|
|
|
REVIZUIREA REGLEMENTARII TEHNICE PD 189-78 - NORMATIV DEPARTAMENTAL PENTRU DETERMINAREA CAPACITATII DE CIRCULATIE A DRUMURILOR PUBLICE
1. GENERALITATI
1.1 Prezentul normativ se refera la metodologia de determinare a capacitatii de circulatie a drumurilor publice.
1.2 Prevederile prezentului normativ se aplica la:
- stabilirea capacitatii de circulatie a drumurilor existente, a necesitatilor de sporire a capacitatii de circulatie a acestora si a masurilor de organizare a desfasurarii circulatiei;
- proiectarea constructiilor de drumuri noi si autostrazi si etapizarea realizarii lucrarilor pe masura cresterii traficului rutier.
1.3 Prevederile prezentului normativ nu se aplica la determinarea capacitatii de circulatie a strazilor.
1.4 Capacitatea de circulatie, respectiv numarul maxim de vehicule care pot trece intr-o unitate de timp printr-o sectiune de drum sau banda de circulatie data, depinde in principal de urmatorii factori:
- elementele geometrice ale drumului (in plan, profil in lung si profil transversal), distanta de vizibilitate pentru depasire si viteza de proiectare;
- conditiile de relief(ses, deal, munte);
- relatia debit-viteza pentru categoria de drum respectiva;
- caracteristicile de circulatie proprii drumului dat, cum sunt: compozitia traficului, existenta unor cauze de oprire sistematica a vehiculelor (intersectii la nivel, bariere, semnalizari de pierderea prioritatii etc.);
- frecventa si modul de amenajare a intersectiilor cu alte drumuri;
- lungimea si caracteristicile de circulatie ale sectoarelor de drum in traversarea localitatilor rurale si urbane.
1.5 Capacitatea de circulatie se exprima in debit orar de vehicule etalon (autoturisme).
1.6 Factorii care influenteaza capacitatea de circulatie, enumerati la pct. 1.4, in corelatie cu intensitatea circulatiei, determina conditiile de desfasurare a circulatiei rutiere, respectiv nivelul de serviciu, la un moment dat, al drumului sau sectorului de drum considerat.
1.7 In exploatarea unui drum, debitele de circulatie efective trebuie sa fie inferioare capacitatii de circulatie si sa nu depaseasca decat intr-un numar limitat de ore debitul de serviciu corespunzator conditiilor de circulatie impuse tipului respectiv de drum. Debitul de serviciu Qs reprezinta numarul maxim de vehicule care pot trece intr-o unitate de timp printr-o sectiune de drum sau banda de circulatie, cu asigurarea unor conditii de circulatie (nivel de serviciu) date. Debitul de serviciu maxim este egal cu capacitatea de circulatie.
1.8 Nivelul de serviciu reprezinta o estimare calitativa a conditiilor operationale de desfasurare a traficului exprimate prin viteza de circulatie, durata deplasarii, libertatea de manevra, confortul si siguranta circulatiei. In practica se utilizeaza 6 niveluri de serviciu, notate cu litere de la A la F, a caror caracterizare generala este prezentata in Anexa 1.
2. PRESCRIPTII GENERALE DE CALCUL
2.1Relatia generala pentru calculul debitelor de serviciu pentru drumuri si autostrazi este:
Formula (1)
in care:
QSi debitul de serviciu pentru nivelul de serviciu "i' exprimat in vehicule etalon/ora; pentru nivelul de serviciu E debitul maxim de serviciu corespunde cu capacitatea drumului in conditiile existente de traseu si trafic;
QIi = debitul maxim de serviciu stabilit pentru conditiile ideale de trafic si elemente geometrice pentru nivelul de serviciu "i';
N = numarul de benzi de circulatie pe sens de deplasare; pentru drumurile cu doua benzi de circulatie cu cate o singura banda pe sens N=1;
CL = coeficient de reducere a capacitatii datorita neasigurarii conditiilor ideale pentru latimea partii carosabile si degajarii laterale (distanta fata de obstacole laterale)
CD = coeficient de reducere a capacitatii datorita distributiei traficului pe sensuri decirculatie in orele de varf; acest coeficient se aplica numai pentru drumurile cu doua benzi de circulatie;
C T = coeficient de reducere a capacitatii in functie de tipul de trafic: obisnuit, aferentzilelor de lucru, sau cu caracter recreational sau turistic; acest coeficient se aplica numai pentru autostrazi.
2.2 Prin caracteristici geometrice si de circulatie ideale pentru un drum se inteleg:
- flux de circulatie continuu (neintrerupt din cauze sistematice de oprire exterioare fluxului de circulatie) format numai din autoturisme;
- latimea benzilor de circulatie de 3,75 m;
- degajare laterala de minim 1,80 m fata de marginea partii carosabile;
- elemente geometrice corespunzatoare unei viteze de proiectare de minim 100 km/ora, declivitatea sub 2%;
- distributia traficului pe sensuri de circulatie 50/50 si fara restrictii de depasire (pentru drumurile cu doua benzi de circulatie);
2.3 Capacitatea de circulatie QIE in conditii ideale pe categorii de drumuri se adopta dupa cum urmeaza:
- pentru drumuri cu doua benzi de circulatie, 2800 vehicule etalon/ora in ambele sensuri de circulatie;
- pentru autostrazi cu 2x2 benzi de circulatie si pentru drumuri cu 4 sau 6 benzi de circulatie, 2200 vehicule etalon/ora si banda de circulatie;
- pentru autostrazi cu 2x3 benzi de circulatie, 2300 vehicule etalon/ora si banda de circulatie.
