Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Analiza structurii contului de profit si pierdere a intreprinderii

Analiza structurii contului de profit si pierdere a intreprinderii



a)    analiza structurii veniturilor si dinamicii acestora



Indicatori



Valoare

2005

2006

Sume


Sume


1.Venituri totale

14.075


100

17.033


100

1.1. Venituri din exploatare

13.980


99,32%

16.955


99,54%

1.1.1. CA

13.949

99,78%

  16.865

99,47%

1.2. Venituri financiare

 95


0,68%

  78


0,46%

1.3. Venituri extraordinare

0


0



Din analiza structurii veniturilor acestui agent economic in dinamica constatam urmatoarele: venitul din exploatare este preponderant in venitul total si are tendinta de a avea o pondere mai importanta de la un exercitiu la celalalt, ceea ce inseamna ca managerul este preocupat de asigurarea continuitatii activitatii.

In structura veniturilor din exploatare predomina veniturile din vanzari ceea ce inseamna ca probabilitatea de realizare efectiva a veniturilor prin incasare este mai mare, in concluzie, creste gradul de atractivitate al acestei afaceri pentru potentialii investitori. Urmarind insa dinamica vanzarilor si a structurii acestora constatam ca de la un exercitiu financiar la celalalt vanzarile au o pondere mai mica ceea ce conduce spre concluzia ca aparitia unor noi concurenti in sector a determinat pierderea pozitiei concurentiale a firmei.

Aceasta situatie nu se putea datora decat actiunii conjugate a urmatoarelor elemente:

firma isi desfasoara activitatea intr-un sector deschis fara bariere la intrarea in sector

inexistenta efortului promotional, sau existenta acestuia darn u suficient de intens pentru a consolida pozitia concurentiala a firmei.



b)    analiza structurii rezultatului exercitiului


Indicatori

Valoare

2005

2006

Sume


Sume


1. Rezultatul brut al exercitiului

 187

100

  91

100

1.1. Rezultatul exploatarii

 277

148,13%

  232

254,95%

1.1.1. Rezultatul aferent CA

276

99,64%

231

99,57%

1.2. Rezultatul financiar

- 90 



- 141



1.3. Rezultatul extraordinar

0

0%

0

0%

RCA = CA - Ch CA

Ch CA 2006 = CA / Vt. Expl  * Ch. Expl = 0,9947 *  16.723 =16.634

Ch CA 2005 = CA / Vt. Expl * Ch. Expl = 0,9978 *   13.703 =13.673

RCA 2006 = CA - Ch CA = 16.865 - 16.634 = 231

RCA 2005 = CA - Ch CA = 13.949 - 13.673 =276

Se constata din analiza structurii rezultatelor evolutii asemanatoare veniturilor ceea ce inseamna confirmarea ipotezelor anterioare. Urmarind insa ponderea rezultatului exploatarii in rezultatul total al exercitiului observam valori mai mari decat a veniturilor corespunzatoare ceea ce inseamna ca activitatea de exploatare se desfasoara ce respectarea corelatiilor de echilibru specifice.

c) analiza ecilibrului financiar pe baza contului de profit si pierdere

Indicatori

2005

2006

Indici

1. Venituri din exploatare

 13.980

  16.955

121,28

1.1. CA

13.949

  16.865

120,90

2. Cheltuieli de exploatare

 13.703

  16.723

122,04

2.1. Cheltuieli aferente CA

13.673

16.634

121,66

2.1.1. Cheltuieli cu materiale

11.565

14.223

122,98

2.1.2. Cheltuieli de personal

 1.285

  1.577

122,72

2.1.3. Cheltuieli cu prestari de la terti

427

439

102,81

2.1.4. Cheltuieli cu amortizarile

292

285

97,60

2.1.5. Cheltuieli ci impozite, taxe si varsaminte asimilate

69

112

162,32

2.1.6. Alte cheltuieli de exploatare

65

87

133,85

3. Venituri financiare

95

78

82,11

4. Cheltuieli financiare

185

219

118,38

4.1. Cheltuieli cu dobanzi bancare

165

169

102,42

5. Venituri extraordinare

0

0

0

6. Cheltuieli extraordinare

0

0

0

7. Venituri totale

 14075

  17033

121,02

8. Cheltuieli totale

13887

16942

122

Scopul acestei analize este de a identifica vulnerabilitatile specifice la nivelul fiecarei categorii de activitate.

