Normativ de siguranta la foc a constructiilor - conditii generale de performanta a constructiilor

NORMATIV DE SIGURANTA LA FOC A CONSTRUCTIILOR - CONDITII GENERALE DE PERFORMANTA A CONSTRUCTIILOR

1. RISC DE INCENDIU Sl GRAD DE REZISTENTA Risc de incendiu

2.1.1.    La cladiri civile (publice) riscul de incendiu este determinat, in principal, de densitatea
sarcinii termice (q) stabilita prin caicul si de destinatia respectiva,

2.1.2.    in functie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu in cladiri civile (publice),
poate fi:

mare: qi = peste 840 MJ/m²

mijlociu: qi = 420-840 M J/m²

mic: qj = sub 420 MJ/m²

1.3. in functie de destinatie (functiune), unele spatii si incaperi din cladirile civile (publice),
se incadreaza in urmatoarele riscuri de incendiu:

mare: in care se utilizeaza, sau depoziteaza materiale sau substante combustibile
(arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje autoturisme, etc.

mijlociu:in care se utilizeaza foc deschis (bucatarii, centrale termice, oficii cu preparari
calde, etc);

mic: celelalte incaperi si spatii.

in incaperile si spatiile echipate cu instalatii automate de stingere a incendiilor, riscurile mari de incendiu pot fi considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici. Pentru intregul compartiment de incendiu sau cladire, riscul de incendiu considerat va fi cei mai mare care reprezinta minimum 30% din volumul acestora.

1.4. La constructii de productie si/sau depozitare, riscul de incendiu are in vedere natura
activitatilor desfasurate, caracteristicile de ardere ale materialelor si substantele utilizate,
prelucrate, manipulate sau depozitate, si densitatea sarcinii termice. La acestea riscul de incendiu
este definit prin categorii de pericol de incendiu, ce exprima:

categoriile A(BE3a) si B(BE3b): posibilitati de incendiu si explozie volumetrica (risc foarte mare
de incendiu);

categoria C (BE2): posibilitati de incendiu / ardere (risc mare de incendiu);

.categoria D (BEIa): existenta focului deschis sub orice forma,in absenta substantelor combustibile (risc mediu de incendiu);

categoria E(BElb): existenta unor materiale sau substante incombustibile in stare rece sau a substantelor combustibile in stare de umiditate inaintata, peste 80% (risc mic de incendiu). 1.5. Zonele din incaperi, incaperile, compartimentele si constructiile de productie si / sau depozitare vor avea definit riscul de incendiu (fiecare in parte) prin una din cele cinci categorii de pericol de incendiu, conform tabelului 1.5., in functie de pericolul de incendiu determinat de proprietatile fizico-chimice ale materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate - inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele, etc.

Tabel 1.5 CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU

1.6. Categoriile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone si incaperi precum si independent pentru fiecare compartiment de incendiu in parte si constructie, mentionand-se obligatoriu in documentatia tehnico-economica.

Cea mai periculoasa categorie de pericol de incendiu necompartimentata existenta intr-o incapere (spatiu), compartiment de incendiu sau constructie, de regula, determina categoria de pericol a acestora, cu urmatoarele exceptii: . categoriile A si B (BE3a si BE3b) de pericol de incendiu al caror volum aferent este mai mic de 5% din volumul incaperii sau a compartimentului respectiv;

. categoriile C si D (BE2 si BEI a) de pericol de incendiu cu un volum aferent mai mic de 10% din volumul incaperii sau al compartimentului respectiv, fara a depasi o arie de 400 m

In cazurile exceptate se iau masuri care sa reduca posibilitatile formarii concentratiei locale cu pericol de explozie si a propagarii incendiului spre spatiile invecinate din cadrul incaperii sau al compartimentului respectiv.

In cazul existentei mai multor categorii de pericol de incendiu necompartimentate, situate in puncte distincte ale incaperii sau ale compartimentului, se iau in consideratie sumele volumelor aferente si respectiv ale ariilor efective ale fiecarei categorii de pericol. Pentru categoriile C si D (BE2 si BEI a) de pericol de incendiu insumarea se aplica numai daca distanta dintre spatiile respective, este mai mica de 40 m (masurata pe orizontala).

Pentru compartimente de incendiu sau constructii, categoria de pericol de incendiu cea mai periculoasa se extinde la intregul volum al acestora atunci cand reprezinta mai mult de 30% din volumul construit al compartimentului sau constructiei.

1.7. Pentru determinarea concentratiei amestecului exploziei se tine seama de scaparile si
degajarile de gaze, vapori sau praf, atat in timpul desfasurarii normale a activitatii, cat si in
cazurile accidentale de avarie stabilite prin proiect la instalatiile de utilitati aferente.

Grade de rezistenta la foc

1.8. Conditiile minime pe care trebuie sa le indeplineasca elementele principale ale constructiei
(compartimentului de incendiu) astfel incat intreaga constructie sau compartiment sa poata fi
incadrat intr-un anumit grad de rezistenta la foc, sunt precizate in tabelul 1.9.

Tabelul 1.9.

CONDITII MINIME PENTRU INCADRAREA CONSTRUCTIILOR IN GRADE DE REZISTENTA LA FOC

NOTA: *in cladirile si compartimentele de incendiu in care densitatea sarcinii termice nu depaseste 840 MJ/m², (cu exceptia cladirilor inalte, foarte inalte si cu sali aglomerate, cele care adapostesc persoane care nu se pot evacua singure, si cu echipament de importanta deosebita), se pot aplica valorile rezistentelor la foc din paranteze.

1.9. Toate elementele principale ale constructiei, functie de rolul acestora, trebuie sa
indeplineasca conditiile minime de combustibilitate si rezistenta la foc prevazute pentru
incadrarea in gradul respectiv de rezistenta la foc, caracterizand stabilitatea la foc a constructiei.

Pentru ca un element al constructiei sa corespunda la un anumit grad de rezistenta la foc, trebuie sa indeplineasca ambele conditii minime (atat cea de combustibilitate cat si cea de rezistenta ia foc) precizate in tabelul 1.9.

2.1.10. Gradul de rezistenta la foc al constructiei sau al unui compartiment de incendiu este
determinat de elementul sau cu cea mai defavorabila incadrare si se precizeaza obligatoriu in
documentatia tehnico-economica.

2.1.11. La stabilirea gradului de rezistenta la foc, respectiv a stabilitatii la foc a constructiei, nu
se iau in considerare urmatoarele:

1.11.1. Sarpanta si suportul invelitorii constructiilor de gradul II sau III, cu pod, daca planseul
spre pod nu este suspendat de sarpanta acoperisului, iar golurile acestuia sunt protejate prin
elemente de inchidere rezistente la foc minimum 30 minute. La cladirile inalte si foarte inalte
acoperisurile cu pod vor fi realizate integral din materiale C0(CAl).

1.11. invelitoarea acoperisurilor de orice fel, inclusiv termoizolatia si hidroizolatia
montate asupra unui suport C0 (CAI) continuu, rezistent la foc conform conditiilor din tabelul
1.9. (in afara de tabla).