2.4 Pentru stabilirea conditiilor de circulatie existente pe un sector de drum sau autostrada, precum si pentru proiectarea drumurilor si a autostrazilor din punct de vedere al capacitatii de circulatie vor fi luate in considerare ca debite admisibile debitele de serviciu corespunzatoare urmatoarelor niveluri de serviciu:
- nivelul de serviciu C pentru autostrazi si drumurile cu patru sau mai multe benzi de circulatie;
- nivelul de serviciu D pentru drumurile cu doua benzi de circulatie.
3. METODOLOGIA DE CALCUL A CAPACITATII DE CIRCULATIE PENTRU DRUMURI SI AUTOSTRAZI
3.1Drumuri cu doua benzi de circulatie
3.1.1 Pentru drumurile publice interurbane cu doua benzi de circulatie se recomanda ca la stabilirea capacitatii de circulatie sa se tina seama de urmatoarele criterii :
debitul de serviciu pentru care se proiecteaza drumul este cel corespunzator nivelului de serviciu D (debit admisibil);
- in exploatarea drumurilor, pentru asigurarea unor conditii bune de desfasurare a circulatiei, se recomanda ca traficul sa nu depaseasca debitul de serviciu corespunzator nivelului de serviciu C (debit recomandabil); in cazul in care aceasta conditie nu este indeplinita este indicat a se adopta masuri locale de sporire a capacitatii de circulatie pe sectoarele dificile prin amenajarea intersectiilor, largirea partii carosabile si degajarea acostamentelor, construirea de benzi suplimentare pentru vehicule lente, corectarea curbelor, imbunatatirea vizibilitatii, organizarea circulatiei rutiere etc.
3.1.2 Debitul de serviciu pentru un nivel de serviciu "i' se determina cu relatia :
Formula (2)
In care debitul de serviciu QSi si debitul maxim de serviciu in conditii ideale QIi sunt exprimate in vehicule etalon/ora in ambele sensuri de circulatie.
3.1.3 Debitul maxim de serviciu QIi, pentru un nivel de serviciu dat, se determina cu ajutorul Tabelului 1, in functie de tipul de relief si procentul din lungimea drumului pe care depasirea este interzisa.
Pe lungimea de traversare a localitatilor rurale debitul de serviciu se reduce cu 10-20 % in functie de conditiile locale (restrictii de viteza, treceri de pietoni, intersectii cu alte drumuri si alti factori care afecteaza fluenta circulatiei). 0 tratare similara se recomanda si in cazul intersectiilor succesive cu drumuri cu prioritate situate la o distanta mai mica de 1,5 km intre ele. Pentru intersectiile amenajate se recomanda un coeficient de reducere a debitului de serviciu de 0,92, iar pentru intersectiile neamenajate de 0,85.
Valorile maxime ale raportului QIi / Capacitatea ideala
*Nota: capacitatea ideala este de 2800 vehicule etalon / ora in ambele sensuri
In cazul in care nu se cunoaste procentul din lungimea drumului pe care este interzisa depasirea, se adopta valorile QIi din tabelul 2.
Conditii Sectoare cu depasirea interzisa QIi (veh. Etalon/ora in ambele sensuri)
de relief % din lungimea drumului A B C D E
Ses 20 340 670 1090 1740 2800
Deal 40 200 530 980 1460 2580
Munte 60 110 360 640 1120 2300
3.1.4 Coeficientul CL se determina din tabelul 3, in functie de latimea partii carosabile si acostamentelor drumului, considerand ca acostamentele sunt degajate pe toata latimea. Daca pe acostament exista obstacole, se considera latimea libera a acostamentelor.
Tabel 3 - Coeficientul CL pentru drumuri cu doua benzi de circulatie
Latimea libera a Latimea partii carosabile
acostamentelor 7,50 m 7,00 m 6,00 m 5,50 m
1,80 m 1,00 0,97 0,84 0,72
1,50 m 0,96 0,93 0,80 0,70
1,00 m 0,89 0,86 0,74 0,65
0,75 m 0,84 0,81 0,70 0,61
0,00 m 0,70 0,68 0,58 0,50
* Nota: In cazul in care acostamentele au latimi diferite se adopta latimea medie
3.1.5 Coeficientul CD se determina din tabelul 4 in functie de distributia traficului pe sensuri de circulatie in orele de varf.
Tabel 4 - Coeficientul CD pentru drumuri cu doua benzi de circulatie
Distributia traficului pe sensuri 100/0 90/10 80/20 70/30 60/40 50/50
Coeficientul CD 0,71 0,75 0,83 0,89 0,94 1,00
3.1.6 In tabelul 3.1 din anexa 3, sunt prezentate debitele de serviciu pentru nivelurile de serviciu C si D pentru profilurile transversale curente ale drumurilor publice din Romania.