Analiza echilibrului financiar pe baza informatiilor din CPP constituie punctul de plecare in investigatia unei activitati si reprezinta cam 60% din informatiile relevante intr-un raport de analiza. Elementele care apar in raportul de analiza ulterior acestor corelatii au menirea de a certifica concluziile acestei prime parti.

Text Box: Ich. totale > I vt. totale (122% > 121,02%)

Constatam ca la nivel de ansamblu al acestei activitati exista ineficienta economica. Fiecare leu consumat de intreprindere atrage o pierdere financiara importanta, drept pentru care continuam cu investigarea in profunzime a corelatiilor de echilibru.

Text Box: Ich. expl > Ivt. expl (122,04% > 121,28%)



Se constata ca desi CA este preponderenta in veniturile din exploatare si firma are inca profit din exploatare, volumul profitului este diminuat datorita ineficientei consumurilor. Pentru a stabili tipul de consumuri ineficiente continuam investigatia pe categorii de consumuri.

Text Box: Ich. mat. > ICA (122,98% > 120,90%)



Se constata ca fiecare leu alocat consumului de materiale si utilitati atrage o pierdere financiara. Pentru a elimina aceasta pierdere relativa, managementul trebuie sa cunoasca problemele legate de politica de aprovizionare, respective politica de alocare in consum a obiectelor muncii, astfel legat de politica de aprovizionare analistul va incerca sa raspunda urmatoarelor elemente:

care este structura furnizorilor?

Care erau alternarivele de aprovizionare la data incheierii contractelor?

Corectitudinea procedurii de alegere a unui furnizor?

Care este raportul pret calitate la furnizorii intreprinderii, respective la alti furnizori in ramura?

Care sunt alternativele de aprovizionare in present?

Care ar fi impactul schimbarii furnizorilor asupra activitatii firmei?

Ce conditii de livrare au fost contractate, ce impact au avut acestea asupra rezultatelor, ce alte alternative exista?


In ceea ce priveste politica de alocare in consum a obiectelor muncii se studiaza modul in care sunt gestionate, depozitate obiectele muncii, persoanele responsabile privind gestiunea obiectelor muncii, respectarea procedurilor de verificare a acestor gestiuni, respectarea procedurilor de alocare in consum a obiectelor muncii, stabilirea punctelor de scurgere sau pierdere a materialelor din gestiune.

Text Box: Ich. pers > ICA (122,72% > 120,90%)



Se observa o ineficienta a consumurilor, deci remunerarea personalului nu se efectueaza in accord cu munca depusa si astfel trebuie studiata politica de personal: cum se angajeaza personalul, care este corelatia intre nivelul de pregatire al personalului si nivelul de pregatire cerut de post, care este corelatia intre dinamica salariului mediu annual si dinamica productivitatii anuale.

Text Box: Ich. prestatii < ICA (102,81% < 120,90%)



Se respecta corelatia de echilibru si avem eficienta economica, in caz contrar ar fi trebuit studiata structura prestatiilor externe si in cazul cheltuielilor care predominau se studiau elemente asemanatoare celor de la politica de aprovizionare.

Ich. amort < ICA (97,60% < 120,90%)

 



Situatia este una de eficienta economica, cu pastrarea corelatiei de echilibru financiar. Trebuie analizata politica de investitii (tipul de amortizare utilizat si impactul acestuia asupra rezultatului) si cum au fost utilizate acestea in cadrul afacerii pentru eficientizarea in continuare a activitatii din acest punct de vedere.


I alte ch > ICA (133,85% > 120,90%)

 




Este o situatie nefavorabila intreprinderii. Se va vedea ce cuprind aceste Alte cheltuieli din activitatea de exploatare in vederea formularii unor concluzii plauzibile.


Text Box: Ich impoz > ICA (162,32% > 120,90%)





Nu este o situatie favorabila pentru intreprindere, dar cresterea impozitelor si taxelor nu poate fi controlata de manager. Se constata gradul de exploatare a materiei impozabile si ar trebui sa se depuna eforturi prentru aducerea lui la un nivel cat mai ridicat.



Ich dob > Ivt fin (102,42% < 82,11%)

 



Situatia reflecta ineficienta economica a politicii de finantare. Veniturile financiare  s-au redus semnificativ in timp ce cheltuielile financiare au crescut.Trebuie analizata situatia pentru a afla atat sursa veniturilor si cauzele diminuarii lor cat si necesitatea unor imprumuturi pentru activitatea desfasurata de intreprindere.