarea Actionarilor, convocata din nou, va putea hotari marirea capitalului. Hotararea Adunarii Generale extraordinare va trebui sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actionarilor (art. 210 din Legea nr.31/1990 - republicata).

In toate cazurile hotararea Adunarii Generale privind majorarea capitalului social are efect numai in masura in care a fost adusa la indeplinire in termen de un an de la data sa (art. 214 din legea nr.31/1990 - republicata).

a) Marirea capitalului social prin noi aporturi

In mod obisnuit, marirea capitalului social se realizeaza prin noi aporturi. Potrivit art. 205 din Legea 31/1990 - republicata, capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.

Capitalul social nu va putea fi insa marit si nu se vor putea emite noi actiuni cat timp nu vor putea fi complet platite actiunile din emisiunea precedenta (art. 92, alin(3) din Legea 31/1990 - republicata).

Actiunile emise de societate pentru marirea capitalului social vor fi oferite spre subscriere in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda. Acestia pot sa-si exercite dreptul de preferinta in cadrul termenului stabilit de Adunarea Generala, daca in actul constitutiv nu se prevede alt termen.

Termenul pentru exercitarea dreptului de preferinta este de cel putin o luna de la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii privind marirea capitalului social.

Daca a expirat termenul de exercitare a dreptului de preferinta, actiunile vor putea fi subscrise public. Dreptul de preferinta inceteaza, daca noile actiuni reprezinta aporturi in natura (art. 213 din Legea nr. 31/1990 - republicata).

Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala. Restul va fi platit in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al actului privind marirea capitalului social.

Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii (art. 215 din Legea nr. 31/1990 - republicata).

In cazul maririi capitalului social prin aporturi in natura, Adunarea Generala, care a hotarat aceasta, va numi unul sau mai multi experti pentru evaluarea acestor aporturi. Legea nu permite aporturile in creante. Pe baza raportului expertilor, Adunarea Generala, convocata din nou, va hotara majorarea capitalului social.

Actiunile emise in schimbul aporturilor in natura vor fi platite in termen de 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al actului privind marirea capitalului social.

In cazul cand actiunile emise pentru marirea capitalului social nu sunt subscrise de actionarii societatii, ele sunt oferite tertilor, prin oferta publica.

In cazul maririi capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor, hotararea Adunarii Generale trebuie luata cu votul tuturor actionarilor, afara de cazurile prevazute de lege (art. 205, alin(4) din Legea nr. 31/1990 - republicata).

In toate cazurile, hotararea Adunarii Generale are efect numai in masura in care a fost adusa la indeplinire in termen de un an de la data ei (art. 214 din Legea nr. 31/1990 - republicata).

Marirea capitalului social prin operatiuni interne: incorporarea rezervelor, a profitului, a primelor de emisiune sau prin compensare.

b) Marirea capitalului social prin incorporarea rezervelor

Actiunile noi emise nu pot fi liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale (art. 205, alin(2) din Legea nr. 31/1990 - republicata).

Rezervele constau in anumite sume de bani prelevate din beneficiile societatii si au destinatiile prevazute de lege. Ele sunt de trei feluri: legale, statutare si facultative.

Rezervele legale se constituie in mod obligatoriu, in cazul societatii pe actiuni si societatii cu raspundere limitata, prin preluarea din beneficiile societatii in fiecare an a cel putin 5% pana ce fondul atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Aceste rezerve sunt destinate acoperirii pierderilor din capitalul social in perioadele deficitare.

Rezervele statutare se constituie in conditiile si cu destinatiile stabilite in actul constitutiv. Asemenea rezerve pot constitui sursa acordarii de dividende in perioadele cand nu se realizeaza beneficii.

Rezervele facultative se constituie si au destinatia data de Adunarea Generala a Asociatilor.

Marirea capitalului social prin incorporarea rezervelor se realizeaza printr-o operatiune contabila de virare a unei sume din contul "rezerve" in contul "capital social". Fiind liberate prin incorporarea rezervelor, actiunile noi vor fi distribuite actionarilor societatii, proportional cu numarul actiunilor vechi detinute de fiecare.

Potrivit art. 205, alin(3) din Legea 31/1990 - republicata - , in rezerve pot fi incluse diferentele favorabile rezultate din evaluarea patrimoniului social.

Datorita inflatiei monetare, valoarea contabila a bunurilor societatii ramane sub valoarea actuala a acestor bunuri. In asemenea caz se impune reevaluarea bunurilor din patrimoniul societatii. Ea este hotarata de Adunarea Generala si se realizeaza in baza unei expertize tehnice.

Diferentele in plus rezultate din reevaluare se inregistreaza intr-un cont distinct, care, printr-o operatiune contabila se vireaza in contul "rezerve".

Potrivit Legii nr. 161/2003, art. 205, alin(3) se accepta includerea in rezerve a diferentelor favorabile din reevaluarea patrimoniului, dar fara putinta de a majora capitalul social.

c) Marirea capitalului social prin incorporarea profitului sau a primelor de emisiune conform art. 205, alin(2) din Legea 31/1990 - republicata - .

Profitul societatii destinat a fi impartit actionarilor sub forma de dividende poate servi la liberarea actiunilor. In locul dividendelor, actionarii vor primi actiuni noi emise de societate. Aceasta modalitate se numeste marirea capitalului social prin plata dividendelor in actiuni. Actiunile pot fi liberate si prin incorporarea primelor de emisiune.

Prima de emisiune reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor, pe care trebuie sa o suporte noii actionari. Aceasta prima este destinata sa acopere cheltuielile emisiunii, precum si diminuarea valorii intriseci a actiunilor vechi.

d) Marirea capitalului social prin compensarea creantelor asupra societatii cu actiuni ale acesteia

Actiunile noi pot fi liberate prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. Deci, sumele de bani cuvenite creditorilor, in baza creantelor lichide si exigibile pe care le au fata de societate, pot servi la achitarea actiunilor noi ale societatii. In schimbul creantelor fata de societate, creditorii primesc actiuni ale societatii.

Aceasta modalitate de marire a capitalului social este cunoscuta si sub denumirea de marirea capitalului social prin conversiunea datoriilor societatii in actiuni ale acesteia.

e) Dubla marire

Dubla marire de capital social se realizeaza prin capitalizarea rezervelor, primelor de capital sau rezervelor din reevaluare si prin aporturi in numerar. Ea poate avea loc simultan sau succesiv.

In ipoteza in care cresterile sunt simultane, drepturile de subscriptie si cele de atribuire sunt rezervate in mod exclusiv vechilor actionari. Daca cresterile sunt succesive, drepturile de subscriptie sau de atribuire, dupa caz, apartin vechilor actionari din timpul primei cresteri. Drepturile celei de-a doua cresteri apartin vechilor actionari si a celor ce au beneficiat de prima crestere de capital.

1.5. - Reglementari juridice privind micsorarea capitalului social

1.5.1 - Necesitatea reducerii capitalului social

Modificarea capitalului social poate avea ca obiect nu numai marirea, ci si reducerea lui. In cazul in care capitalul social avut in vedere la constituirea societatii se dovedeste prea mare fata de nevoile activitatii societatii, asociatii pot reduce capitalul social nominal al societatii.

Reducerea se poate realiza prin micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale, prin reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale, dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor. Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata prin pierderi, prin scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate; restituirea catre actionari a unei cote parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala (art. 202 din Legea nr.31/1990 - republicata).

Potrivit legii, daca societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actionarilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate (art. 204 din Legea nr.31/1990 - republicata).

Datorita unei activitati deficitare a societatii se poate ajunge la pierderea unei parti din capitalul social. In acest caz, acesta trebuie reintregit sau redus, mai inainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de beneficii (art. 69 din Legea nr.31/1990 - republicata).

Daca administratorii societatii constata pierderea unei jumatati din capitalul social sunt obligati sa convoace Adunarea Generala extraordinara pentru a hotari reconstituirea capitalului social, limitarea lui la suma ramasa sau dizolvarea societatii (art. 153 din Legea nr.31/1990 - republicata).

Reducerea capitalului social se face cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.

1.5.2 - Procedeele folosite pentru reducerea capitalului social

Daca reducerea capitalului social este determinata de pierderi se poate realiza, potrivit art. 202, alin(1) din Legea 31/1990 - republicata -, prin:

• micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
• reducerea valorii nominale a actiunilor;
• dobandirea propriilor actiuni urmata de anularea lor.