3.1.7 Pentru dimensionarea unui drum sau pentru stabilirea nivelului de serviciu actual este necesar ca debitul de serviciu stabilit prin calcul sau cu ajutorul tabelului 3.1 din anexa 3, sa fie comparat cu debitul orar de calcul actual sau de perspectiva.
3.1.8 In general se recomanda ca debitul orar de calcul, sa se stabileasca pe baza debitului corespunzator celei de-a 50-a ora de varf, determinat pe curba de debite orare clasate, rezultata din masuratorile continue de debite orare pe durata unui an. In cazul in care nu se dispune de astfel de masuratori, debitul orar de calcul (Qc) se poate estima pe baza traficului mediu zilnic anual (MZA) folosind relatia :
Formula (3)
in care:
Qc = debitul orar de calcul exprimat in vehicule etalon/ora, in ambele sensuri decirculatie;
MZAE = traficul mediu zilnic anual exprimat in vehicule etalon autoturisme/24 ore;
K = coeficient reprezentand raportul intre debitul orar corespunzator celei de-a 50-a ora de varf si MZA, avand in general valori cuprinse intre 0,10 si 0,15, in functie de categoria drumului si caracteristicile circulatiei; daca nu se dispune de date de masuratori se recomanda adoptarea de valori ale coeficientului K intre 0,10 si 0,12;
Fv = factorul orei de varf care tine seama de neuniformitatea intensitatii traficului in cadrul orei de varf.
3.1.9 Factorul orei de varf (Fv) este definit ca raportul intre debitul orar de varf(Q) si intensitatea traficului pentru intervalul de 15 minute cu valoarea cea mai mare (Q15), extinsa la nivelul unui volum orar, adica:
Formula (4)
Daca nu se dispune de masuratori privind Fv se adopta valori din tabelul 5.
Tabel 5 - Factorul orei de varf
Nivelul de serviciu A B C D E
FV 0,91 0,92 0,94 0,95 1,00
3.1.10 Echivalarea traficului de vehicule fizice in vehicule etalon autoturisme se face cu ajutorul coeficientilor de echivalare din tabelul 6, pentru relief ses si din tabelul 7 pentru relief deal si munte.
Tabel 6 - Coeficienti de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon de tip "autoturism', pentru relief ses
Nr. crt. Grupa de vehicule Coeficient de echivalare
1. Biciclete, motorete, motociclete fara atas 0,5
2. Autoturisme, microbuze, autocamioane, motociclete cu atas 1,0
3. Autocamioane cu 2 osii si derivate 2,5
4. Autocamioane cu 3 si 4 osii si derivate 2,5
5. Autovehicule articulate 3,5
6. Autobuze 2,5
7. Tractoare 2,0
8. Remorci la autocamioane si tractoare 1,5
9. Vehicule cu tractiune animala 3,0
*Nota: - Grupele de vehicule corespund cu cele folosite in cadrul recensamantului de circulatie din anul 2000;
- Coeficientii de echivalare au fost stabiliti tinand seama de prevederile STAS7348-86.
Tabel 7 - Coeficienti de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon de tip "autoturisme' pentru conditii de relief deal si munte
Grupa de vehicule Nivel de serviciu Conditii de relief
Deal Munte
Vehicule de transport marfa * A 4,0 7,0
B+C 5,0 10,0
D+E 5,0 12,0
Autobuze A 3,0 5,7
D+E 2,9 6,5
Nota = * Se aplica la grupele de vehicule 3-5 si 7 din tabelul 6;
- Pentru grupele 1, 2 si 9 se aplica coeficientii din tabelul 6;
- Grupa 8, remorci, nu se echivaleaza, acestea fiind incluse in coeficientul de echivalare pentru vehicule de transport marfa.
3.1.11 Daca pe un drum sau sector de drum debitul orar de calcul (Qc) depaseste debitul de serviciu pentru nivelul de serviciu D (QsD), este necesara sporirea capacitatii de circulatie pe toata lungimea sectorului de drum respectiv.
3.1.12 Pentru sporirea capacitatii de circulatie pe sectoarele de drum cu declivitati prelungite se recomanda realizarea unei a treia benzi de circulatie pentru vehicule lente, daca debitul orar de calcul depaseste debitul de serviciu pentru nivelul de serviciu D (anexa 2).
Proiectarea benzii de circulatie pentru vehicule lente se efectueaza conform prevederilor STAS 863 - 85.
3.2Drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie
3.2.1 Pentru determinarea capacitatii de circulatie a drumurilor cu mai mult de doua benzi de circulatie se introduce notiunea de viteza de circulatie libera (VL) care reprezinta viteza medie de deplasare a autoturismelor in conditii de trafic redus sau moderat (sub 1400 vehicule etalon/ora si banda de circulatie) pe un sector de drum dat.
3.2.2 Capacitatea unui drum cu patru sau cu mai multe benzi, in conditii ideale de circulatie, este de 2200 vehicule etalon/ora si banda de circulatie.
3.2.3 Debitele maxime de serviciu pentru diferite niveluri de serviciu, in functie de viteza de circulatie libera sunt indicate in tabelul 8.
