|
Proceduri aplicabile in cazul in care este descoperita o situatie de neconformitate ISA 250
In cazul in care auditorul are cunostinta de informatii privind o posibila situatie de nonconformitate, auditorul trebuie sa inteleaga natura actului si circumstantele in care acesta a aparut si sa obtina suficiente alte informatii pentru a evalua efectul potential asupra situatiilor financiare.
In cazul evaluarii efectului potential asupra situatiilor financiare, auditorul trebuie sa aiba in vedere:
Eventuale consecinte financiare, cum ar fi amenzi, penalitati, pagube, pericolul exproprierii activelor, intreruperea fortata a operatiilor si litigiile.
Daca este necesara prezentarea informatiilor cu privire la eventualele consecinte financiare.
Daca eventualele consecinte financiare sunt atat de grave, incat sa puna sub semnul intrebarii imaginea fidela prezentata in situatiile financiare.
In cazul in care auditorul considera ca pot exista situatii de neconformitate, auditorul trebuie sa documenteze constatarile si sa le discute cu conducerea. Documentarea constatarilor va include copii ale inregistrarilor si documentatiei, si intocmirea proceselor-verbale ale discutiilor, daca este cazul.
In cazul in care conducerea nu furnizeaza informatii satisfacatoare din care sa rezulte in fapt conformitatea, auditorul se va consulta cu juristul entitatii cu privire la aplicarea legilor si reglementarilor in circumstantele respective si efectele posibile asupra situatiilor financiare. In cazul in care consultarea cu juristul entitatii nu este considerata oportuna sau cand auditorul nu este multumit de opinia acestuia, auditorul va avea in vedere consultarea propriului jurist pentru a determina daca este vorba despre o incalcare a legilor si reglementarilor in vigoare, posibilele consecinte legale si ce actiuni suplimentare trebuie intreprinse de catre auditor, daca este cazul.
In cazul in care nu pot fi obtinute informatii adecvate cu privire la situatia de neconformitate suspectata, auditorul trebuie sa aiba in vedere efectul lipsei probelor de audit asupra raportului de audit.
Auditorul trebuie sa considere implicatiile neconformitatii in relatie cu alte aspecte ale auditului, in special in ce priveste credibilitatea declaratiilor conducerii. In aceasta privinta, auditorul va reanaliza evaluarea riscului si validitatea declaratiilor conducerii, in cazul unei situatii de neconformitate ce nu a fost detectata prin controalele interne sau nu a fost inclusa in declaratiile conducerii. Implicatiile cazurilor particulare de neconformitate descoperite de catre auditor vor depinde de relatia dintre savarsirea faptei si tainuirea acesteia, daca a existat o tainuire, in fata procedurilor specifice de control si de nivelul conducerii sau al angajatilor implicati.
Raportarea neconformitatii
Catre conducere
Auditorul trebuie, cat mai curand posibil, fie sa informeze comitetul de audit, Consiliul de Administratie si conducerea superioara, fie sa obtina probe ca acestia sunt informati corespunzator cu privire la neconformitatea ce i-a atras atentia. Totusi, nu este necesar ca auditorul sa procedeze astfel pentru aspecte ce sunt in mod clar fara importanta sau neinsemnate si care se pot rezolva inainte de a se comunica natura acestora.
In cazul in care, conform rationamentului profesional al auditorului, neconformitate este considerata a fi intentionata si semnificativa, auditorul trebuie sa comunice constatarile fara intarziere.
In cazul in care auditorul suspecteaza ca membri ai conducerii superioare, inclusiv membri ai Consiliului de Administratie, sunt implicati in situatia de neconformitate, auditorul trebuie sa raporteze acest fapt nivelului imediat superior de autoritate din cadrul entitatii, daca acesta exista, cum ar fi un comitet de audit sau un consiliu de supraveghere. In cazul in care nu exista o autoritate superioara sau daca auditorul considera ca nu se vor lua masuri in baza raportului, sau persoana careia i se raporteaza nu prezinta credibilitate, auditorul va avea in vedere apelarea la consultanta juridica.
Catre utilizatorii raportului de audit al situatiilor financiare
In cazul in care auditorul concluzioneaza ca neconformitatea are un efect semnificativ asupra situatiilor financiare si ca nu a fost reflectata in mod corespunzator in situatiile financiare, auditorul trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau contrara.
In cazul in care auditorul este impiedicat de catre entitate sa obtina probe de audit adecvate si suficiente pentru a evalua daca neconformitatea ce poate fi semnificativa pentru situatiile financiare a aparut sau este posibil sa fi aparut, auditorul trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau sa declare ca se afla in imposibilitatea exprimarii unei opinii asupra situatiilor financiare pe baza unei limitari a sferei angajamentului de audit.
In cazul in care auditorul este in imposibilitate de a determina daca neconformitatea a aparut datorita limitarilor impuse de circumstante mai degraba decat a celor impuse de entitate, acesta trebuie sa aiba in vedere efectul asupra raportului de audit.
Catre autoritatile de reglementare si executive
Obligatia de confidentialitate a auditorului exclude, de regula, raportarea neconformitatii catre o terta parte. Totusi, in anumite conditii, aceasta obligatie de confidentialitate este depasita prin statut, lege sau printr-o hotarare judecatoreasca (de exemplu in unele tari auditorului i se cere sa raporteze neconformitatea institutiilor financiare unei autoritati de supraveghere a acestora). Poate fi necesar ca, in astfel de circumstante, auditorul sa solicite consultanta juridica, avand in vedere responsabilitatea lui fata de interesul public.