Daca reducerea capitalului social nu este determinata de pierderi, capitalul se poate reduce, potrivit art. 202, alin(2) din Legea 31/1990 - republicata - , prin:

• scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsaminte datorate;
• restituirea catre asociati a unei cote-parti din aporturi proportional cu reducerea capitalului social si calculate egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
• alte procedee prevazute de lege.

1.5.3 - Conditiile pentru reducerea capitalului social

Reducerea capitalului social se poate realiza in conditiile art.199 din Legea 31/1990 - republicata - , adica prin hotararea Adunarii Generale a asociatilor, constatata printr-un inscris in forma prevazuta de lege, care trebuie mentionata in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial.

Hotararea privind reducerea capitalului social trebuie sa respecte plafonul minim al capitalului social, atunci cand legea fixeaza un asemenea plafon, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.

Reducerea capitalului social va putea fi realizata numai dupa trecerea a doua luni de la data publicarii hotararii adunarii asociatilor in Monitorul Oficial al Romaniei (art. 203 din Legea nr 31/1990 - republicata .

Reducerea capitalului social poate afecta drepturile creditorilor societatii, datorita diminuarii gajului lor general. De aceea, ca masura de protectie legea recunoaste acestor creditori dreptul de a face opozitie la hotararea Adunarii Generale a asociatilor privind reducerea capitalului social. Acest drept il au numai creditorii sociali ale caror creante sunt constatate printr-un titlu anterior publicarii hotararii de reducere a capitalului social.

1.6. - Alte reglementari juridice privind capitalurile proprii

Potrivit art. 178, alin. 1 din Legea nr.31/1990 - republicata, din beneficiile societatii se vor prelua, in fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerve, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Daca fondul de rezerve, dupa constituire s-a micsorat din orice cauza, va fi completat, cu respectarea prevederilor legale.

In fondul de rezerva, chiar daca acesta a atins suma prevazuta la alin. 1, se include si excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor.

Potrivit art. IV din Ordonanta de Urgenta nr. 32/1997, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 915/1997, societatile pe actiuni, in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata existente care nu au capitalul social minim prevazut de 2500 lei, pentru societatile pe actiuni, si 200 lei, pentru societatile cu raspundere limitata, au obligatia ca in termen de un an, de la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta, sa il completeze.

Pana la expirarea acestui termen, capitalul social varsat in contul majorarii de capital la societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris in acelasi scop.

Majorarea capitalului social se va putea face si prin utilizarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor si primelor legate de capital inclusiv a diferentelor favorabile din reevaluarea patrimoniului social ori in alte modalitati permise de lege.

In locul completarii capitalului social, aceste societati pot opta pentru transformarea societatii intr-o alta forma la care capitalul social corespunde, transformare care trebuie sa se efectueze in termen de un an de la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta (27 iulie 1997).

In cazul nerespectarii termenului de un an, tribunalul, la cererea statului, prin Ministerul Finantelor ori a Camerei de Comert si Industrie teritoriale sau a oricarei persoane interesate, va dispune dizolvarea societatii. Pentru motive intemeiate, tribunalul va putea acorda un termen de cel mult 6 luni pentru completarea capitalului social.

CAPITOLUL II - EVALUAREA CAPITALURILOR PRORPII

Evaluarea partilor sociale sau a actiunilor capitalului unei societati conduce la evaluarea societatii insasi.

Actiunile sunt inscrisuri care dau dreptul posesorilor acestora de a participa la constituirea capitalului unei intreprinderi, acestia devenind coproprietari ai acesteia.

Valoarea actiunilor (partilor sociale) este apreciata prin referinta la:

piata in care se negociaza aceste actiuni;

patrimoniul societatii , ca indicator al acumularilor potentiale;

rezultatele societatii, ca indicator al acumularilor potentiale;

perspectivele pe termen mediu, ca indicator al cresterii economice;

imaginea societatii in fata tertilor;

modul in care societatea isi stapaneste tehnologia;

calitatea personalului.

Din cele de mai sus rezulta ca intr-o negociere valoarea retinuta cel mai adesea este o sinteza a diferitelor metode de apreciere; aceasta sinteza reprezinta o valoare multicriteriu.

Capitalul social se evalueaza in contabilitate la valoarea nominala, care este reprezentata de sumele evidentiate pe actiuni sau parti sociale. Marimea valorii actiunilor sau partilor sociale este stabilita inca de la infiintarea intreprinderilor prin actul constitutiv al acestora si poarta denumirea de valoare nominala. Aceasta reprezinta o fractiune din capitalul intreprinderii, stabilita in marimi egale si serveste la calcularea capitalului social.

2.1. - Valoarea nominala

In principiu capitalurile se evalueaza si inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala.

Valoarea nominala este valoarea stabilita prin actul constitutiv al societatii si cu care acesta se inmatriculeaza la Registrul Comertului de la Camera de Comert si Industrie. Aceasta valoare poate fi majorata sau diminuata numai in anumite situatii stabilite prin lege, fiind imprimata pe actiunile societatii.

Valoarea nominala = Capitalul social/Numarul de actiuni (parti sociale)

Pentru capitalul social o asemenea valoare este indicata pe actiunile si partile sociale in calitatea lor de titluri de valoare.

Termenul de capital social desemneaza valoarea nominala a capitalului in cazul unei societati, oricare ar fi forma sa (societate pe actiuni, societate cu raspundere limitata, etc.).

Valoarea actiunilor sau partilor sociale este apreciata prin referire la:

• piata prin care se negociaza aceste actiuni (sau parti sociale);
• patrimoniul societatii, ca ansamblu al performantelor trecute acumulate;
• rezultatele societatii, ca indicator al acumularilor potentiale;
• perspectivele pe termen mediu, ca indicator al cresterii economice;
• imaginea societatii in fata tertilor;
• modul in care societatea isi stapaneste tehnologia;
• calitatea personalului, etc.

Evaluarea capitalului social la valoarea nominala impune calcularea si evidentierea distincta a primelor de capital (prime de emisiune, de aport si de fuziune).

Deoarece actiunile, prin care este reprezentat capitalul propriu sunt titluri de valoare negociabile in sistemul de gestiune financiara a societatilor comerciale valorii nominale i se asociaza si alte categorii de valori cum sunt: valoarea de piata (venala); valoarea de rentabilitate (valoarea financiara, valoarea de randament); valoarea patrimoniala (valoarea matematica-intrinseca).

2.2. -Valoarea de piata (bursiera, venala )

Este o valoare de cumparare-vanzare a actiunilor stabilita la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport numit cotatie sau curs bursier.

In general, in cazul societatilor ale caror actiuni sunt cotate la bursa vom avea:

Valoarea de piata (capitalizare bursiera) = Numar de actiuni x Curs bursier

Pretul de piata al unei actiuni este determinat de:

• dividendele asteptate de actionari;
• stabilitatea financiara a societatii;
• situatia activului industrial al societatii;
• situatia generala a pietei de capital;
• limita ratei dobanzii in acel moment, opozabila pietei financiar-bancare.

Cand rata dobanzii este ridicata, societatile pe actiuni reprezinta un risc mare pentru investitori, deoarece ei vor prefera investitiile temporare sub forma depunerilor la banca si titlurilor de plasament.

Daca se cere un pret prea mare, societatea comerciala nu va gasi un garant si nici investitori doritori sa cumpere actiuni. In acest caz, capitalizarea bursiera nu va reprezenta nici macar valoarea patrimoniala.

Piata bursiera apreciaza o societate comerciala nu dupa valoarea patrimoniului sau in prezent, ci dupa previziunile privind evolutia si castigurile viitoare.

Pentru o societate comerciala ce vizeaza o crestere de capital prin aporturi in numerar, in stransa legatura cu valoarea de piata si valoarea nominala a actiunilor este pretul de emisiune sau cursul de active care trebuie plati de catre toate persoanele care subscriu actiunile in momentul emiterii lor. Acesta poate fi egal cu valoarea nominala - curs suprapari sau inferior valorii nominale - curs subpari.

O buna imagine pe piata ii asigura in acelasi timp un pret ridicat si un plasament usor al titlurilor, ceea ce-i permite sa obtina resurse suficiente in conditii favorabile. In acest fel, problema evaluarii actiunilor pe piata e o variabila importanta a politicii de finantare pentru o societate comerciala care intentioneaza sa recurga la cresterea capitalului.

2.3. - Valoarea de rentabilitate

Imbraca doua forme si anume:

a) Valoarea financiara

Valoarea financiara este data de raportul dintre dividendul distribuit pe o actiune si rata medie a dobanzii pe piata.