Tabel 8 - Debite maxime de serviciu pentru drumuri cu patru sau mai multe benzi de circulatie [vehicule etalon/ora si banda]
Nivelul de Viteza de circulatie libera, km/ora
Serviciu 100 km/ora 90 km/ora 80 km/ora 70 km/ora 60 km/ora 50 km/ora
A 720 660 600 540 430 370
B 1200 1100 1000 900 750 630
C 1650 1510 1400 1260 1000 870
D 1940 1800 1670 1500 1250 1070
E 2200 2100 2000 1900 1600 1350
3.2.4 Viteza de circulatie libera se poate determina direct, sau indirect prin calcul.
3.2.5 Determinarea directa a vitezei de circulatie libera se poate realiza prin masuratori directe pe teren (pentru drumuri existente) a vitezei medii de circulatie a autoturismelor in conditii de trafic redus sau moderat, sub 1400 vehicule etalon/ora si banda de circulatie.
3.2.6 Determinarea indirecta a vitezei de circulatie libera VL se realizeaza cu relatia:
Formula (5)
in care:
VC = viteza de circulatie libera in conditii ideale, care este egala cu:
. viteza limita +11 km/ora pentru viteza limita sub 80 km/ora;
. viteza limita +8 km/ora pentru viteza limita egala sau mai mare de 80km /ora.
Viteza limita reprezinta viteza legala pe sectorul de drum respectiv. vm ^ reducere de viteza pentru modul de separare al cailor (sensului) de circulatie;
VM = reducere de viteza pentru latimea benzilor de circulatie;
VD = reducere de viteza pentru obstacole laterale;
VA = reducere de viteza datorita acceselor la drum.
3.2.7 Reducerea vitezei pentru modul de separare al cailor de circulatie este indicata in tabelul 9.
Modul de separare a cailor de circulatie VM km/ora
Cai separate prin zona mediana 0 km/ora
3.2.8 Reducerea de viteza pentru latimea benzilor de circulatie este indicata in tabelul 10.
Latimea benzii de circulatie VB
3,75 m 0
3,50 m 2 km/ora
3,00 m 10 km/ora
3.2.9 Reducerea vitezei de circulatie pentru obstacole laterale este indicata in tabelul 11.
Degajarea pe partea dreapta m VD km/ora
1,80 0,0
1,50 0,3
1,00 0,9
0,75 1,2
0,00 2,0
3.2.10 Reducerea vitezei de circulatie pentru accese laterale, pe fiecare cale (VA) se calculeaza inmultind numarul de accese pe km cu 0,4 km/ora.
In cazul in care nu se cunoaste numarul de accese, se pot utiliza datele din tabelul 12.
Zona traversata Numar de accese pe km pe o parte a drumului
Suburbana cu densitate redusa de constructii 7 - 12
Suburbana cu densitate mare de constructii peste 12
3.2.11 La proiectarea drumurilor cu patru sau mai multe benzi, debitul de serviciu admisibil este cel corespunzator nivelului de serviciu C. In exploatare, pentru asigurarea unor conditii bune de desfasurare a circulatiei, se recomanda ca traficul sa nu depaseasca debitul de serviciu recomandabil corespunzator nivelului de serviciu B.
3.2.12 Pentru profilurile transversale tip de drumuri cu 4 benzi de circulatie, utilizate in tara noastra, conform STAS 2900-89 si Normele la Ordonanta Guvernului 43/97, debitele de serviciu pentru nivelurilor de serviciu B si C sunt indicate in tabelul 3.2 din anexa 3.
3.2.13 Pentru proiectare sau pentru stabilirea nivelului de serviciu actual, debitul de serviciu pe sens de circulatie (doua benzi) se compara cu debitul orar de calcul actual sau de perspectiva care se determina pe baza curbelor de debite orare clasate rezultate din masuratorile de debite orare pe sensuri de circulatie sau prin calcul cu relatia:
Formula (6)
In care:
QCD = debitul orar de calcul directional, corespunzator sensului de circulatie cel mai incarcat in ora de varf de calcul, exprimat in vehicule etalon/ora/sens;
MZAE = traficul mediu zilnic anual actual sau de perspectiva in ambele sensuri de circulatie, exprimat in vehicule etalon/24 ore;
D = procentul din traficul orar de varf in directia (sensul) cel mai incarcat;
K = coeficient reprezentand raportul dintre debitul orar de calcul si MZA;
Fv = factorul orei de varf.
Pentru determinarea traficului de perspectiva se aplica coeficientii de evolutie a traficului elaborati de AND-CESTRIN si actualizati dupa fiecare recensamant de circulatie.
in cazul in care nu se dispune de date din masuratori pentru parametrii de calcul din relatia (6) se recomanda utilizarea valorilor din tabelul 13.
Suburbana si localitati urbane Intre localitati
K 0,12 0,14
D 0,60 0,65
Fv 0,92 0,85
3.2.14 Echivalarea traficului de vehicule fizice in vehicule etalon autoturisme se face cu ajutorul coeficientilor de echivalare din tabelul 6, pentru relief ses si din tabelul 14 pentru relief deal si munte.