2.1.11.3. Luminatoarele si cupolele (incombustibile sau combustibile) a caror arie insumata (in
proiectie orizontala) nu depaseste 25% din aria spatiului inchis in care sunt dispuse si cele ale
atriumurilor, indiferent de arie, realizate cu structura C0 (CAI) si vitrari din materiale
C0C2(CAl, la CA2b).

2.1.11.4. Pardoselile si tamplaria (usi, ferestre, obloane), inclusiv fasiile fixe pentru iluminatul
natural executate din materiale C2-C3 (CA2b si CA2c), in suprafata de maximum 10% din aria
peretelui exterior si astfel dispuse si intrerupte incat sa nu favorizeze propagarea incendiului de la
un nivel la altul si in lungul cladirii.

2.1.11.5. Peretii interiori despartitori neportanti sau panourile fara rol de limitare a propagarii
incendiilor incombustibile sau din materiale combustibile cu geam ori cu plasa de sarma, daca
inaltimea insumata a panourilor pline combustibile este de cel mult l,20 m precum si alte
categorii de pereti despartitori combustibili a caror folosire este admisa conform prezentului
normativ.

2.1.11.6. Finisajele interioare, precum si plafoanele suspendate si pardoselile tip estrada din
constructii care indeplinesc conditiile de combustibilitate prevazute pentru plansee, sau cand
utilizarea lor este admisa conform prezentului normativ.

2.1.11.7. Platformele metalice si elementele metalice care nu fac parte din structura de rezistenta
a constructiei.

1.11.8.      Elementele constructive ale marchizelor, windfangurilor, serelor, verandelor,
pridvoarelor, etc.

1.1       in constructiile in care densitatea sarcinii termice nu depaseste 420 MJ/m² si materialele
combustibile sunt astfel distribuite incat sa nu pericliteze stabilitatea constructiei prin incalzirea locala a unor elemente de constructie in timpul incendiului, se admite utilizarea structurilor metalice neprotejate sau partial protejate si reducerea corespunzatoare a rezistentei la foc a stalpilor, peretilor si planseelor pana la minim 15 minute, considerandu-se ca structura indeplineste conditiile pentru gradul II rezistenta la foc. in aceleasi conditii se pot reduce si rezistentele la focale stalpilor, peretilor si planseelor realizate din alte materiale.

La cladiri inalte, foarte inalte si la sali aglomerate, precum si la cele de productie si/sau depozitare vor fi respectate si prevederile specifice.

1.13.    Structurile metalice neprotejate sau partial protejate pot fi utilizate, in conditiile
normativului in general la:

compartimente si spatii echipate cu instalatii automate de stingere cu apa care asigura racirea
elementelor pe timpul normat;

constructii supraterane cu maximum 15,00 m inaltime.

1.14.    La utilizarea structurilor metalice neprotejate sau partial protejate, se vor avea in vedere
rolul elementului in asigurarea stabilitatii constructiei, categoria de importanta a constructiei,
numarul de persoane si valoarea bunurilor adapostite, precum si urmarile posibile ale prabusirii
constructiei datorita actiunii focului.

AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR Sl CONFORMAREA LOR LA FOC. Amplasarea

2.2.1.     Constructiile supraterane civile (publice), de productie si/sau depozitare, de regula, se
amplaseaza comasate sau grupate la distante nenormate intre ele, in limitele unor compartimente
de incendiu specifice, cu arii maxime admise in functie de destinatie, gradul de rezistenta la foc
cel mai dezavantajos, riscul de incendiu si numarul de niveluri cel mai mare, (luand in calcul
suma ariilor construite efective).

2.2.2.     Constructiile independente si gruparile sau comasarile de constructii constituite conform
art. 1., se amplaseaza astfel incat sa nu permita propagarea incendiilor o perioada de timp
normata sau, in cazul prabusirii, sa nu afecteze obiectele invecinate, respectandu-se distantele
minime de siguranta din tabelul  ori compartimentandu-se prin pereti rezistenti la foc
alcatuiti corespunzator densitatii sarcinii termice celei mai mari, potrivit normativului.

Tabel  Distante de siguranta

NOTA: 1. Pentru constructiile de productie sau depozitare din categoria A sau B (BE3a,b) de pericol de incendiu, distantele de siguranta fata de cladiri cu alte riscuri sau categorii de pericol de incendiu, se majoreaza cu 50%, fara a fi mai mici de 15,00 m.

in cazuri justificate tehnic, in cadrul limitei de proprietate, investitorii pot stabili distante mai mici pe proprie raspundere, prin hotarari scrise ale consiliilor de conducere respective, daca adopta masuri de protectie compensatorii, stabilite prin proiect si scenarii de siguranta la foc.

3. Constructiile cu destinatii sau functiuni diferite, grupate sau comasate in cadrul unui
compartiment de incendiu, se separa intre ele cu pereti si plansee corespunzatoare destinatiilor,
riscurilor si categoriilor de incendiu, precum si densitatii sarcinii termice, conform prevederilor
normativului, iar intre compartimentele de incendiu, daca nu sunt asigurate distantele de
siguranta, se prevad elemente despartitoare verticale antifoc sau rezistente la foc (pereti)
din materiale C0 (CAI), rezistente la foc corespunzator densitatii sarcinii termice, dar minimum
3 ore si dupa caz, rezistente la explozie.

In cladiri inalte si foarte inalte se pot realiza compartimente de incendiu conform prevederilor specifice acestora.

Conformare la foc

2.2.4.    Constructiile in ansamblu si elementele de constructii ale acestora vor fi astfel alcatuite si
conformate incat sa nu favorizeze propagarea focului si a fumului.

2.2.5.    Pe cat posibil, activitatile cu riscuri mari de incendiu se dispun in zone distincte ale
constructiei, iar cele cu pericol de explozie la ultimul nivel. Atunci cand aceasta dispunere nu
este posibila tehnic sau functional se iau masurile de protectie si compartimentare necesare,
conform prevederilor normativului.

2.2.6.    Prin dispunerea functiunilor in constructie si asigurarea masurilor de protectie
corespunzatoare, se va urmari eliminarea posibilitatilor de propagare usoara a fumului si a
focului in afara compartimentelor in care s-a produs incendiul, precum si protejarea acestora fata
de actiunea unui incendiu din vecinatatea lor.

2.2.7.    Functiunile diferite dintr-o constructie, de regula, se separa cu elemente de constructii
verticale si orizontale rezistente la foc, astfel alcatuite si dimensionate incat sa nu puna in pericol
viata utilizatorilor un timp determinat.

2.2.8.    Constructiile cu functiuni mixte (civile, de productie si/sau depozitare), vor avea dispuse
functiunile periculoase, in zone distincte si prevazute elemente de separare corespunzatoare
riscurilor si categoriilor de incendiu, precum si densitatii sarcinii termice a acestora, prin pereti si
plansee rezistente la foc, ale caror goluri functionai necesare vor fi protejate corespunzator
prevederilor normativului.