Valoarea financiara = Dividendul distribuit pe o actiune/Rata medie a dobanzii pe piata

Rata dobanzii este cea corespunzatoare titlurilor cu venit fix (obligatiuni), iar dividendul luat in calcul poate fi reprezentat fie de media dividendelor distribuite in cursul ultimilor 5 ani, fie de dividendul distribuit la sfarsitul exercitiului financiar incheiat.

b) Valoarea de randament

Valoarea de randament este data de raportul dintre dividendul distribuit pe o actiune, la care se adauga cota de profit incorporata la rezerve si rata medie a dobanzii pe piata.

Valoarea de randament = (Dividendul distribuit pe o actiune + Cota parte din profit pe o actiune incorporat in rezerve)/Rata medie a dobanzii pe piata

Valoarea de randament este o varianta a valorii financiare in care se tine cont si de beneficiile nedistribuite.

2.4. - Valoarea patrimoniala

Se calculeaza pornind de la situatia patrimoniala a intrprinderii. Acesta presupune valoarea matematica contabila (care este egala cu raportul dintre activul net contabil si numarul de actiuni), valoarea matematica intrinseca (care este egala cu raportul dintre activul net intrinsec si numarul de actiuni) si valoarea de lichidare (care rezulta din vanzarea fortata a intreprinderii). Consta in calculul titlurilor pornind de la situatia patrimoniala evidentiata in bilant. In acest sens, se disting: valoarea matematica-contabila, valoarea matematica intrinseca si valoarea de lichidare.

Valoarea matematica contabila a titlurilor sau valoarea bilantiera este egala cu situatia contabila neta sau activul net contabil raportat la numarul de titluri.

Valoarea matematica contabila = Activul net contabil/Numarul de actiuni

Relatia de calcul a activului net contabil (ANC) este de forma:

ANC = Activul real - Datorii

Sau

ANC = Capitalurile proprii - Active fictive

Activul real = Activul bilantier - Active fictive

In componenta activelor fictive sunt incluse urmatoarele structuri:

• cheltuieli de constituire a societatii, inclusiv cele cu emisiunea de actiuni;
• activele de regularizare si asimilate;
• primele privind rambursarea obligatiunilor.

Suma dintre activul real si cel fictiv reprezinta totalul activului intreprinderii iar activele fictive includ cheltuielile de constituire, activele de regularizare si asimilate si primele privind rambursarea obligatiunilor.

AN intrinsec = AN contabil + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Capital

subscris nevarsat

2.5. - Aspecte particulare ale evaluarii capitalurilor proprii ce apar cu ocazia fuziunii a doua societati comerciale

Stabilirea noii imagini a capitalului social este consecinta evaluarii titlurilor intreprinderilor implicate. Valoarea acestor intreprinderi se constituie, in mod normal, in criteriu pentru evaluarea titlurilor.

Valoarea intreprinderilor poate fi determinata prin mai multe metode:

Metoda bazata pe valoarea patrimoniului: activul net contabil (valoarea matematica contabila) sau activul net contabil reevaluat sau corijat (valoarea intrinseca).

Metoda bazata pe valoarea capitalului economic: este o valoare substantial, stabilita pe baza elementelor de active imobilizate. Aceasta valoare poate sa includa, de asemenea, necesarul de fond de rulment (finantat, in principiu, de fondul de rulment necesar exploatarii).

Metoda bazata pe rentabilitate: presupune calculul unei valori prin actualizarea dividendelor, beneficiilor realizate, fluxurilor financiare, sau capitalizarii marjei brute de autofinantare.

Din motive legate de obiectivitatea calculului, multe societati recurg la utilizarea metodei bazate pe valoarea patrimoniala.

In general, in cazul fuziunilor, evaluarile tin cont de starea de continuitate a activitatii. Evaluarile pe baza valorilor lichidative sunt extrem de rare, deoarece fuziunile solicita crearea de noi sinergii. Totodata, daca principiul continuitatii activitatii nu este respectat, valorile lichidative se impun.

Realizarea fuziunii, din punct de vedere financiar si contabil, solicita stabilirea unei "paritati de schimb". Directiva a 3-a si legislatiile nationale de data mai recenta au inlocuit termenul de "paritate de schimb" prin cel de "raport de schimb". G. Badeu si G. Bellargent definesc raportul de schimb ca fiind "numarul de actiuni ale societatii beneficiare de aporturi, la care dau dreptul o actiune (sau mai multe actiuni) ale societatii care aporteaza". Iar J.Hemard, F. Tierre si P.Mabilat, evocati in aceeasi lucrare, precizeaza ca "determinarea raportului de schimb trebuie sa se realizeze cu grija, astfel incat asociatii societatilor ce dispar sa regaseasca, in cadrul societatii in care sunt transferati, drepturi sociale potential echivalente celor pe care le pierd".

Revizorii (auditorii) care participa la fuziune trebuie sa verifice daca valorile atribuite actiunilor societatilor participante la operatie sunt relevante si daca raportul de schinb este echitabil. Directiva a 3-a insista asupra necesitatii "de a asigura o informatie adecvata si cat se poate de obiectiva actionarilor societatilor care fuzioneaza si de a garanta o protectie corecta a drepturilor lor. Ori, aceasta protectie trece, in mod obligatoriu, prin caracterul relevant, rational sau echitabil al raportului de schimb.

In practica fuziunilor sunt utilizate doua metode de determinare a raportului de schimb:

• prin evaluarea aporturilor;
• pe baza de negociere.

a) Prima metoda presupune parcurgerea urmatorilor pasi operationali:

• se calculeaza valoarea matematica contabila a actiunilor pentru fiecare societate in parte = (Capital social + Rezerve)/Numar de actiuni;
• se determina aportul societatii absorbite in cadrul societatii absorbante, astfel:

Capital social + Rezerve = Activ realizat - Datorii (pentru societatea absorbita)

• se determina  numarul de actiuni pentru remunerarea aportului societatii absorbita in cadrul societatii absorbante = aportul societatii absorbite/ valoarea matematica contabila;
• se  determina astfel raportul de schimb stabilit pentru evaluarea aporturilor.

b) A doua metoda presupune realizarea unei comparatii multicriteriu intre cele doua societati. Comparatia trebuie sa vizeze aspecte de ordin contabil, economic, tehnic si, eventual, uman:

studiul contabil permite sa se cunoasca gradul de validitate al documentelor financiare si sa se "omogenizeze" prezentarea conturilor, atunci cand optiunile societatilor implicate in operatia de fuziune sunt diferite;

studiul economic permite sa se cunoasca aspectele comerciale si financiare generale;

studiul tehnic permite cunoasterea potentialului productiv al societatilor si evaluarea mijloacelor de productie.

Compararea diferitelor expresii ale criteriilor emanate din domeniile enuntate mai sus conduc la determinarea unui raport de schimb (paritati) de ansamblu, ca expresie a pozitiei obiective a fiecarei intreprinderi si a actionarilor sai. Acest raport global de schimb se traduce , in urma calculelor, intr-un raport de schimb unitar per actiune.

CAPITOLUL III - CONTINUTUL SI STRUCTURA CAPITALURILOR PRORPII

3.1 - Notiune

Unitatile patrimoniale indiferent de tipul si forma de organizare, trebuie sa-si constituie capitalul, ca prima masura si ca element important al patrimoniului care le creeaza posibilitatea stabilirii relatiilor cu tertii pentru demararea si dezvoltarea obiectului activitatii.

Capitalul exprima, in esenta, sub forma baneasca, obligatiile unitatii fata de cei care participa la constituirea sa, acestia fiind atat pesoane fizice (asociati, actionari), cat si persoane juridice (societati, fundatii, institutii, statul).

Conceptul de capital trebuie utilizat de catre societati comerciale, avand la baza necesitatile utilizatorilor situatiilor financiare. In cazul in care utilizatorii sunt preocupati de mentinerea capitalului nominal investit, se adopta conceptul financiar al capitalului, iar daca acestia sunt preocupati de capacitatea de exploatare a societatii se adopta conceptul fizic al capitalului.

Capitalul unei entitati patrimoniale din orice ramura de activitate poate fi privit sub doua aspecte:

• ca factor de productie;
• ca aporturi ale proprietarilor acesteia.

Ca factor de productie, capitalul reprezinta ansamblul bunurilor aflate la dispozitia unei entitati (unitati patrimoniale) folosite pentru obtinerea altor bunuri si sevicii destinate vanzarii sau consumului propriu.

Ca aporturi ale proprietarilor entitatii, capitalul se inscrie in pasivul bilantului, avand un rol important in formarea si dezvoltarea structurii financiare a intreprinderii, astfel capitalul trebuie sa reprezinte sursa cea mai importanta de finantare a activitatii unei intreprinderi.