Grupa de vehicule Conditii de relief
Vehicule de transport marfa si autobuze 3,0 6,0
(grupele 3-7 din tabelul 6)
3.2.15 In cazul rampelor cu declivitati prelungite de 3% sau mai mari, avand lungimea de cel putin 800 m, este necesar ca sectorul respectiv de drum sa fie tratat in mod separat.
Coeficientii de echivalare in functie de declivitate si lungimea rampei sunt indicati in tabelul 15. In cazul succesiunii de declivitati se determina, pentru echivalarea traficului, declivitatea medie ponderata.
Tabel 15 - Coeficienti de echivalare in vehicule etalon autoturisme pentru vehiculele de transport marfa si autobuze, pe declivitati prelungite, in rampa
Declivitatea Lungimea Procent de vehicule transport marfa si autobuze
m
20% 25%
3 >1000 3,5 3,0
800-1200 4,0 3,5
4 1200-1600 4,5 4,0
>1600 5,0 4,5
500-800 4,0 3,5
5 800-1200 6,0 5,0
>1200 6,0 5,5
400-500 3,5 3,0
6 500-800 6,0 5,5
>800 7,5 6,5
* Pentru lungimi mai mici decat cele indicate in tabel se folosesc coeficientii de echivalare din tabelul 6.
Pentru pante prelungite, simple sau compuse si declivitati de 5 si 6 % se aplica coeficientii de echivalare din tabelul 16.
Tabel 16 - Coeficienti de echivalare pentru pante prelungite
Declivitatea Lungimea* Coeficient de echivalare pentru procent de 20%
m vehicule de transport marfa si autobuze
5 >6400 3,0
6 >3200 4,5
* Pentru lungimi mai mici se aplica coeficientii de echivalare din tabelul 6,
3.3 Autostrazi
3.3.1 Capacitatea unei autostrazi, in conditii ideale de circulatie este de 2200 vehicule etalon/ora/banda pentru autostrazi cu 2x2 benzi de circulatie si de 2300 vehicule etalon/ora/banda pentru autostrazi cu trei benzi de circulatie pe sens.
3.3.2 Debitul de serviciu pentru care se proiecteaza autostrazile este cel corespunzator nivelului de serviciu C (debit admisibil).
In exploatare, pentru asigurarea unor conditii bune de desfasurare a circulatiei, se recomanda ca traficul sa nu depaseasca debitul de serviciu corespunzator nivelului de serviciu B (debit recomandabil).
3.3.3 Debitul de serviciu pentru un nivel de serviciu "i' se determina cu relatia:
Formula (7)
Parametrii de calcul au semnificatiile indicate la pct. 2.1.
Debitul maxim de serviciu QIi se exprima in vehicule etalon/ora/banda de circulatie,
iar debitul de serviciu QSi in vehicule etalon/ora/sens de circulatie.
3.3.4 Debitele maxime de serviciu pentru diferite niveluri de serviciu sunt prezentate in tabelul 17.
Tabelul 17 - Debite maxime de serviciu pentru autostrazi [vehicule etalon/ora/banda
QIi 700 1120 1644 2015 2200
2300*
3 benzi de circulatie pe sens.
3.3.5 Coeficientul cl de reducere a capacitatii datorita neasigurarii conditiilor ideale pentru latimea partii carosabile si a degajarii laterale se determina din tabelul 18 .
Tabel 18 - Coeficientul CL pentru autostrazi
Distanta pana Obstacol pe o parte Obstacol pe ambele parti
la obstacol* Latimea benzii de circulatie Latimea benzii de circulatie
m 3,75 3,50 3,75 3,50
1,80 1,00 0,99 1,00 0,99
1,20 0,99 0,98 0,98 0,97
0,60 0,97 0,96 0,95 0,94
0,00 0,92 0,91 0,86 0,85
* Glisierele metalice de tip semi-greu nu sunt considerate obstacole.
3.3.6 Coeficientul ct de reducere a capacitatii in functie de caracterul traficului se determina din tabelul 19.
Tabel 19 - Coeficient CT pentru autostrazi
Caracterului traficului CT
Trafic recreational, turistic 0,75-0,99
3.3.7 Pentru profilurile transversale tip de autostrazi utilizate in tara noastra, conform STAS 2900-89 si Normele la Ordonanta Guvernului nr. 43/1997, debitele de serviciu pentru nivelurile de serviciu B si C sunt indicate in tabelul 3.3 din anexa 3.
3.3.8 Pentru proiectare sau pentru stabilirea nivelului de serviciu actual, debitul de serviciu pe sens de circulatie se compara cu debitul orar de calcul qcd, actual sau de perspectiva, determinat prin masuratori directe, sau prin calcul folosind relatia (6).
Pentru parametrii de calcul din relatia (6), daca nu se dispune de date din masuratori, se recomanda utilizarea valorilor din tabelul 20.
Parametrul Valoare recomandata
K 0,14
D 0,65
Fv 0,85
3.3.9 Echivalarea traficului de vehicule fizice in vehicule etalon autoturisme se face cu ajutorul coeficientilor de echivalare din tabelul 6, pentru conditii de relief ses si din tabelul 14 pentru conditii de relief deal si munte. Pentru rampe prelungite cu declivitati de 3 % sau mai mult, echivalarea traficului se face conform datelor din tabelele 15 si 16 de la punctul 3.2.5.