2.2.9.    Pentru limitarea propagarii fumului si focului in constructii, se realizeaza compartimente
de incendiu, iar in interiorul acestor compartimente se recomanda prevederea elementelor de
separare rezistente la foc.

2.2.10. Ariile construite admise pentru compartimente de incendiu ale constructiilor civile
(publice), de productie si/sau depozitare, sunt precizate diferentiat in normativ, corespunzator
gradului de rezistenta ia foc si destinatiei constructiei respective.

3.ALCATUIRI CONSTRUCTIVE Dispozitii generale

2.3.1.    Constructiile si elementele de constructii, in general se alcatuiesc si realizeaza astfel incat
sa nu favorizeze aparitia si propagarea incendiilor.

2.3.2.    Elementele de constructie combustibile se recomanda sa nu aiba goluri interioare iar
eventualele goluri interioare ale acestora vor fi intrerupte, de regula, la cel mult 3,00 m pe
verticala si 6,00 m pe orizontala. intreruperile se pot executa din acelasi material ca si elementul.

Golurile din elementele combustibile verticale nu trebuie sa comunice cu cele din elementele combustibile orizontale.

intreruperea continuitatii golurilor orizontale se realizeaza obligatoriu in dreptul peretilor despartitori iar a celor verticale in dreptul planseelor.

intreruperea continuitatii golurilor interioare este obligatorie si la placarile combustibile ale peretilor si tavanelor, dar nu se refera la canalele de ventilare, la spatiul de deasupra tavanelor suspendate cu rol de ventilare precum si la spatiile din podul cladirilor.

3.3. Continuitatea componentelor combustibile ale acoperisurilor fara pod, trebuie sa
se intrerupa cel putin in dreptul rosturilor de tasare, dilatare    sau seismice ale constructiilor, prin
intercalarea unor elemente C0 (CAI), de minimum 1,00 m latime, sau alte sisteme acceptate
care sa asigure limitarea transmiterii arderii.

Plafoane suspendate

2.3.4.    Plafoanele suspendate combustibile trebuie sa aiba continuitatea intrerupta, cel putin la
limita peretilor incaperii si in dreptul rosturilor de tasare-dilatare ale constructiei. intreruperile se
realizeaza prin fasii incombustibile sau spatii libere in planul plafonului, de minimum 0,60 m.

2.3.5.    La plafoanele combustibile sau incombustibile suspendate de plansee, de regula,
continuitatea golului dintre tavan si planseu se intrerupe, prin diafragme din materiale C0 la C2
(CAI la CA2b), sau in cazuri justificate tehnic, prin perdele de drencer, dispuse la maximum 25
m pe doua directii perpendiculare.

Sunt exceptate plafoanele suspendate care nu sunt pline (te tip perforat, lamelar, fagure, gratar sau altele similare).

Galerii, canale

2.3.6.    Montarea in aceeasi galerie, canal sau estacada a unor conducte ori sisteme de transport
pentru lichide sau gaze, al caror amestec poate produce explozie sau incendiu, nu este admisa.

2.3.7.    Galeriile, canalele si estacadele destinate transportarii substantelor combustibile, cele
care trec pe deasupra constructiilor, precum si cele care constituie cai de evacuare a persoanelor,
vor fi executate din materiale C0 (CAI).

2.3.8.    Galeriile si canalele inchise, prin care se transporta materialele combustibile sau contin
materiale ori elemente combustibile, vor avea asigurate posibilitati de evacuare a fumului si,
dupa caz, a gazelor fierbinti.

2.3.9.    La trecerea canalelor, conductelor sau cablurilor prin pereti si plansee antifoc sau
rezistente la foc, se vor lua masuri corespunzatoare de etansare a golurilor din jurul acestora cu
alcatuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor normativului.

2.3.10. La intrarea in constructii a galeriilor, estacadelor si a canalelor de orice fel, se vor lua
masuri de protectie a golurilor in functie de natura materialelor din care sunt executate, precum
si a celor transportate, de destinatia spatiilor spre care acced si de rolul de protectie la foc al
peretelui traversat.

Atunci cand normativul nu impune masuri de protectie speciale vor fi prevazute usi pline, iar in cazuri justificate in care conditiile tehnice sau functionale nu permit montarea acestora, golurile se pot proteja cu perdele de drencer.

Fac exceptie estacadele, galeriile si canalele deschise realizate din elemente C0 (CAI), prin care se transporta materiale incombustibile, la care protejarea golurilor este obligatorie numai cand traverseaza pereti antifoc.

3.11.    in constructiile de gradul I III de rezistenta la foc, de regula, peretii tuturor ghenelor
verticale pentru conducte trebuie sa fie C0 (CAI), rezistenti la foc minimum 15 minute, cu
exceptia cazurilor mentionate in normativ, in care sunt necesare rezistente mai mari.

Trapele si usile de vizitare practicate in peretii ghenelor verticale pentru conducte, trebuie sa fie realizate din materiale C0 (CAI) sau, dupa caz, CI sau C2 (CA2a, CA2b).

3.1       Ghenele verticale pentru conducte si cabluri, la trecerea lor prin plansee vor avea inchise
spatiile dintre conducte sau cabluri, cu elemente C0 (CAI), rezistente la foc minimum 30 de
minute, in toate cazurile in care peretii si trapele sau usile lor de vizitare nu sunt rezistente la foc
minimum 30 de minute.

La trecerea prin peretii de compartimentare antifoc, ghenele orizontale se inchid in jurul conductelor si a cablurilor, cu materiale C0 (CAI) cu rezistenta la foc echivalenta cu cea a elementului strapuns.

Elementele si materialele de constructie utilizate pentru protectia, inchiderea sau mascarea instalatiilor si a echipamentelor, trebuie sa fie cei putin C2 (CA2b), recomandandu-se C0 sau C1 (Ca1 sau CA2a).

Cosuri, tuburi

2.3.13. Cosurile de fum (sau de ventilare) si sobele, se alcatuiesc, executa si izoleaza fata de
elementele combustibile ale constructiei conform reglementarilor tehnice in acest domeniu, astfel
incat sa nu conduca la incendii datorita transmiterii caldurii sau a scaparilor de gaze fierbinti,
flacari, scantei, etc.

2.3.14. Hotele de captare a degajarilor de caldura ale unor echipamente, dispozitive, aparate, etc.
si tubulatura acestora, de regula, vor fi realizate din materiale C0 (CAI) si izolate fata de
elementele si materialele combustibile alaturate. in cazuri justificate functional, acestea pot fi CI
sau C2 (CA2a sau CA2b).

2.3.15. Elementele de constructie care separa de restul constructiei camerele si crematoriile
pentru gunoi, vor fi realizate din materiale C0 (CAI) rezistente la foc minimum 1 ora si usi
rezistente la foc minimum de 30 de minute. Camerele si crematoriile vor avea asigurata
evacuarea fumului in exterior prin tiraj natural - organizat, minimum 1 % din arie, sau prin
sistem mecanic.