Finantarea se efectueaza din capital care se procura din doua surse:

• surse din interiorul intreprinderii
• surse din exterior

Sursele interne de procurare a capitalului sunt

• la infiintare: capitalul este procurat prin aportul in numerar sau in natura al asociatilor/actionarilor in functie de forma juridica a societatii;
• la intreprinderea in functiune: sursele se refera la rezerve profit.

Sursele externe se refera la diverse imprumuturi

Capitalurile reprezinta resursele care contribuie la desfasurarea activitatii economice a societatilor comerciale. Cu ajutorul lor, societatea isi procura mijloacele economice necesare: utilaje, cladiri, mijloace de transport, stocuri de materii prime si materiale, obiecte de inventar, marfuri.

Intr-un semn mai larg se regaseste sub denumirea de capitaluri permanente, fiind componenta de baza a pasivului bilantier destinat a finanta intr-o maniera durabila activul patrimonial (averea). Ele se formeaza la infiintarea societatii, pe parcurs se majoreaza sau se diminueaza, dupa caz, iar la incetarea activitatii se lichideaza.

Capitalurile proprii delimiteaza resursele financiare constituite prin: aportul proprietarilor, actionarilor sau asociatilor in calitatea lor de investitori de capital, autofinantarea si anume prin capitalizarea profitului, din alte resurse nerambursabile stabilite prin lege. In mod concret, ele se identifica prin capitalul individual sau social, dupa caz, primele legate de capital, rezervele intreprinderii, diferentele sau plusvalorile din reevaluarea activelor, rezultatul reportat din exercitiile precedente, rezultatul exercitiului, subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital, fondurile proprii cu scop determinat si provizioanele reglementate.

Ordinul nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, defineste capitalul propriu ca un "interes rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale". Capitalul propriu impreuna cu activele si datoriile sunt elemente legate direct de evaluarea pozitiei financiare a intreprinderii.

Desi capitalul propriu este definit ca interes rezidual al actionarilor, acesta poate fi subclasificat in bilant. De exemplu, intr-o intreprindere, fondurile cu care au contribuit actionarii, profitul capitalizat, rezervele ce reprezinta ajustari pentru mentinerea nivelului capitalului pot fi prezentate separat.

Asemenea clasificari pot fi relevante pentru procesul de luare a deciziilor utilizatorilor situatiilor financiare cand exista restrictii legale sau de alta natura privind capacitatea intreprinderii de a distribui sau de a utiliza intr-un alt mod capitalul sau propriu. De asemenea, ar putea reflecta faptul ca partile care au interese in capitalul intreprinderii au drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor sau la rambursarea capitalului.

In contabilitatea fluxurilor de operatii, dar mai ales in analiza financiara este necesar sa se faca distinctie intre situatia neta si capitalurile proprii. Nivelul capitalurilor proprii corespunde sumei algebrice a urmatoarelor elemente:

Capitalul social (din care varsat):

(+)Primele de capital

(+)Diferenta din reevaluare

(+)Rezerve

(+)Report la nou

(=)Situatia neta dupa repartizarea profitului

(+)Subventii pentru investitii

(=)Totalul capitalurilor proprii dupa repartizarea profitului

3.2 - Structura capitalurilor proprii

Prin structura contabila de capitaluri sunt delimitate sursele de finantare stabile ale valorilor economice constituite ca active patrimoniale ale intreprinderii. Determinativul stabil marcheaza prezenta acestor surse la dispozitia intreprinderii pe o perioada mai mare de un an. O asemenea trasatura reprezinta unul din elementele care pledeaza pentru desemnarea lor si prin notiunea de capitaluri permanente.

Capitalurile proprii reprezinta totalitatea capitalurilor proprietate individuala sau ale asociatilor, care se inscriu in pasivul bilantului, precum si sursele create sau primite pe parcursul functionarii agentului economic, prezentandu-se in urmatoarea structura:

capitalul social;

primele legate de capital;

rezervele din reevaluare;

rezervele;

rezultatul exercitiului;

rezultatul reportat;

fondurile proprii;

subventiile pentru investitii;

provizioanele reglementate.

Structura complexa a capitalurilor determina utilizarea unui sistem de conturi capabil sa asigure inregistrarea, urmarirea si controlul, in mod distinct a elementelor specifice din componenta lor. Libertatea de actiune, specifica economiei de piata, presupune si diversificarea cailor prin care o intreprindere isi poate atrage noi capitaluri sau isi poate plasa in mod rentabil propriul capital.

In structura planului de conturi, clasa 1 este destinata conturilor de capitaluri in care se regasesc pe grupe conturile sintetice de gradul I si, unde este cazul, conturile sintetice de gradul II, elementele componente ale capitalurilor.

Grupa 10 cuprinde conturile de capital si rezerve prin intermediul carora se inregistreaza, urmaresc si se controleaza distinct elementele specifice ale capitalului utilizand conturi sintetice de gradul II care devin conturi operationale, fie pentru a delimita momentele in care se gaseste un anumit element - in speta pentru capitalul social -, fie pentru a reprezenta un element dupa natura si modul de constituire in cazul primelor legate de capital si rezervelor.

La acestea se adauga conturile de stabilire a rezultatelor financiare si de repartizare a profitului, respectiv cele pentru evidenta subventiilor pentru investitii.

3.3. - Continutul capitalurilor proprii

Grupa 10 "Capital si rezerve"

Contul 101 "Capital social"

Capitalul social reflecta din punct de vedere al cunoasterii contabile sursa proprie de finantare a agentului economic, de procurare a elementelor patrimoniale de activ.

Capitalul reprezinta partea din patrimoniul agentului economic care a fost adusa de titularul de patrimoniu si reprezinta dreptul in exclusivitate al acestuia.

Capitalul individual sau social se constituie la infiintarea agentului economic, prin aportul personal al proprietarului sau asociatilor (actionarilor).

Din punct de vedere economic, financiar si juridic, capitalul constituie conditia de baza pentru crearea si functionarea unei firme (agent economic).

Capitalul individual sau social are un caracter avansabil, adica el se depune de catre proprietarul individual sau de catre asociati in momentul infiintarii firmei sau a comasarii (fuziunii) cu alte firme.

Formarea capitalului se realizeaza fie direct, prin aportul partii respective de capital de catre titularul acestuia, la infiintarea firmei, fie pe calea subscrierii unor angajamente, de a face un aport in bani sau in natura, la infiintarea (constituirea) firmei si intr-o anumita perioada de timp.

Astfel, capitalul social al unei intreprinderi poate fi surprins in doua ipostaze distincte:

a)capital social subscris si nevarsat (1011), ipostaza care reflecta in termeni precisi angajamentul (subscrierea) asociatilor sau actionarilor de a varsa la o anumita data o suma de bani sau bunuri in natura la capitalul social al firmei;

b)capitalul social subscris varsat (1012), care reflecta capitalul subscris si varsat efectiv la termenele stabilite de catre asociati sau actionari.

Pe parcursul functionarii intreprinderii, capitalul se poate majora prin emisiunea de actiuni noi, reprezentative cu aporturi in bani si/sau natura si prin operatiuni interne (incorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent, transformarea de obligatiuni in actiuni).

Reducerea capitalului se efectueaza prin rambursarea catre actionari sau asociati a unei parti din acesta, atunci cand societatea il considera prea mare in raport cu activitatea sa sau atunci cand reduce investitiile dintr-un sector sau ramura de activitate. De asemenea, reducerea de capital poate avea loc prin acoperirea de pierderi suferite in exercitiile financiare anterioare.

Contul 104 "Prime legate de capital"

Primele legate de capital sunt asimilate capitalurilor proprii si apar cu ocazia cresterii capitalului social, in urma operatiunilor de emitere a noi actiuni sau prin fuzionarea unitatilor patrimoniale.

Primele legate de capital reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune (mai mare) si valoarea nominala (mai mica) a actiunilor sau partilor sociale.

Dupa natura lor, primele de capital pot fi:

a)prime de emisiune

b)prime de aport

c)prime de fuziune

a)Primele de emisiune (1041) apar cu ocazia cresterii capitalului social prin emisiunea de actiuni sau parti sociale, determinandu-se (calculandu-se) ca o diferenta intre pretul de emisiune al noilor actiuni sau parti sociale si valoarea nominala a acestora.

b)Primele de aport (1043) apar, de asemenea, cu ocazia cresterii capitalului social, prin aport in natura, reprezentand diferenta dintre valoarea bunurilor economice primite ca aport in natura si suma cu care a crescut capitalul social.

c)Primele de fuziune (1042) intervin in cazul fuzionarii unor unitati patrimoniale, determinandu-se ca diferenta intre valoarea bunurilor primite prin fuziune si suma cu care a crescut capitalul social al firmei absorbante sau nou create.

