|
|
|
Elemente privind istoricul si evolutia auditului
Evolutia auditului a fost determinata de dezvoltarea continua a mediului economic, de amploarea complexitatii operatiunilor economice si de tranzactiile efectuate de editati.
Auditul reprezinta examinarea de catre o persoana independenta si competenta a fidelitatii reprezentarilor contabile si financiare. Auditul a inceput de la corectarea fraudelor in documente financiar-contabile si a continuat cu aprecierea globala de fidelitate a situatiilor emise de editatile economice,cu analiza critica a structurilor acestora si cu evaluarea procedurilor utilizate la intocmirea situatiilor. In prezent, auditul este orientat spre evaluarea modului de respectare, de catre managementul editatilor, a principiilor economicitatii, eficientei si eficacitatii in utilizarea resurselor financiare.
In evolutia sa, auditul a parcurs urmatoarele etape semnificative:
De la aparitie pana in 1940:
Auditul se caracterizeaza prin aceea ca obiectivele principale le-au constituit protejarea patrimoniului impotriva hotilor, reprimarea fraudelor si eliminarea erorilor.
De la 1940 la 1970
Auditul a avut ca obiectiv si atestarea fiabilitatii, sinceritatii si regularitatii situatiilor financiare, in aceasta etapa s-a dezvoltat profesia contabila si cadrul contabil conceptual si s-a accentuat executarea auditului de catre profesionisti in contabilitate si audit.
O influenta deosebita asupra dezvoltarii auditului a avut-o evolutia economica si sociala care a determinat beneficiarii sa comande lucrari de audit pentru examinarea riguroasa a situatilor si rapoartelor emise de diverse entitati economice.
De la 1970 pana in prezent
Are loc o extindere a obiectivelor si tipurilor de audit. Apar obiective noi:
Atestarea controlului intern;
Respectarea cadrului conceptual contabil;
Conformitatea cu reglementarile legale in vigoare.
Parlamentele doresc sa cuantifice modul in care guvernele utilizeaza fondurile alocate prin legile bugetare din punct de vedere al economicitatii, eficientei si eficacitatii, punandu-se astfel bazele auditului performantei, care a luat o amploare deosebita.
Auditul nu mai pune accentul pe latura sanctionatorie, ci pe latura de evaluare a calitatii managementului, a decizilor acestuia si chiar pe formularea de recomandari catre conducerea entitatilor audiate, in vederea imbunatatirii activitatilordesfasurate de acestea. Practic, auditul devine indispensabil managementului performantei.
Institutional, se constituie si se dezvolta organisme nationale si internationale cu atributii de organizare, coordonare si indrumare metodologica a auditului finantelor publice. La nivel national se creaza oficii nationale de audit, curti de conturi, iar la nivel international Organizatia Internationalaa Institutilor Supreme de Audit, care elaboreaza standarde nationale, respectiv internationalede audit. Auditul isi largestesi perfectioneazametodologia de audit de la procedeele clasice la procedee moderne, cum ar fi: sondajul, analiza cost-eficacitate, tehnici statistice, chestionarea, grupurile de dezbatere, interviurile, tehnici previzionale etc. Auditorii sunt selectati din randul specialistilor cu o pregatire tehnica superioara, cu o vasta experienta practica, cu autoritate si competenta recunoscuta.
Auditul reprezinta procesul desfasurat de persoane fizice sau juridice legal, abilitate, numite auditori, prin care se analizeaza si evalueaza , in mod profesional, informatii legate de o anumita entitate, utilizand tehnicii si procedee specifice,in scopul obtinerii de dovezi,numite probe de audit, pe baza carora auditorii emit intr-un document, numit raport de audit, o opinie responsabila si independenta, prin apelarea la criterii de evaluare care rezulta din reglementarile legale sau din buna practica recunoscuta unanim in domeniul in care isi desfasoara activitatea entitatea audiata.
Definitia impune cateva precizari si anume :
Procesul de audit, numit si misiune de audit, se deruleaza pe baza unor standarde nationale si internationale.
Auditorii sunt persoane care dobandesc aceasta calitate in conditiile strict reglementate de legislatia in vigoare.
Entitatea audiata poate fi: o unitate patrimoniala, guvernul in ansamblu, ministerele sau dupa caz departamente ministeriale, programe, aciiuni, tranzacti , operatiuni.
Analiza informatilor in misiunea de audit se face pe baza unor procedee si tehnici unanim recunoscute in domeniul, care furnizeaza auditorului probe de audit, pe baza carora ele isi fundamenteaza opinia.
Evaluarea si interpretarea rezultatelor obtinute se efectueaza in conditile existentei si lucrarii in consideratie a unor criterii de evaluare care au la baza referinte contabile identificate sau principii sanatoase de management, respectiv buna practica manageriala recunoscuta de specialisti in domeniu.