2.3.16. Tuburile pentru gunoi vor fi realizate din materiale C0 (CAI), iar accesul din constructie la
acestea se asigura, de regula, prin exterior (logii, balcoane), sau prin incapere tampon separata
de restul constructiei si de casa scarii prin peretii C0 (CAI), rezistenti la foc minimum 1 ora si
usi pline cu autoinchidere, cu exceptiile precizate in normativ.

Ascensoare

3.17.   Puturile ascensoarelor si in general ale sistemelor de transport pe verticala, inclusiv
incaperile pentru masinile aferente acestora, se separa de restul constructiei prin elemente C0
(CAI) cu rezistenta la foc corespunzatoare riscului (categoriei de pericol) de incendiu, tipului de
cladire si destinatiei, dar nu mai putin de 1 ora pentru pereti si plansee.

Puturile ascensoarelor de interventie in caz de incendiu, vor corespunde prevederilor specifice acestora.

2.3.18. in casele de scari de evacuare nu este admisa amplasarea ascensoarelor pentru materiale,
precum si a oricarui sistem de transport de materiale pe verticala.

2.3.19. Pentru ascensoarele de persoane inglobate in case de scari sau amplasate in atriumuri ori
dispuse in exteriorul constructiilor, precum si cele pentru acces la platforme, galerii sau pasarele
deschise, nu este obligatorie separarea de restul constructiei prin elemente rezistente la foc,
conform prevederilor art. 3.17.

Finisaje

2.3.20. Finisajul pe caile de evacuare a persoanelor trebuie sa fie, de regula, C0 (CAI). Se admit
pardoseli din lemn si mochete de maximum 2 cm grosime, precum si finisajele din folii de max. 0,5
cm grosime, care vor fi lipite pe suport C0 (CAI), cu exceptiile prevazute in normativ.

2.3.21. La placarea cu materiale combustibile a peretilor C0 (CAI), rezistenti la foc, se vor lua
masurile corespunzatoare de protectie, cum sunt: tratare cu substante ignifuge, intreruperi locale
ale continuitatii materialelor combustibile, prevederea instalatiilor automate de stingere, etc,

conform prevederilor reglementarilor tehnice.

2.3.22. Finisajele si tratamentele termice sau fonice combustibile montate pe pereti C0 (CAI)
rezistenti ia foc, nu vor crea goluri cu adancimea mai mare de 20 cm fata de acestia.

2.3.23. Plafoanele false, placarile, tratamentele termice si fonice, pardoselile inalte, precum si
finisajele combustibile vor fi montate sau protejate fata de aparate electrice, corpuri de iluminat
si in general de orice sursa de incalzire, astfel incat sa nu fie posibila aprinderea lor.

Pereti cortina

2.3.24. Peretii cortina utilizati la inchiderile perimetrale ale constructiilor, de regula, se
realizeaza din materiale si elemente de constructie C0 la C2 (CAI la CA2b), asigurand
rezistenta la foc corespunzatoare conditiilor de incadrare in gradul de rezistenta la focal
constructiei.

2.3.25. Peretii cortina vor fi astfel proiectati, alcatuiti si realizati incat sa intarzie propagarea
incendiilor de la un nivel la altul, atat prin exteriorul constructiei (pe fatada), cat si prin interiorul
constructiei.

2.3.26. Pentru intarzierea propagarii incendiilor prin exteriorul constructiei (pe fatada) vitrarile
peretilor cortina se separa pe verticala prin zone pline cu inaltimea de cei putin 1,20 m, etanse la
foc minimum 30 minute.

2.3.27. In dreptul planseelor de rezistenta ale constructiei si pe toata grosimea acestora, spatiul
liber dintre peretele cortina si planseu se etanseaza cu materiale C0 (CAI), asigurandu-se
minimum 30 de minute etanseitate la foc astfel incat sa se intarzie propagarea incendiilor prin
interior. in toate situatiile, pentru o mai buna comportare la foc se pot aplica si vopselele
termospumante.

2.3.28. Pentru intarzierea propagarii fumului si a focului, la peretii cortina care nu au parapete
pline C0 (CAI) rezistente la foc minimum 30 de minute, sub planseele de rezistenta ale
constructiei se dispun ecrane continue de cel putin 0,50 m inaltime din materiale C0 (CAl),etanse
la foc minimum 30 minute. Atunci cand plafoanele false sunt dispuse la limita inferioara a
ecranelor, in plafoane se vor asigura spatii libere (traforuri) prin care fumul sa patrunda in
spatele ecranului. Ecranele pot fi inlocuite cu instalatie automata tip drencer care sa asigure
perdea de protectie.

2.3.29. Peretii cortina se ancoreaza cu elemente din otel de structura de rezistenta a constructiei
pe care o inchide perimetral.

3.30. Materialele termoizolante utilizate la peretii cortina vor fi C0C2(CAlCA2b).
Casa scarii

3.31. Peretii caselor de scari inchise din constructiile de gradul I-III de rezistenta la foc,
de regula, trebuie sa fie C0 (CAl), rezistenti la foc minimum 2 ore si 30 minute si dupa caz, rezistenti
la explozie, iar in cladirile de gradul IV si respectiv V de rezistenta la foc, ei pot fi

CI (CA2a) sau C2(CA2b), cu rezistenta la foc de minimum 30 minute si respectiv 15 minute. Fac exceptie situatiile prevazute in normativ.

Grosimea de perete din spatele niselor sau sliturilor prevazute in peretii caselor de scari, trebuie sa asigure rezistenta la foc de minimum 45 minute pentru constructiile de gradul IIII si respectiv 15 minute la cele de gradul IV.. .V de rezistenta la foc.

3.3 Planseele cladirilor din gradul I III de rezistenta la foc care separa casele de scari si caile
lor de iesire spre exterior fata de restul constructiei, trebuie sa fie C0 (CAI) cu rezistenta la foc de cel putin 1 ora. La cladirile de gradul IV-V se vor respecta conditiile de incadrare in gradul de rezistenta la foc.

2.3.33. Grinzile, podestele si rampele scarilor interioare inchise sau deschise trebuie sa fie C0
(CAI), cu rezistenta la foc de minimum 1 ora in cladirile de gradul I III si cel putin din clasa C2
(CA2b) si rezistenta la foc 45 minute in constructii de gradul IV, respectiv 15 minute in
constructii de gradul V de rezistenta la foc. Fac exceptie situatiile precizate in normativ.

2.3.34. Elementele de protectie a golurilor de acces la casele de scari de evacuare, vor indeplini
conditiile prevazute in normativ.

Atrium

2.3.35. Prevederile normativului se refera la atriumurile inchise, acoperite cu latimea de cel putin
V^H (in care H este cea mai mica inaltime a atriumului, dar minimum patru niveluri ale
constructiei).

2.3.36. Realizarea unor atriumuri care nu indeplinesc conditiile minime de dimensionare
precizate, este admisa numai daca se iau masuri corespunzatoare de protectie care sa impiedice
transmiterea focului de la un nivel la altul, prin efectul de cos (protectia golurilor cu elemente
rezistente la foc, copertine, balcoane, perdele de apa, etc, dupa caz).