Contul 105 "Rezervele din reevaluare

Rezervele din reevaluare reprezinta soldul diferentelor dintre valoarea actuala (mai mare) si valoarea inregistrata in contabilitate a elementelor de active (mai mica), supuse evaluarii in conditiile legii.

Diferentele rezultate din reevaluarea elementelor de active se transfera la rezerve, la capitalul social sau la alte destinatii stabilite potrivit actelor normative in vigoare.

Reevaluarea se realizeaza de regula numai pentru elementele de active, de natura imobilizarilor, reevaluarea presupunand efectuarea diferentei dintre valoarea de utilitate a imibilizarii si valoarea contabila neta (valoarea contabila din care s-a scazut amortizarea).

Reevaluarile au loc in perioadele de inflatie si constau in actualizarea valorii de inregistrare a activelor imobilizate (terenuri, mijloace fixe, titluri de valoare imobilizate).

Reevaluarea trebuie efectuata suficient de regulat pentru ca in bilant activele respective sa fie evaluate cat mai aproape de valoarea lor justa (de exemplu: la fiecare 3 sau 5 ani).

In practica se reevalueaza cel mai adesea cladirile, care, datorita functionarii indelungate, sufera cel mai puternic impact in perioadele caracterizate prin variatia preturilor.

Contul 106 "Rezerve"

Rezervele sunt surse proprii care pot fi constituite pe baza profitului sau altor surse (prime legate de capital, diferente din reevaluare, etc).

Rezervele consolideaza baza materiala a unitatii, sporind capacitatea acesteia de a face fata unor conjuncturi nefavorabile si a eventualelor pierderi. In principal, rezevele se pot utiliza pentru acoperirea pierderilor sau pentru majorarea capitalului social.

Rezervele intreprinderii reprezinta, in principiu, profitul sau alte resurse capitalizate in mod durabil de intreprindere pana la o decizie contrara a organelor competente. Deci, caracteristica de baza a rezervelor este aceea ca ele se constituie si se datoreaza in raport cu cotele retinute din rezultatul exercitiului financiar sau din resurse destinate prin lege.

In mod exceptional rezervele pot fi constituite si din alte elemente componente ale situatiei nete, cum sunt rezervele din reevaluare sau primele legate de capital. Structural, rezervele se impart in : rezerve legale, rezerve statutare, rezerve pentru actiuni proprii si alte rezerve.

a) Rezervele legale (1061) se constituie anual, intr-o anumita proportie, din profitul brut al unitatii patrimoniale sau din primele legate de capital, in cotele si limitele prevazute de lege, precum si din alte surse legale, fiind destinate protejarii capitalului, in cazul in care exercitiul financiar se incheie cu pierdere.

Rezervele legale se constituie, conform actelor normative in vigoare, dintr-o cota de 5% din profitul brut al agentului economic, dar nu mai mare de 20%, din capitalul social al agentilor economici autohtoni, respectiv 25% din capitalul social al agentilor economici cu capital integral sau partial strain.

Tot in categoria rezervelor legale, se include excedentul obtinut prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau nu este destinat amortizarilor.

b) Rezervele statutare (1063) reprezinta acele fonduri a caror constituire din profitul net este stipulata in statutul societatii sau prin clauze contractuale. Ele pot avea ca scop temperarea actionarilor de a pretinde dividende in dauna altor obligatii mai mari si mai urgente ale intreprinderii privind buna ei functionare sau alte destinatii stabilite prin statut.

c) Rezervele pentru actiuni proprii (1062) reprezinta resursele de finantare constituite ca echivalent al valorii actiunilor proprii dobandite de catre o societate comerciala din propriul sau capital social. Ele se formeaza din beneficiile distribuibile din rezervele disponibile (exceptie fac rezervele legale) si din alte resurse stabilite de lege. Sunt mentionate ca pasiv pana in momentul cesiunii sau anularii actiunilor dobandite din propriul capital social.

d) Alte rezerve (1068) cuprind acele rezerve pe care le pot avea agentii economici, din surse neprevazute de lege sau de statut, ele putand fi considerate facultative, de regula, pe seama profitului net, pentru acoperirea pierderilor sau pentru alte scopuri, potrivit Adunarii Generale a asociatilor, cu respectarea prevederilor legate de domeniu.

Ele sunt destinate pentru finantarea partiala sau totala a noilor investitii in imobilizari corporale, acordarea de dividende si in anii de exercitiu financiar care se incheie cu pierderi pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre societate in vederea reducerii de capital.

In categoria capitalurilor proprii sunt incluse si rezultatele pozitive sau negative reportate din anii precedenti, a caror repartizare sau acoperire a fost amanata de AGA, precum si rezultatul net al exercitiului financiar incheiat. Profitul net figureaza ca sursa proprie de finantare pana in momentul repartizarii lui pe destinatiile stabilite prin lege sau statutul societatii comerciale. Rezultatele negative se iau in calcul cu semnul minus si, in consecinta, diminueaza capitalul propriu. La intreprinderile individuale rezultatul net este virat la capitalul individual in prima zi de deschidere a exercitiului care urmeaza realizarii sale.

Contul 117 "Rezultatul reportat"

Rezultatul reportat reprezinta profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita din anii precedenti. Cu ajutorul lui se tine evidenta rezultatului sau partii din rezultatul exercitiului precedent, a caror repartizare a fost amanata de Adunarea Generala a asociatilor sau actionarilor.

a) Profitul nerepartizat reprezinta o sursa proprie de finantare pana in momentul distribuirii sale pe destinatii stabilite prin lege sau prin statutul societatii comerciale. Profitul reportat se poate repartiza in exercitiile urmatoare pentru constituirea de rezerve, cresterea de capital social, dividende de plata catre actionari.

b) Pierderea neacoperita se poate acoperi din exercitiile urmatoare din: profitul curent, rezerva legala, alte rezerve sau din capitalul social.

Conform legii, pierderea neacoperita din anii precedenti se poate scade din profitul brut inainte de impozitare, pe o perioada de 5 ani. Deci, permite diminuarea profitului si plata unui impozit pe profit mai mic.

Contul 131 "Subventiile pentru investitii"

Subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital sunt obtinute de la buget sau de la alte intreprinderi interesate, fiind destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate (subventii de echipament) sau de a finanta activitati pe termen lung (prime de dezvoltare pentru intreprinderile care creeaza noi locuri de munca).

CAPITOLUL IV - CONTABILITATEA CAPITALURILOR PRORPII

4.1. Obiectivele si factorii de organizare a contabilitatii

capitalurilor proprii

Obiectivul fundamental al contabilitatii capitalurilor proprii il reprezinta evidenta marimii si miscarii acestora. Pornind de la acest obiectiv se desprind cateva obiective concrete:

• stabilirea corecta a marimii capitalului social (pe baza unor inscrisuri);
• protectia si cresterea marimii capitalului social;
• evidentierea corecta a marimii capitalurilor proprii pe baza de documente legal intocmite;
• conducerea curenta a evidentei operative a capitalurilor proprii;
• delimitarea obligatiilor unitatii patrimoniale in ceea ce priveste aportul la capitalul social, pe titularii respectivi, pe persoane fizice s 646i81g au juridice aportatoare;
• valorificarea eficienta a capitalurilor proprii prin plasamente rentabile;
• conservarea si dezvoltarea capitalurilor proprii, urmarind prin aceasta realizarea autonomiei financiare si intarirea pozitiei financiare a intreprinderii.

La organizarea contabilitatii capitalurilor trebuie avuti in vedere si cativa factori specifici:

• tipul unitatii patrimoniale influenteaza modul de organizare a contabilitatii acestei sectiuni datorita particularitatilor pe care le reprezinta diferitele tipuri de unitati patrimoniale (regii autonome, societati comerciale, intreprinzatori individuali, institutii publice);
• forma de organizare juridica a unitatii patrimoniale (S.A., S.R.L., S.N.C., etc) si indeosebi a societatii comerciale;
• compozitia si structura capitalului (autohton-in lei, din strainatate-in valuta).

4.2.Organizarea sistemului de documente si a evidentei operative a capitalurilor proprii

Un sistem de documente judicios organizat si care sa raspunda obiectivelor vizate de contabilitatea capitalurilor va fi capabil sa asigure exactitatea si operativitatea in sistemul de informare.