Caracterizarea nivelelor de serviciu
Conditii asigurate Flux
Scurgerii fluxului Flux liber Flux stabil Flux stabil apropiat de Flux Flux
de trafic instabilitate instabil fortat
Debite de serviciu Mici Medii Mari Mari cu fluctuatii Capacitatea Sub
[veh. etalon/ora 420 750 1200 considerabile 1800 2800 capacitate
Mari, dar pe Medii cu
Viteze anumite multe Viteze
corespunzatoare Mari sectoare cu restrictii medii cu Scazute Foarte
debitelor maxime restrictii datorate fluctuatii scazute
de serviciu datorate circulatiei mari
circulatiei
Libertatea de Completa Aproape Partial Mica, Aproape Nula
manevra a deplina limitata de limitata de nula
conducatorilor auto circulatie circulatie
Confortul Foarte Bun Mediu Suficient Insuficient Congestie
deplasarii bun trafic
Nota: Debitele de serviciu din tabel reprezinta debitele maxime in conditii ideale pentru un drum cu doua benzi de circulatie.
Determinarea nivelului de serviciu pentru declivitati prelungite
1. Prin declivitati prelungite, la care se aplica metoda de determinare a nivelului de serviciu prezentata in aceasta anexa, se inteleg declivitati unice de minim 3% sau succesiuni de declivitati de 3% si mai mari cu o lungime totala de minimum 800 m.
2. Pe sectoarele cu declivitati prelungite nivelul de serviciu maxim admisibil este nivelul D. Daca se depaseste nivelul de serviciu D se recomanda realizarea unei a treia benzi de circulatie.
3. Debitul de serviciu corespunzator nivelului de serviciu D se determina cu relatia (2):
Relatia (2)
in care :
QSD debitul de serviciu pentru nivelul de serviciu D exprimat in vehicule etalon/ora, in ambele sensuri de circulatie;
QID = debitul maxim de serviciu pentru nivelul de serviciu D, care se determina pe baza datelor din tabelul 2.1;
CL coeficient de reducere a capacitatii de circulatie datorata neasigurarii conditiilor ideale pentru latimea partii carosabile si degajarilor laterale, care se determina din tabelul 3;
CD coeficient de reducere a capacitatii de circulatie datorata distributiei traficului pe sensuri de circulatie in orele de varf care se determina din tabelul 2.2.
Tabelul 2.1 - Valorile maxime ale raportului QID / Capacitatea ideala *
Declivitatea** Procent din lungimea sectorului cu depasirea interzisa
% 0 20 40 60 80 100
3-4 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
5 0,98 0,96 0,95 0,94 0,93 0,92
6 0,97 0,91 0,87 0,83 0,81 0,78
7 0,93 0,82 0,75 0,69 0,64 0,59
Nota: * Capacitatea ideala = 2800 veh. etalon ora
** In cazul declivitatilor succesive (^3%) se determina declivitatea medie, rotunjita la valoarea superioara intreaga (3 - 7 %).
Procentul din trafic pe
Coeficientul CD 0,58 0,64 0,70 0,78 0,87 1,00 1,20 1,50
4. Debitul de serviciu qsd se compara cu debitul de calcul QC determinat pe baza relatiei 3, in care la determinarea MZAE echivalarea traficului de vehicule fizice m vehicule etalon se face cu ajutorul coeficientilor din tabelul 2.3, in functie de declivitate si lungimea pe care se aplica aceasta.
Tabelul 2.3 - Coeficienti de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon pentru nivelul de serviciu D
Lungimea Autoturisme* Vehicule grele**
rampei, Declivitate % Declivitate %
[m] 3 4 5 6 7 3 4 5 6 7
800 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 2,0 2,1 2,3 2,5 2,8
1000 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 2,1 2,2 2,6 2,9 3,3
1500 1,0 1,0 1,0 1,0 1,1 2,2 2,7 3,4 4,0 4,8
2000 1,0 1,0 1,1 1,1 1,1 2,6 3,4 4,3 5,0 7,0
3000 1,0 1,1 1,1 1,2 1,2 3,7 5,2 7,2 10,2 14,6
4000 1,1 1,1 1,2 1,4 1,7 4,9 7,6 11,8 18,5 28,8
6000 1,1 1,2 1,4 1,9 2,2 7,5 13,4 23,9 43,5 -
Nota: * Grupa 2 de vehicule din tabelul 6;
** Grupele 3 - 7 de vehicule din tabelul 6;
Pentru grupele 1 si 9 se mentin valorile din tabelul 6.
Grupa 8 de vehicule din tabelul 6 nu se ia in considerare.
Declivitatile se rotunjesc la valoarea superioara %.
ANEXA 3
Debite de serviciu pentru profile transversale curente de drumuri si autostrazi din Romania, conform STAS 2900-89 si Normele la Ordonanta Guvernului nr.43/1997
1. Pentru profile transversale tip curente de drumuri publice cu doua benzi de circulatie, se pot adopta valorile de debit de serviciu din tabelul 3.1.