2.3.37. Pentru inchiderile perimetrale ale atriumurilor, de regula, se utilizeaza materiale si
elemente de constructie C0 (CAI), rezistente la foc minimum 15 minute cu exceptia unor
materiale aferente vitrarilor (garnituri, chituri, masticuri, etc.) care pot fi din clasa de
combustibilitate CI sau C2 (CA2a sau CA2b).

2.3.38. Atunci cand atriumurile se inchid perimetral cu panouri vitrate fata de restul constructiei,
aceste inchideri se realizeaza astfel incat sa nu favorizeze propagarea incendiilor de la un nivel la
altul. Vitrarile se separa pe verticala prin zone pline cu inaltimea de cel putin 1,20 m, etanse la
foc minimum 1 ora.

Zonele pline dintre vitrari, pot fi inlocuite pe plansee orizontale continue (copertine), C0 (CAI), rezistente la foc minimum 1 ora, si latimea de cel putin 1,20 m masurata pe orizontala.

2.3.39. Circulatiile comune orizontale care sunt deschise spre atrium, se prevad la limita lor spre
atrium (sub plansee) cu ecrane continue din materiale C0 (CAI), etanse la foc minimum 1 ora, cu
inaltimea de cel putin 0,50 m, realizate similar prevederilor art. 3.28., fara a fi admisa
inlocuirea lor cu instalatie automata tip sprinkler sau drencer.

2.3.40. Daca din considerente functionale se prevad pereti pentru separarea atriumurilor de restul
constructiei, acestia trebuie sa fie C0 (CAI) cu rezistenta la foc corespunzatoare densitatii
sarcinii termice, dar minimum 1 ora. Vitrarile acestora nu vor depasi 30% din suprafata peretelui
si vor fi C0 (CAI), rezistente la foc cel putin 15 minute, daca normativul nu stabileste altfel.

2.3.41. in atriumuri se pot utiliza dotari (fixe sau mobile) din materiale C0C2 (CAI la CA2b),
iar densitatea sarcinii termice nu va depasi 420 MJ/m La determinarea densitatii sarcinii
termice se ia in considerare cel mai mare nivel al atriumului delimitat de pereti, (in afara celui de
la parter).

2.3.42. Luminatoarele si cupolele care acopera atriumurile se pot realiza cu structura C0 (CAI) si
vitrari C0C2 (CAI la CA2b) care nu se iau in consideratie la determinarea gradului de rezistenta
la foc al constructiei.

2.3.43. in constructiile cu atrium, nu se recomanda dispunerea adiacenta neseparata de atrium, a
unor spatii cu risc mare de incendiu. Atunci cand totusi se prevad, (pentru activitati comerciale,
expozitii permanente cu exponate combustibile si altele similare cu densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/m²), aceste spatii se echipeaza obligatoriu cu instalatii automate de semnalizare si stingere a incendiilor.

3.44.   Depozitele de materiale si/sau substante combustibile neseparate fata de atriumuri prin
elemente rezistente la foc corespunzatoare densitatii sarcinii termice, nu sunt admise.

Incaperi de depozitare

3.45.   incaperile de depozitare a materialelor si substantelor combustibile solide cu aria mai
mare de 36 m² situate in constructii cu alte destinatii, de regula, se separa fata de restul
constructiei prin pereti si plansee C0 (CAI) avand rezistenta la foc corespunzatoare
densitatii sarcinii termice (tabel 4.), daca normativul nu stabileste altfel.

Constructiile pentru depozite se realizeaza conform prevederilor specifice.

3.46.   Golurile de comunicatie functionala din elementele de compartimentare ale depozitelor
precizate la 3.45. se protejeaza cu elemente corespunzatoare prevederilor normativului.

Evacuarea fumului in caz de incendiu la aceste depozite este obligatorie si se asigura prin dispozitive cu deschiderea automata in caz de incendiu, avand aria libera de minimum 1% din suprafata pardoselii sau cu sisteme mecanice de desfumare, corespunzator alcatuite, distribuite si dimensionate.

Incaperi pentru instalatii utilitare

2.3.47. Statiile de pompare a apei pentru incendiu, grupurile electrogene care constituie surse
electrice de rezerva ce alimenteaza dispozitive de protectie la foc, vane de incendiu si altele
similare, se separa de restul constructiei, de regula, prin pereti C0 (CAI), fara goluri si cu limita
de rezistenta la foc de cel putin 3 ore si plansee 1 ora si 30 de minute, avand asigurat acces usor
din exterior. Se admite si comunicarea cu restul constructiei a acestor functiuni numai dintr-un
coridor comun, prin usa cu rezistenta la foc de minimum 1 ora si 30 minute, echipata cu
dispozitive de autoinchidere sau inchidere automata in caz de incendiu.

2.3.48. Salile de cazane aferente sistemului de incalzire centrala se separa de restul constructiei
prin pereti si plansee din materiale C0 (CAI) cu rezistenta la foc conform reglementarilor
specifice, dar minimum 1 ora si 30 de minute.

in peretii de separare se admit goluri de comunicare cu restul constructiei, protejate cu usi C0 (CAI), rezistente la foc minimum 15 minute.

3.49. incaperile pentru ventilatoare, filtre, camere de desprafuire si cicloane, prin care se
vehiculeaza gaze, vapori, praf sau deseuri combustibile se separa functional fata de restul cladirii
prin elemente despartitoare C0 (CAI), cu rezistenta la foc corespunzatoare, dar cel putin 1 ora.
Accesul ia aceste incaperi, de regula, trebuie sa fie din exterior sau din incaperi fara riscuri sau
pericole de incendiu (cu densitatea sarcinii termice sub 105 MJ/m²).

Spatii cu pericol de explozie categoria A (BE3a) si B (BE3b)de pericol de incendiu

3.50.   Constructiile care adapostesc functiuni cu pericol de explozie se realizeaza din materiale
si elemente de constructie C0 (CAI).

La constructiile independente cu pericol de explozie se recomanda utilizarea elementelor de constructie usoare, C0 (CAI), iar acoperisul acestor constructii trebuie sa fie fara pod.

3.51.   incaperile si spatiile cu pericol de explozie categoria A (BE3a)sau B(BE3b) de pericol de
incendiu, daca nu pot fi dispuse in afara constructiilor cu alte destinatii, se separa de restul
constructiei prin elemente C0 (CAI), rezistente la explozie si, dupa caz, la foc, corespunzator
alcatuite si dimensionate in conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice de specialitate.

Planseele si elementele lor de sustinere vor fi astfel executate incat sa nu fie deplasate de

suflul exploziei.

2.3.52. Practicarea unor goluri in peretii rezistenti la explozie nu este admisa decat in cazuri
exceptionale, impuse de necesitati tehnologice sau functionale si numai daca sunt protejate
corespunzator prevederilor din prezentul normativ.

2.3.53. Strapungerea peretilor rezistenti la explozie de catre conducte, conductoare sau cabluri
electrice, este admisa numai in cazuri de stricta necesitate si in conditiile luarii masurilor de
protectie care sa asigure impiedicarea trecerii vaporilor, gazelor si prafului combustibil.