Baza juridica a organizarii contabilitatii capitalurilor o constituie documentatia de infiintare a societatii comerciale si de testare a ei ca persoana morala pe baza actului constitutiv la Registrul Comertului.

Documentatia de infiintare cuprinde:

• statutul societatii si contractul de societate sau actul constitutiv, prin care este stabilit modul de organizare si functionare a societatii;
• sentinta de autorizare emisa de instanta judecatoreasca;
• codul unic de inregistrare la Registrul Comertului, fiind documentul ce atesta infiintarea societatii comerciale si existenta sa ca persoana juridica;
• prospectul de emisiune pentru societatile constituite din initiativa unor membri fondatori pe baza subscriptiei publice de actiuni;
• declaratia de subscriere semnata de persoanele care accepta sa participe la constituirea capitalului social.

Documentul prin care se stabileste modul de organizare si functionare a societatii este actul constitutiv, care contine informatii privind: forma juridica, obiectul de activitate, denumirea si sediul societatii, capitalul social subscris, structura acestuia si modalitatea de constituire, organele de conducere si administrare, dizolvarea si lichidarea societatii.

Actul constitutiv, semnat de asociati la Notariatul de Stat, actele ce dovedesc efectuarea varsamintelor si cele privind proprietatea asupra aporturilor in natura, se depun alaturi de o cerere de inmatriculare la registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea.

Dupa indeplinirea cerintelor legale, judecatorul delegat de la Registrul Comertului va autoriza constituirea societatii si va dispune inmatricularea ei, in conditiile prevazute de legea privind acest registru. Odata cu efectuarea inmatricularii, incheierea judecatorului delegat se comunica din oficiu Monitorului Oficial al Romaniei, spre publicare, pe cheltuiala partilor.

Dupa eliberarea certificatului de inmatriculare, societatea comerciala este considerata legal constituita devenind persoana juridica, comunicandu-se din oficiu si la Organul Fiscal si a Controlului Financiar de Stat pentru luarea in evidenta fiscala - cu mentionarea numarului de inmatriculare in registrul comertului.

Documentatia de infiintare a societatii comerciale asigura inregistrarea in contabilitate a relatiei juridice de drept de creanta care ia nastere intre societatea constituita si asociati pentru promisiunile de aport la capitalul social subscris de acestia.

Pentru depunerea (varsarea) efectiva a aporturilor, documentele difera dupa natura aporturilor:

a)In cazul aporturilor in bani:

• chitanta - pentru depuneri in numerar;
• foaie de varsamant si extrase de cont pentru depunerea direct in contul de disponibil la banca.

b)In cazul aporturilor in bunuri:

• Proces verbal predare - primire in care se precizeaza caracteristicile bunului aportat si valoarea lui, dupa ce, in prealabil, a fost stabilita de o comisie de evaluare sau de un expert.

Evidenta operativa a asociatilor/actionarilor societatii comerciale se realizeaza cu ajutorul registrului asociatilor/actionarilor. In acest registru se tine evidenta nominala pe fiecare asociat/actionar cu numarul de actiuni sau parti sociale subscrise si valoarea nominala a acestora, varsamintele efectuate la capitalul subscris, precum si mentiuni speciale privind cesionarea actiunilor/partilor sociale sau a titlurilor de proprietate.

4.3. Contabilitatea operatiilor privind capitalurile

4.3.1. Contabilitatea constituirii capitalurilor

Contabilitatea capitalurilor se conduce cu ajutorul contului 101 "Capital". Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta capitalului subscris si varsat in natura si/sau numerar de catre actionarii/asociatii unei societati, precum si evidenta majorarii sau reducerii capitalului.

In credit se inregistreaza:

• capitalul subscris in natura si/sau numerar, capitalul majorat prin subscriptie publica sau emisiune de noi actiuni, precum si capitalul preluat in urma operatiei de fuziune prin absorbtie cu alte persoane juridice prin debitul contului 456;
• rezervele destinate majorarii capitalului prin debitul contului 106;
• primele legate de capital incorporate in acesta prin debitul contului 104.

In debit se inregistreaza:

• capitalul retras de actionari/asociati precum si capitalul lichidat cu ocazia fuziunii sau lichidarii prin creditul contului 456;
• pierderile realizate in exercitiile precedente care reduc capitalul prin creditul contului 117;
• reducerea capitalului ca urmare a anularii actiunilor proprii rascumparate prin creditul contului 502;

Contabilitatea primelor legate de capital

Contabilitatea acestor prime se realizeaza cu ajutorul contului 104 "Prime legate de capital".

In credit se inregistreaza:

• valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului la capital si din conversia obligatiunilor in actiuni prin debitul contului 456.

In debit se inregistreaza:

• primele legate de capital incorporate in capitalul propriu - zis prin creditul contului 101 (1012);
• primele de capital transferate la rezerve prin creditul contului 106.

Contabilitatea rezervelor din reevaluare

Contabilitatea acestora se realizeaza cu ajutorul contului 105 "Rezerve din reevaluare".

In credit se inregistreaza:

• cresterea de valoare rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale prin debitul conturilor 211, 212, 213, 214.

In debit se inregistreaza:

• rezerva din reevaluare trecuta la rezerve prin creditul contului 106;
• descresterile fata de valoarea contabila neta, rezultate din reevaluarea imobilizarilor corporale prin creditul contului 211, 212, 213, 214.

Contabilitatea rezervelor

Contabilitatea acestora se realizeaza cu ajutorul contului 106 "Rezerve".

In credit se inregistreaza:

• rezerva din reevaluare trecuta la rezerve prin debitul contului 105;
• profitul net realizat in exercitiile anterioare repartizat la rezerve prin debitul contului 117;
• profitul net realizat la inchiderea exercitiului curent repartizat la rezerve prin debitul contului 129;
• primele de capital trecute la rezerve prin debitul contului 104;
• diferenta dintre valoarea titlurilor primite si valoarea neamortizata a mijloacelor fixe care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al altei persoane juridice prin debitul conturilor 261, 262, 263.

In debit se inregistreaza:

• rezervele destinate majorarii capitalului social prin creditul contului 1012;
• diferenta dintre valoarea titlurilor de participare retrase sau cedate si valoarea neamortizata a mijloacelor fixe care au constituit obiectul participarii in natura la capitalul altei persoane juridice prin creditul conturilor 261, 262, 263;
• rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor realizate in exercitiile precedente prin creditul contului 117.

Contabilitatea rezultatului reportat

Evidenta rezultatului sau a partii din rezultatul exercitiului a caror repartizare a fost amanata de AGA se tine cu ajutorul contului 117 "Rezultatul reportat".

In credit se inregistreaza:

• pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din profitul exercitiului curent prin debitul contului 129;
• pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din rezerve prin debitul contului 106;
• pierderile realizate in exercitiile precedente care diminueaza capitalul social prin debitul contului 1012;
• profitul net realizat si nerepartizat prin debitul contului 121;
• rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile prin debitul conturilor de creante 411, 461, 428.

In debit se inregistreaza:

• pierderile contabile realizate in exercitiul precedent prin creditul contului 121;
• profitul net realizat in exercitiile precedente repartizat pentru rezerve, participarea salariatilor la profit, varsaminte din profitul net al regiilor autonome, dividende cuvenite actionarilor prin creditul conturilor 106, 424, 446, 457;
• rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile prin creditul conturilor 280, 281, 301, 371, 401, 428, 438, 448.

Contabilitatea rezultatului exercitiului

Contabilitatea rezultatului exercitiului se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 12, din care fac parte conturile 121 "Profit si pierdere" si 129 "Repartizarea profitului".

Contul 121 tine evidenta profitului sau pierderii realizate in cursul exercitiului.

In credit se inregistreaza:

• la sfarsitul lunii, soldul creditor al conturilor din clasa 7 (701 => 786);
• pierderea contabila reportata prin debitul contului 117.

In debit se inregistreaza:

• la sfarsitul lunii, soldul debitor al conturilor de cheltuieli (601 => 698);
• profitul net realizat in exercitiul precedent si nerepartizat prin creditul contului 117;
• profitul net realizat in exercitiul precedent care a fost repartizat pe destinatii prin creditul contului 129.

Contul 129 tine evidenta repartizarii profitului realizat in exercitiul curent. Contabilitatea analitica se tine pe destinatiile profitului stabilite conform legii.

In debit se inregistreaza:

• rezervele constituite din profitul realizat in exercitiul curent prin creditul contului 106;
• acoperirea pierderilor contabile realizate in exercitiile precedente din profitul realizat in exercitiul curent prin creditul contului 117;
• sumele repartizate pentru participarea salariatilor la profit, dividende, varsaminte din profitul net al regiilor autonome prin creditul conturilor 424, 457,446.