Latimea partii Latimea debite de serviciu QSi
carosabile platformei Nivel de serviciu C Nivel de serviciu D
[m] [m] Ses Deal Munte Ses Deal Munte
12,00 1000 900 600 1600 1350 1000
7,00 10,00 950 850 550 1500 1300 950
9,00 900 800 500 1400 1200 900
6,00 8,00 750 700 450 1200 1000 800
5,50 7,00 650 550 350 1000 850 650
Nota: Debitele de serviciu QSi din tabel sunt rotunjite la 50 vehicule si au fost determinate pe baza urmatoarelor date:
- debitele maxime de serviciu din tabelul 2;
- coeficientul CL din tabelul 3;
- coeficientul CD din tabelul 4 in ipoteza unei distributii a traficului in orele de varf de 60/40.
2. Pentru profile transversale tip curente de drumuri cu patru benzi de circulatie, utilizat in Romania, se pot adopta debitele de serviciu din tabelul 3.2.
Tabelul 3.2 - Debite de serviciu pe sens de circulatie (doua benzi) pentru drumuri cu patru benzi de circulatie [vehicule etalon/ora/sens (doua benzi)]
Zona traversata B C
Viteza limita Viteza limita
[km/ora] [km/ora]
90 80 70 60 50 90 80 70 60 50
(6 accese/km)
Suburbana, fara 2150 1950 1850 1550 - 3000 2750 2550 2100 -
restrictii de viteza (12 accese/km)
Suburbana si - 1900 1750 1450 1200 - 2650 2450 1950 1700
traversare localitati cu restrictii de viteza (20 accese/km)
3. Pentru profile transversale tip de autostrazi utilizate in Romania, se pot adopta debitele de serviciu din tabelul 3.3.
Latimea unei benzi Nivel de serviciu
[m] B C
3,75 2240 3300
3,50 2200 3220
Nota: Pe autostrazile care fac legatura cu zone recreationale sau turistice, debitele de serviciu se reduc cu pana la 25% in functie de caracterul traficului din orele de varf.
EXEMPLE DE CALCUL
- latimea partii carosabile: 7,00 m;
- latimea acostamentelor: 1,00 m;
- fara obstacole fixe pe acostamente;
- distributia traficului pe sensuri: 70/30;
- nu se cunoaste procentul de sectoare cu depasire interzisa.
Se cere:
a) Sa se determine capacitatea de circulatie a acestui sector (debitul de serviciu) pentru nivele de serviciu C si D.
Pentru determinarea debitului de serviciu pe acest drum se aplica relatia (2):
Relatia (2)
in care:
QIi reprezinta debitul maxim de serviciu, care conform tabelului 2 pentru conditii de relief ses, are valorile:
QIC = 1090 veh.etalon/ora, in ambele sensuri de circulatie;
QID = 1740 veh.etalon/ora, in ambele sensuri de circulatie;
CL coeficientul de reducere a capacitatii in functie de latimea partii carosabile si a acostamentelor, se determina din tabelul 3 pentru latimea partii carosabile de 7,00 m si a acostamentelor de 1,00 m, rezultand:
CL = 0,86
CD coeficientul de reducere a capacitatii de circulatie in functie de distributia traficului pe sensuri, se determina din tabelul 4, rezultand:
CD = 0,89
Introducand parametrii de mai sus in relatia de calcul, rezulta:
Q SC = 1090*0,86*0,89 = 834 veh.etalon/ora/ambele sensuri
QSD = 1740*0,86*0,89 = 1332 veh.etalon/ora/ambele sensuri
b) Sa se determine nivelul de serviciu actual (anul 2000) si anul in care este necesar sa se largeasca drumul la patru benzi de circulatie.
Traficul mediu zilnic anual pe drumul dat, conform recensamantului de circulatie din anul 2000 este:
Nr. Grupa de MZA Coeficient de MZAE
crt. vehicule [veh. fizice/24 ore] echivalare [veh. etalon/24 ore]
(conform tabel 6)
1. Biciclete si motociclete 10 0,5 5
2. Autoturisme, autocamionete, microbuze 3500 1,0 3500
3. Vehicule transport marfa cu 2 osii 500 2,5 1250
4. Vehicule transport marfa cu 3 si 4 osii 170 2,5 425
5. Vehicule articulate 200 3,5 700
6. Autobuze 80 2,5 200
7. Tractoare 14 2,0 28
8. Remorci 75 1,5 112
9. Vehicule cu tractiune animala 21 3,0 63
10 TOTAL vehicule 4570 6283
Debitul orar de calcul, in lipsa unor date din masuratori se calculeaza cu relatia (3):
Relatia (3)
in care:
K coeficientul reprezentand raportul dintre debitul orar de calcul si MZA; conform recomandarilor de la punctul 3.1.8, se adopta:
Fv factorul orei de varf, care se determina din tabelul 5:
Fv = 0,94 pentru nivelul de serviciu C
Fv = 0,95 pentru nivelul de serviciu D
Pentru determinarea nivelului de serviciu, se calculeaza debitul maxim de serviciu cu relatia:
Relatia (4)
pentru nivelul de serviciu C luand Fv = 0,94, rezulta:
Relatia (4
Din tabelul 2, rezulta ca:
QIB = 670 veh.etalon/ora
QIC = 1090 veh.etalon/ora
Deci, nivelul actual de serviciu este C.