2.3.54. Planseele rezistente la explozie, trebuie sa indeplineasca conditiile asigurate de catre
peretii rezistenti la explozie ai spatiului respectiv.

2.3.55. incaperile si spatiile cu pericol de explozie nu vor avea tavane false si zone neventilate
care sa faciliteze producerea concentratiilor periculoase de aer cu gaze, vapori sau praf
combustibil. in incaperile cu degajari de praf combustibil, finisajul va permite curatirea usoara a
suprafetelor.

2.3.56. incaperile si spatiile inchise cu pericol de explozie trebuie sa aiba asigurate in peretii
exteriori sau in acoperis, goluri pentru decomprimare in caz de explozie, cu aria totala de
minimum 0,05 m² la 1 m³ din volumul incaperii respective. Adoptarea unui procent mai mic este
admisa pe baza unui calcul justificativ, din care sa rezulte ca prin aceasta stabilitatea cladirii nu
este afectata.

Golurile pentru decomprimare se amplaseaza in vecinatatea surselor de explozie, avandu-se in vedere ca efectul suflului exploziei in exteriorul constructiei sa nu afecteze obiecte invecinate sau cai publice de circulatie.

2.3.57. Golurile ce se prevad pentru decomprimare in caz de explozie pot fi neinchise sau
inchise. Elementele de inchidere, proiectate si realizate astfel incat sa cedeze la presiunea
datorata exploziei, pot fi constituite din: panouri sau portiuni de perete sau acoperis de tip usor
(dislocabile sau rabatabile), ferestre si/sau luminatoare cu geam simplu nearmat care sa cedeze la
presiunea de cel mult 18 daN/m

2.3.58. in spatiile in care se pot produce amestecuri explozive de aer cu gaze, vapori sau praf,
stratul de uzura al pardoselilor trebuie sa fie executat din materiale care la lovire sa nu produca
scantei capabile sa initieze aprinderea respectivelor amestecuri explozive.

2.3.59. in incaperi si spatii cu pericol de explozie, tamplaria si sistemele de actionare a acesteia
se vor realiza sau proteja astfel incat, prin manevrare, sa nu produca scantei capabile sa initieze
aprinderea amestecurilor explozive.

2.3.60. Delimitarea zonelor din constructii pana la care se extind masurile de protectie impuse
de spatiile incadrate in categoriile A (BE3_a) si B(BE3b) de pericol de incendiu se face avand in
vedere posibilitatea prezentei amestecurilor de aer cu gaze, vapori sau praf, in concentratii care sa
prezinte pericol de explozie, in timpul functionarii normale si in caz de avarie a instalatiilor
utilitare aferente.

4. LIMITAREA PROPAGARII FOCULUI SI A FUMULUI Dispozitii generale

4.1. Elementele de constructii, pereti si plansee utilizate pentru limitarea propagarii incendiilor si a efectelor acestora, precum si a exploziilor, sunt de tipul:

. antifoc(AF);

rezistente la foc (RF);

rezistente la explozie (RE);

etanse la foc(EF)

Protectia golurilor functionale din aceste elemente de constructii, se realizeaza, dupa caz, cu usi, obloane, cortine, incaperi tampon sau tamburi deschisi, alcatuite si dimensionate conform normativului.

4. in functie de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din spatiile pe care le desparte, de regula, peretii trebuie sa reziste la foc conform tabel 4., daca prevederile normativului nu stabilesc alte conditii.

Tabel 4.

NOTA: *) Valoarea de 3 ore (paranteze) se aplica in toate cazurile in care se prevad instalatii automate de stingere a incendiilor.

ELEMENTE ANTIFOC SI PROTECTIA GOLURILOR DIN ACESTEA (AF) Pereti antifoc

2.4.3.    Peretii antifoc se executa din materiale C0 (CAI), astfel amplasati, alcatuiti si
dimensionati incat sa reziste la efectele incendiilor din compartimentele de incendiu pe care le
separa.

2.4.4.    Peretii antifoc trebuie sa indeplineasca in caz de incendiu functia de compartimentare,
pastrandu-si stabilitatea, rezistentele mecanice si capacitatea de izolare termica pe timpul normat,
in functie de densitatea sarcinii termice conform tabelului 4. dar cel putin 3 ore.

2.4.5.    In cladirile parter si in cazurile precizate in normativ, compartimentarea antifoc se poate
realiza prin pereti C0 (CAI) care asigura numai rezistenta ia foc prevazuta la art. 4.

2.4.6.    in constructiile cu structuri din beton armat sau metalice, peretii antifoc pot fi inglobati
direct in aceste structuri, care vor fi astfel executate sau protejate incat sa aiba rezistenta la foc
cel putin egala cu cea necesara pentru peretii antifoc respectivi.

2.4.7.    Peretii antifoc care separa, pe anumite portiuni ale lor, spatii cu pericol de explozie,
trebuie sa indeplineasca pe aceste portiuni si conditiile prevazute pentru peretii rezistenti la
explozie.

2.4.8.    Nu se admite incastrarea in peretii antifoc a planseelor sau a elementelor constructive care
au rezistenta la foc mai mica de 2 ore, permitandu-se numai rezervarea acestora (libera sau
articulata). Rezemarea grinzilor metalice pe pereti antifoc se realizeaza astfel incat grinda
dilatata sa nu dea impingeri laterale in peretele antifoc.

2.4.9.    Rosturile dintre peretii antifoc si plansee, stalpi, acoperisuri si peretii exteriori ai
constructiei, se etanseaza cu materiale care sa asigure o rezistenta la foc de cel putin 1 ora si 30
de minute.

2.4.10. Peretii antifoc trebuie sa depaseasca planul exterior a! acoperisurilor, luminatoarelor,
peretilor din clasa de luminozitate C3 sau C4 (CA2c,d), pe care ii intersecteaza (fig. 4.10.),
astfel:

0,60 m (masurat pe verticala), fata de orice astfel de element combustibil al

acoperisurilor si luminatoarelor aflate la mai putin de

1                                              K !

Fig.4.10.

1-perete antifoc; 2-luminator; 3-acoperis combustibil; 4-inchidere perimetrala combustibila (pereti exteriori)

4,00 m distanta de peretele antifoc, inclusiv a acoperisurilor cu suport din tabla si termoizolatie sj/sau hidroizolatie necombustibile.

. 0,30 m (masurat pe orizontala) fata de pereti exteriori si streasini din clasa de combustibilitate C3 sau C4, respectiv (CA2 c,d).

2.4.11.Depasirea de catre peretii antifoc a planului acoperisurilor cu invelitoare si termoizolatie
executate din materiale combustibile montate pe placa din beton armat, precum si a
acoperisurilor executate in intregime din materiale C0 (CAI), nu este obligatorie.

2.4.12.Peretii rezistenti la foc cu rol de pereti antifoc prevazuti la art.4.5., trebuie sa
depaseasca planul exterior ai acoperisurilor, luminatoarelor peretilor etc. combustibili pe care ii
intersecteaza, conform prevederilorstabilite pentru peretii antifoc.