In credit se inregistreaza:

• profitul net realizat in exercitiul precedent care a fost repartizat pe destinatii legale prin debitul contului 121.

Contabilitatea subventiilor pentru investitii

Contabilitatea subventiilor pentru investitii se realizeaza cu ajutorul contului 131 "Subventii pentru investitii".

In credit se inregistreaza :

• valoarea subventiilor pentru investitii primite sau de primit prin debitul conturilor 512, 445;
• valoarea brevetelor, licentelor, altor drepturi si valori asimilate primite cu titlu gratuit prin debitul contului 205;
• valoarea terenurilor si mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit prin debitul conturilor 211, 212, 213, 214.

In debit se inregistreaza:

• partea din subventiile pentru investitie restituita sau de restituit prin creditul conturilor 512, 462;
• cota parte a subventiilor pentru investitii trecute la venituri corespunzator amortizarii calculate prin creditul contului 758.

4.4. Studiu de caz privind contabilitatea capitalurilor proprii la SC Inedit Trans Auto SRL

4.4.1.Operatii privind capitalul social

4.4.1.1. Constituirea capitalului social

SC Inedit Trans Auto SRL s-a constituit sub forma unei societati cu raspundere limitata cu un capital subscris de 16.800 lei divizat in 11.200 parti sociale, a 1,5 lei/ parte sociala. La infiintare s-a depus la banca contravaloarea a 4.800 parti sociale si s-au adus aporturi in natura sub forma unui depozit evaluat la suma de 4.800 lei, pentru care s-au acordat 3.200 parti sociale. Restul capitalului s-a depus in contul bancar in termen de 12 luni de la infiintare.

Rezolvare:

a) subscrierea capitalului social conform actelor constitutive:

456 "Decontari cu asociatii = 1011 "Capital subscris 16.800

Privind capitalul"nevarsat"

b) varsarea capitalului:

%= 456 " Decontari cu asociatii

privind capitalul" 12.000

5121 "Conturi la banci in lei" 7.200

212 "Constructii 4.800

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 "Capital subscris =1012 "Capital subscris 12.000

nevarsat" varsat"

d) varsarea ulterioara a capitalului:

5121 "Conturi la banci = 456 "Decontari cu asociatii 4.800

in lei" privind capitalul"

e) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

 1011 "Capital subscris =1012 "Capital subscris4.800

nevarsat varsat"

4.4.1.2. Majorarea capitalului social

A. Majorarea prin emisiunea de noi parti sociale.

Administratorul societatii, care este si asociat unic hotaraste majorarea capitalului social prin emisiunea unui pachet de 5.000 parti sociale cu valoare nominala de 1,5 lei, care se vor achita ulterior in numerar.

a) subscrierea partilor sociale: 5.000 * 1,5 = 7.500

456"Decontari cu asociatii = 1011"Capital subscris nevarsat" 7.500

privind capitalul"

b) efectuarea varsamintelor de catre asociat:

5311 "Conturi la banci in lei" = 456 "Decontari cu asociatii 7.500

privind capitalul"

c) trecerea capitalului subscris nevarsat:

1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat"7.500

B. Majorarea capitalului social prin aporturi in natura.

Administratorul hotaraste majorarea capitalului social prin acceptarea unui aport in natura concretizat intr-un utilaj evaluat la 2.000 lei.

a) subscrierea aportului in natura:

456 "Decontari cu asociatii = 1011 "Capital subscris nevarsat 2.000

privind capitalul"

b) intrarea in patrimoniu a aportului subscris:

2133 "Mijloace de transport" = 456 Decontari cu asociatii 2.000

privind capitalul"

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 "Capital subscris nevarsat = 1012 "Capital subscris varsat"2.000

C. Majorarea capitalului social prin incorporarea unor rezerve

Administratorul hotaraste majorarea capitalului social prin incorporarea unor rezerve de 1.000 lei.

105 "Rezerve din reevaluare"= 1012 "Capital subscris varsat"1.000

D. Majorarea capitalului social prin incorporarea profitului

Administratorul hotaraste incorporarea profitului reportat in suma de 151.352 lei.

117 "Rezultatul reportat" = 1012 "Capital subscris varsat" 151.352

4.4.1.3. Diminuarea capitalului social

A. Diminuarea capitalului social in vederea acoperirii unei pierderi.

Se hotaraste diminuarea capitalului social cu 178.602 lei in vederea acoperirii unei pierderi reportate din exercitiile precedente.

1012 "Capital subscris varsat" = 117 "Rezultatul reportat" 178.602

B. Diminuarea capitalului social prin rascumpararea de partlori sociale, care ulterior vor fi anulate.

In vederea reducerii capitalului social, societatea rascumpara cu numerar 1.500 parti sociale cu pretul de 4,5 lei bucata, pe care ulterior le anuleaza. Valoarea nominala a actiunilor este de 5 lei.

a) rascumpararea partilor sociale:

502 "Actiuni proprii" = 5311 "Conturi la banci in lei" 6.750

b) anularea partilor sociale rascumparate:

1012 "Capital subscris varsat" %7.500

502 "Actiuni proprii"6.750

768 "Alte venituri financiare" 750

C. Diminuarea capitalului social prin rascumpararea de numerar:

In vederea reducerii capitalului social, societatea rascumpara cu numerar 1.000 parti sociale cu pretul de 1,8 lei bucata, pe care, ulterior le anuleaza. Valoarea nominala a partilor sociale este de 1,5 lei.

a) achizitionarea partilor sociale:

502 "Actiuni proprii" = 5311 "Conturi la banci in lei" 1.800

b) anularea partilor sociale rascumparate:

%= 502 "Actiuni proprii" 1.800

1012 "Capital subscris varsat" 1.500

668 "Alte cheltuieli financiare" 500

D. Diminuarea capitalului social prin retragerea unui asociat

Un asociat se retrage din afacere si i se restituie contravaloarea aportului social in suma de 2.000 lei.

a) suma achitata asociatului care se retrage:

456 "Decontari cu asociatii = 5311 "Conturi la banci in lei"2.000

privind capitalul"

b) inregistrarea diminuarii capitalului social, dupa finalizarea formalitatilor juridice privind diminuarea capitalului social:

1012 "Capital subscris varsat" = 456 "Decontari cu asociatii2.000

privind capitalul"

4.4.2. Operatii privind primele legate de capital

4.4.2.1. Primele de emisiune

Se emit 1.000 parti sociale cu valoarea de emisiune de 1,3 lei si valoarea nominala de 1,1 lei, care se incaseaza in numerar. Ulterior, primele de emisiune se incorporeaza in capitalul social.

a) emisiunea partilor sociale:

456"Decontari cu asociatii =% 1.300

privind capitalul"1011 "Capital subscris nevarsat"1.100

1041 "Prime de emisiune"200

b) se incaseaza in numerar valoarea partilor sociale:

5311"Conturi la banci in lei" =456 "Decontari cu asociatii1.300

privind capitalul

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 "Capital subsris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat" 1.100

d) incorporarea primei in capitalul social:

1041" Prime de emisiune" = 1012 "Capital subscris varsat" 200

 

4.4.2.2. Primele de fuziune

In urma fuziunii, societatea comerciala absorbanta SC Inedit Trans Auto SRL preia activul societatii absorbite reprezentat de masini si utilaje evaluate la suma de 3.000 lei si disponibilitati banesti in conturile bancare de 2.000 lei. Se hotaraste ca in schimbul activului preluat sa se emita 4500 de parti sociale cu valoarea nominala de 1 leu. Prima de fuziune se integreaza ulterior in capitalul social.

• valoarea contabila a activelor preluate: 5.000 lei
• valoarea nominala a partilor sociale: 4.500 lei
• prime de fuziune: 5.000 - 4.500 = 500 lei

a) subscrierea capitalului:

456 "Decontari cu asociatii = % 5.000

privind capitalul 1011 "Capital subscris nevarsat" 4.500

1042 "Prime de emisiune" 500

b) preluarea activelor aduse prin fuziune:

% = 456 5.000

21313.000

51212.000

c) regularizarea capitalului:

1011 = 10124.500

d) integrarea primelor in capitalul social:

1042 = 1012500

4.4.2.3. Primele de aport

Societatea SC Inedit Trans Auto SRL hotaraste majorarea capitalului social printr-un aport reprezentat de un utilaj evaluat la 2.000 de lei, care este remunerat cu 18 parti sociale cu valoarea a 100 lei fiecare. Prima de aport se incorporeaza ulterior la rezerve.

a) subscrierea capitalului:

456 = % 2.000

10111.800

1043 200

b) depunerea capitalului subscris:

2131 = 456 2.000

c) incorporarea primelor la alte rezerve:

1043 = 1068 200

4.4.3. Operatii privind rezervele din reevaluare

In exercitiul financiar 2006 se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 9.000 lei, tinandu-se se seama de gradul de uzura fizica si morala al acestuia. Valoarea de intrare (contabila) a utilajului este de 8.000 lei, iar valoarea amortizarii cumulate (expresia valorica a uzurii fizice si morale) este de 2.000 lei.