Pentru determinarea traficului de perspectiva se aplica coeficientii de evolutie a traficului elaborati de AND-CESTRIN si actualizati dupa fiecare recensamant de circulatie.
Pentru simplificare consideram o evolutie globala a traficului, fara modificarea structurii acestuia, de 5 % pe an pentru perioada 2000-2010 si de 4 % pentru perioada 2010-2020.
Rezulta traficul de perspectiva MZAE din tabelul de mai jos:
MZAE 6283 8019 10234 12451 15149
Pentru nivelul de serviciu D, traficul mediu zilnic anual se determina cu relatia:
Relatia (5)
Din tabelul de mai sus rezulta ca nivelul de serviciu D va fi atins in perioada 2010-2015. Se determina evolutia anuala a traficului in aceasta perioada:
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015
MZAE 10234 10643 11069 11512 11972 12451
Deci, anul de atingere al traficului maxim admisibil pentru nivelul de serviciu D este anul 2010.
Exemplul nr.2 Sa se proiecteze un sector de drum cu mai mult de doua benzi de circulatie, pentru traficul de perspectiva de 55.000 veh.etalon/24 ore, Sa se determine numarul de benzi de circulatie.
Sectorul de drum este situat intr-o zona suburbana fara restrictii de viteza, viteza admisa fiind de 90 km/ora.
Conditiile de relief sunt de ses, cu declivitati sub 2 %. Numarul de accese in cazul unui drum cu 4-6 benzi este in medie de 12 pe fiecare parte a drumului.
Se calculeaza debitul orar de calcul pe sens de circulatie cu relatia (6):
Relatia (6)
In lipsa unor date din masuratori, se adopta urmatorii parametrii de calcul din tabelul 13, pentru:
K-0,12
D = 0,60
Fv = 0,92
rezulta:
Pentru nivelul de serviciu C si viteza limita de 90 km/ora, debitul de serviciu pentru doua benzi de circulatie se obtine din tabelul 3.2 din anexa 3, si are valoarea:
QSC 3050 veh.etalon/ora/2 benzi de circulatie
Numarul de benzi de circulatie pe sens pentru un drum cu mai mult de doua benzi, rezulta:
Relatia (6
Deci, se adopta solutia de drum cu 2*3 benzi de circulatie
Exemplul nr.3 Sa se determine anul in care este necesara sporirea capacitatii de circulatie prin realizarea unei a 3-a benzi de circulatie pe un sector de drum cu doua benzi de circulatie avand urmatoarele caracteristici:
- lungimea sectorului: 900 m
- latimea partii carosabile: 7,00 m
- latimea acostamentelor degajate : 1,00 m
- declivitate 7%
- depasirea este interzisa pe 80% din lungime
- distributia directionala a traficului 80/20
- traficul zilnic anual din 2000 si prognoza de evolutie sunt aceleasi ca in exemplul 1
Realizarea benzii a 3-a este necesara cand se atinge pe drumul existent nivelul de serviciu D. Conform pct. 3 din Anexa 2, debitul de serviciu pentru nivelul D se determina cu relatia (2):
Relatia (2)
in care :
QID = Se determina din tabelul 2.1 (Anexa 2). Pentru declivitatea prelungita de 7% si procentul din lungimea sectorului pe care depasirea este interzisa de 80%, rezulta:
QID = 0,64 * 2800= 1792 veh. etalon/ora
CL Se determina din tabelul 3. Pentru latimea partii carosabile de 7,00 m si acostamente de 1,00 m, rezulta:
CL = 0,86
CD Se determina din tabelul 2.2 (Anexa 2). Pentru distributia traficului pe sensuri in orele de varf de 80/20 rezulta:
CD = 0,70
Introducand parametrii de mai sus in relatia de calcul rezulta:
QSD =1792 * 0,86 .0,70=1079 veh. etalon/ora
Debitul de serviciu qsd trebuie comparat cu debitul de calcul QC care se determina cu relatia (3):
Relatia (3)
in care:
K, conform recomandarilor de la punctul 3.1.8 se adopta:
Fv se determina din tabelul 5. Pentru nivelul de serviciu D rezulta:
Fv = 0,95
MZAE pentru anul 2000 se determina pe baza rezultatelor recensamantului de circulatie (a se vedea tabelul din exemplul 1), folosind coeficientii de echivalare din tabelul 2.3 (Anexa 2).
MZAE pentru diferite perioade de perspectiva se determina pe baza MZAE pentru anul 2000 la care se aplica ratele de crestere anuala luate in considerare in exemplul 1.
Rezulta valorile MZAE din tabelul de mai jos :
Anul 2000 2005 2010
MZAE 6508 8306 10601
Pentru grupele de vehicule 3-7 coeficientul de echivalare a fost determinat prin interpolare din tabelul 2.3 si are valoarea de 3,05.
Punand conditia QSD = QC, rezulta pentru nivelul de serviciu D :
Prin interpolare intre mzae pentru anii 2005 si 2010 rezulta ca pentru anul 2006 MZAE = 8721 veh. etalon / 24 ore, deci (MZAE)D este atins in cursul anului 2005.