2.4.13.Pe acoperisuri, pe o distanta de cel putin 4,00 m in ambele parti ale peretelui, antifoc sau rezistent la foc, luminatoarele trebuie sa fie din materiale C0 (CAI), fixe si cu geam armat (fara ochiuri mobile).

2.4.14.Depasirea planului acoperisurilor, al streasinilor sau a peretilor combustibili, clasa C3 sau
C4 (CA2c,d), poate fi inlocuita prin fasii C0 (CAI) de acoperis, streasina sau respectiv de perete,
cu latimea de cel putin 6,OOm.

2.4.15.in cazul cladirilor cu inaltimi diferite, de regula, peretii antifoc se prevad la constructia cea
mai inalta (fig. 4.15.), pe toata inaltimea acesteia sau pe cel putin 8,00 m inaltime fata de
constructia mai joasa.

Se admite prevederea peretilor antifoc la constructia mai joasa daca aceasta este astfel alcatuita incat incendiul sa nu se poata propaga prindepasirea pereteluiantifoc(fig.4.15.).inacest sens, pe distanta de 6,00 m de la constructia mai inalta, portiunea de cladire mai joasa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

acoperisul (terasa) sa fie fara goluri, cu rezistenta la foc de minimum 1 ora si invelitoare C0
(CAI) sau protejata cu materiale C0 (CAI) (sapa de ciment slab armata, dale, pietris, zgura,
mortar de perlit, etc);

incaperile din portiunea respectiva sa fie prevazute cu instalatii automate de stingere a
incendiilor, atunci cand densitatea sarcinii termice din interiorul lordepaseste 840 MJ/mp.

2.4.16.Peretii antifoc se amplaseaza astfel incat sa se evite posibilitatile de propagare a
incendiului dintr-un compartiment de incendiu in altul, prin golurile neprotejate din peretii
exteriori, dispuse la colturile intrande ale constructiilor, (fig.4.16.a.) sau prin incendierea unor
constructii combustibile amplasate in vecinatate (fig.4.16.b.).

2.4.17.in cazurile in care peretii antifoc sunt amplasati la colturile intrande ale cladirilor in
forma de L sau U (fig.4.16.), golurile din peretii exteriori adiacenti se dispun astfel incat
distanta dintre ele sa fie de cel putin 4,00 m. Atunci cand se prevad goluri functionale in aceasta
portiune, se considera protejate daca sunt cu tamplarie fixa C0 (CAI) si geam armat, ori cu
elemente de inchidere rezistente la foc 45 minute, prevazute cu autoinchidere sau inchidere
automata in caz de incendiu.

Rg. 24.16. a,b 1. pofrt*anlitoc: 2 fmstre

g. 4.17. 1 perele antrfoc. 2 terestre

2.4.18.Strapungerea peretilor antifoc cu elemente metalice este admisa, daca se iau masuri
impotriva transmiterii caldurii prin conductibilitate (alegerea unor trasee judicioase, indepartarea
materialelor combustibile, protejarea locala a elementelor metalice, etc). Golurile din jurul
elementelor metalice se vor realiza astfel incat sa permita dilatarea libera a acestora si se
etanseaza cu materiale C0 (CAI) la C2 (CA2b), care sa asigure o rezistenta la foc de minimum 1
ora si 30 de minute.

2.4.19.Traversarea peretilor antifoc de catre conducte, canale de ventilare, conductoare si
cabluri electrice, este admisa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

spatiile libere in jurul conductelor, cablurilor si conductoarelor electrice, etc, (inclusiv cele
pozate in canale), se inchid cu materiale C0 (CAI), asigurandu-se rezistenta la foc egala cu cea a
peretelui;

canalele de ventilare ce trec prin perete vor fi incombustibile, iar golul dintre perete si acestea
se etanseaza cu materiale C0 (CAI), rezistente la foc cel putin 1 ora si 30 de minute;

trecerea conductelor si a canalelor de ventilare se realizeaza astfel incat sa nu produca dislocari
ale unor portiuni de perete datorita dilatarii lor sub efectul cresterilor de temperatura;

canalele de ventilare se prevad cu sisteme de obturare, cu inchidere automata in caz de incendiu
(clapete antifoc cu rezistenta lafocmin. 1 ^ll₂ ore);

se asigura evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinatatea canalelor de ventilare si
a conductelor metalice, datorita caldurii transmise prin conductibilitate (trasee corespunzatoare,
termoizolare.etc).

Protectia golurilor din pereti antifoc

4.20.   Peretii antifoc, de regula, se realizeaza fara goluri. Practicarea unor goluri in acesti pereti
se admite numai atunci cand activitatea sau functionalitatea impun prevederea lor (pentru
circulatie, transport, supraveghere, etc.) si sunt protejate corespunzator prevederilor
normativului.

Suprafata totala admisa de goluri nu trebuie sa fie mai mare de 25% din cea a peretelui antifoc in care sunt practicate.

4.21.   Golurile de circulatie, transport, supraveghere, etc. Din peretii antifoc si, dupa caz,
plansee antifoc, se protejeaza obligatoriu cu elemente corespunzatoare, care pot fi: usi, obloane,
cortine, incaperi tampon sau tamburi deschisi antifoc, realizate conform normativului (la plansee
se utilizeaza numai obloane sau chepenguri).

Usi, obloane, cortine antifoc

2.4.22.Golurile functionale din peretii antifoc, avand rezistenta la foc 1 ora si 30 minute si
echipate cu dispozitive de autoinchidere sau inchidere automata in caz de incendiu, in functie de
cerintele functionale.

2.4.23.Usile antifoc si sistemele lor de inchidere, trebuie sa indeplineasca conditiile din
reglementarile tehnice specifice.

2.4.24.Obloanele antifoc si cortinele de siguranta antifoc, se alcatuiesc si realizeaza, in general,
similar cu usile antifoc.

incaperi tampon antifoc

4.25. in cazul cand datorita unor conditii functionale, protectia golurilor din peretii antifoc nu
se poate realiza prin usi, obloane sau cortine antifoc, golurile se pot proteja prin incaperi tampon
antifoc.

Incaperile antifoc se realizeaza conform schemei din fig.4.25. si a conditiilor din normativ.

4.26.    Peretii si planseele incaperilor tampon antifoc trebuie sa fie C0 (CAI) si rezistenti la foc
cel putin 1 ora.

Se recomanda ca amplasarea incaperilor tampon sa se faca alipit peretelui antifoc si sa fie dispuse spre spatiile cu densitatea sarcinii termice mai mica.

2.4.27. in peretii incaperilor tampon se admite practicarea numai a goiurilorstrict necesare pentru
circulatie. Pentru realizarea ventilarii sau evacuarii fumului din incaperile tampon se pot realiza
goluri in pereti sau plansee.