In exercitiul financiar 2007, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de 4.000 lei, amortizarea calculata intre cele doua reevaluari fiind de 1.500 lei.

a) Inregistrari contabile in exercitiul 2006

• valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata = 8.000 - 2.000 = 6.000 lei
• rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 9.000 - 6.000 = 3.000 lei

2131 = 1053.000

• valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/ valoarea contabila neta) = 8.000 * (9.000/ 6.000) = 12.000 lei
• amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila neta) = 2.000 * (9.000/ 6.000) = 3.000 lei
• diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 3.000 - 2.000 = 1.000 lei

2131 = 28131.000

b) Inregistrari contabile in exercitiul 2007

• valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata = 12000 - (3000 + 1500) = 7.500 lei
• rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 4.000 - 7.500 = - 3.500 lei
• valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/ valoarea contabila neta) = 12.000 * (4.000/ 7.500) = 6.400 lei
• amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila neta) = 4.500 * (4.000/ 7.500) = 2.400 lei
• diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 2.400 - 4.500 = - 2.100 lei

In acest caz rezulta o diminuare a rezervei din reevaluare, intrucat valoarea justa stabilita prin reevaluare este mai mica decat valoarea contabila neta cu 3.500 lei. Acest minus din reevaluare va fi acoperit partial din plusul din reevaluare va fi acoperit partial din plusul din reevaluare stabilit la data de 31.10. 2006 (3.000 lei), iar diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala (5.000 lei):

% = 21315.600

105 3.000

6588 500

2813 2.100

4.4.4. Operatii privind rezervele

4.4.4.1. Rezerve legale

SC Inedit Trans Auto SRL constituie rezerve legale pe baza urmatoarelor informatii extrase din evideta contabila de la sfarsitul exercitiului financiar:

• capital social: 16.800 lei;
• venituri obtinute: 1.448.217 lei;
• cheltuieli efectuate: 1.306.042 lei.

a) Se calculeaza:

• profitul brut: 142.175 lei;
• rezervele legale repartizate din profitul brut: 7.109 lei.

b) Formula contabila privind repartizarea la rezerve legale a unei parti din profitul brut:

129 = 10617.109

 

4.4.4.2. Rezerve pentru actiuni proprii

Administratorul hotaraste rascumpararea a 500 parti sociale. Dobandirea acestora se face cu plata in numerar, la pretul de 2 lei/ parte sociala. Sursa de procurare a partilor sociale este profitul distribuibil asociatilor. In exercitiul urmator, partile sociale se revand in numerar la pretul de 2,5 lei/ parte social.

a) Rascumpararea in numerar a partilor sociale: 500 * 2 = 1.000 lei

502 = 53111.000

b) Constituirea rezervelor pentru actiuni proprii din profitul exercitiului curent, in suma egala cu valoarea partilor sociale rascumparate:

129 = 10621.000

c) Vanzarea in numerar a partilor sociale:

5311 = % 1.250

5021.000

7642250

d) Disponibilizarea rezervelor pentru actiuni proprii, prin transferarea acestora la rezultatul reportat:

1062 =117 1.000

4.4.4.3. Rezerve statutare sau contractuale

Se inregistreaza in contabilitate urmatoarele operatiuni:

a) Se constituie din profitul net al exercitiul curent rezerve statutare in suma de 100 lei:

129 = 1063100

b) Se constituie din profitul reportat rezerve statutare in suma de 200 lei:

117 = 1063200

c) Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent in suma de 400 lei:

1063 = 121400

d) Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi reportate in suma de 500 lei:

1063 = 121500

e) Se majoreaza capitalul social prin incorporarea de rezerve statutare in suma de 600 lei:

1063 = 1012600

446 = 5121 30

4.4.4.4. Alte reserve

a) Se constituie din profitul net al exercitiului curent alte rezerve in suma de 100 lei:

129 = 1068100

b) Se constituie din profitul reportat alte rezerve in suma de 200 lei:

117 = 1068200

c) Se transfera la alte rezerve prime de emisiune in valoare de 1.000 lei:

1041 = 10681.000

d) Se incorporeaza in alte rezerve, rezerve din reevaluare in valoare de 500 lei:

105 = 1068500

e) Se utilizeaza alte rezerve pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent in suma de 400 lei:

1068 = 121400

f) Se utilizeaza alte rezerve pentru acoperirea unei pierderi reportate in suma de 500 lei:

1068 = 121500

g) Se majoreaza capitalul social prin incorporarea altor rezerve in suma de 600 lei:

1068 = 1012 600

 

4.4.5. Operatii privind rezultatul reportat

4.4.5.1. Pierderea reportata

a) Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent in suma de 100 lei:

129 = 117100

b) Se acopera din rezerve legale o piedere contabila precedenta in suma de 80 lei:

1061 = 11780

c) Se reporteaza profitul net realizat in exercitiul precedent, care nu a fost inca repartizat de 1.200 lei :

121 = 1171.200

d) Se reporteaza pierderea contabila realizata in exercitiul precedent de 50 lei:

117 = 12150

e) Se repartizeaza profitul reportat la reserve statutare in suma de 300 lei:

117 = 1063300

4.4.5.2. Profitul reportat

Se incorporeaza in capital social o parte din profitul reportat in suma de 500 lei:

117 = 1012500

 

4.2.6. Operatii privind subventiile pentru investitii

SC Inedit Trans Auto SRL primeste in contul bancar o subventie de 3.000 lei pentru procurarea unui utilaj. Dupa achizitionarea utilajului in valoare de 5.000 lei plus TVA, se achita factura prin banca. Durata normala de utilizare a utilajului este de 5 ani.

a) Inregistrarea subventiei de primit:

445 = 1313.000

b) Primirea subventiei:

5121 = 4453.000

c) Achizitionarea utilajului:

% = 404 5.950

2131 5.000

4426 950

d) Plata datoriei fata de furnizorul de imobilizari:

404 = 51215.950

e) Amortizarea lunara a utilajului 5.000/ 60 luni = 83

6811 = 281383

f) Trecerea lunara la venituri a unei parti din subventie: 3000/ 60 luni = 50

131 = 7584 50

Concluzii generale

Contabilitatea capitalurilor asigura evidenta existentei, maririi si micsorarii capitalurilor, a subventiilor pentru investitii si a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli asimilate capitalurilor proprii, imprumuturilor pe termen lung si alte surse cu durata de finantare mai mare de un an de zile.

Pentru contabilitate evidenta marimii si micsorarii capitalurilor constituie un obiectiv fundamental; pe temeiul acestui obiectiv se desprind obiective operationale pentru organizarea contabilitatii cum sunt:

• dimensionarea corecta a marimii capitalului social al unitatii patrimoniale;
• protectia si cresterea marimii capitalului social;
• delimitarea obligatiilor unitatii patrimoniale, a aportului la capitalul social pe titulari - persoane fizice sau juridice aportatoare;
• valorificarea capitalului prin plasamente rentabile;
• asigurarea autonomiei financiare a intreprinderii prin conservarea si dezvoltarea capitalurilor proprii.

Dupa cum se poate observa pe baza studiului de caz efectuat la SC Inedit Trans Auto SRL, societatea isi asigura cu fermitate autonomia financiara prin conservarea si dezvoltarea capitalurilor proprii. In organizarea contabilitatii capitalurilor proprii s-a tinut seama de urmatorii factori specifici:

• tipul de societate (comerciala);
• forma de organizare juridica a unitatii patrimoniale si indeosebi a societatii comerciale (cu raspundere limitata);
• caile si modalitatile de constituire a capitalului social (in natura, aport in numerar, dubla crestere simultana de capital).

BIBLIOGRAFIE

1.  Epuran, M., Babaita V.- "Contabilitatea financiara in noul sistem contabil ( vol I), Editura de Vest, 1996;

2.  Drehuta, E., Petrut, V., - "Manualul expertului contabil" Editura Agora, 2000 Rotila, A.

3.  Feleaga, N., Ionascu, I.,- "Contabilitatea finaciara