2.4.28. Golurile pentru circulatie practicate in peretii incaperilor tampon antifoc, se protejeaza cu
usi rezistente ia foc cel putin 45 minute, prevazute dupa caz, cu dispozitive de autoinchidere sau
cu inchidere automata in caz de incendiu.

Tamburi deschisi antifoc

2.4.29. in cazuri exceptionale, cand datorita necesitatilor functionale, protectia golurilor din
peretii antifoc nu se poate realiza cu usi, obloane, cortine sau incaperi tampon antifoc, pot fi
prevazuti tamburi deschisi antifoc.

2.4.30. Tamburii deschisi antifoc trebuie sa aiba latimea egala cu cea a golului protejat, iar
lungimea totala de minimum 4,00 m. Amplasarea lor poate fi facuta alipit peretelui antifoc sau in
ambele parti ale acestuia (conform fig.4.30.).

Fig. 4.30.

1 - perete antifoc; 2 - planseul tamburului deschis; 3 - peretii tamburului deschis; 4 - sprinklere (drencere).

4.31. Peretii si planseele tamburului deschis antifoc trebuie sa fie realizati din materiale C0
(CAI), fara goluri si cu rezistenta la foc de minimum 1 ora.

in tamburii deschisi trebuie sa se prevada sprinklere sau drencere cu actionare automata in caz de incendiu, amplasate cate unul la fiecare 1 m² de suprafata orizontala a tamburului.

Plansee antifoc

2.4.32.Planseele antifoc sunt elemente de constructie orizontale sau inclinate care delimiteaza
volume inchise din constructii inalte si foarte inalte (compartimente de incendiu constituite din
unul pana la trei niveluri succesive cu aria desfasurata prevazuta in normativ) , sau separa
functiuni cu riscuri mari de incendiu.

2.4.33.Planseele antifoc se realizeaza din materiale C0 (CAI), cu rezistenta la foc minimum 2
ore si fara goluri sau cu goluri strict functionale, protejate conform normativului.

ELEMENTE REZISTENTE LA FOC Sl PROTECTIA GOLURILOR (RF) Pereti si protectia golurilor

4.34.    Conditiile minime si de rezistenta la foc pentru peretii rezistenti la foc, sunt stabilite in
prezentul normativ, precum si in reglementarile tehnice de specialitate.

Pentru cazurile in care reglementarile nu prevad conditii speciale, combustibilitatea si rezistenta la foc a acestor pereti se stabileste prin documentatia tehnico-economica in functie de gradul de rezistenta la foc al constructiei, densitatea sarcinii termice a incaperilor si rolul de separare al peretilor.

4.35.    Golurile de circulatie functionala practicate in peretii rezistenti la foc se protejeaza
corespunzator conditiilor precizate in normativ si in reglementarile tehnice de specialitate.

Plansee si protectia golurilor

2.4.36. Planseele pot constitui elemente de intarziere a propagarii incendiilorin interiorul unui
compartiment de incendiu, numai atunci cand sunt rezistente la foc conform prevederilor
normativului si nu au goluri, sau daca golurile practicate in ele sunt protejate cu elemente de
inchidere corespunzatoare.

2.4.37. Conditiile privind combustibilitatea si rezistenta la foc a planseelor folosite pentru a
separa intre ele spatii cu functiuni importante si incaperi cu risc mare de incendiu, precum si ale
planseelor care delimiteaza cai de evacuare, sunt cele prevazute in normativ si in reglementari de
specialitate.

2.4.38. Golurile functionale din planseele intermediare rezistente la foc, care constituie
elemente de intarziere a propagarii focului, se protejeaza prin elemente rezistente la foc,
prevazute dupa caz, cu dispozitive de autoinchidere sau inchidere automata in caz de incendiu.

in cazuri justificate cand nu se pot realiza elemente rezistente la foc, protectia golurilor poate fi asigurata numai prin prevederea pe conturul golului (sub planseu), a unor ecrane C0 (CAI) si perdele de apa cu intrare in functiune automata in caz de incendiu, sau alte sisteme de protectie agrementate tehnic.

4.39. in cladirile cu pod, de gradul I III de rezistenta la foc golurile prevazute in planseele spre
pod se protejeaza cu elemente de inchidere rezistente la foc minimum 30 minute.

Separarea portiunilor mansardate ale constructiei, fata de poduri ale acesteia se realizeaza cu pereti C0 (CAI) rezistenti la foc minimum 2 ore, iar golurile de comunicare functionala din acestia se protejeaza cu usi rezistente la foc minimum 45 de minute, echipate cu dispozitive de autoinchidere sau inchidere automata in caz de incendiu.

ELEMENTE REZISTENTE LA EXPLOZIE Sl PROTECTIA GOLURILOR (RE)

2.4.40. Elementele de separare fata de restul constructiei, a incaperilor cu pericol de explozie
(categoriile A (BE3a) si B (BE3b) de pericol de incendiu), vor fi C0 (CAI) si rezistente la
explozie.

2.4.41. Separarea incaperilor sau spatiilor cu pericol de explozie fata de alte incaperi cu riscuri,
categoriile de pericol sau destinatii din cladire, inclusiv fata de incaperile tampon, trebuie sa se
faca prin pereti si plansee rezistente la explozie, alcatuite si realizate conform normativului.

2.4.42. Alcatuirea si dimensionarea peretilor rezistenti la explozie se determina prin calcul astfel
incat acestia sa nu se prabuseasca sub efectul suprapresiunii care se produce in incaperile
respective, functie de suprafetele de decomprimare asigurate (ferestre, panouri, luminatoare,
acoperisuri zburatoare, trape, etc).

2.4.43. Peretii rezistenti la explozie trebuie sa impiedice si propagarea incendiului din spatiile
invecinate spre incaperile cu pericol de explozie, rezistenta lor la foc fiind stabilita in functie de
densitatea sarcinii termice a incaperilor respective.

2.4.44.   Practicarea unor goluri in peretii rezistenti la explozie nu este admisa decat in cazuri
exceptionale, impuse de necesitati functionale si numai daca sunt protejate corespunzator
prevederilor din prezentul normativ.

2.4.45. Strapungerea peretilor rezistenti la explozie de catre conducte, conductori sau cabluri
electrice, se admite numai in cazuri de stricta necesitate functionala, cu conditia respectarii
prevederilor normativului.

2.4.46. Golurile de comunicare functionala prevazute in peretii rezistenti la explozie, se
protejeaza prin incaperi tampon antiex, si numai in cazuri exceptionale justificate tehnic prin tamburi deschisi antiex. Aceeasi prevedere se aplica si pentru comunicarea intre incaperi cu pericol de explozie, in cazurile in care comunicarea directa ar prejudicia siguranta sau atunci cand incaperile sunt situate in compartimente de incendiu diferite.

2.4.47. incaperile tampon si tamburii deschisi antiex prevazuti in peretii rezistenti la explozie, se
realizeaza similar celor de la peretii antifoc, recomandandu-se ca peretii si planseele acestor
incaperi sa fie amplasate spre spatiile mai putin periculoase. Usile incaperii tampon antiex vor
avea asigurate in afara de cerintele prevazute la pct. 4.28. si masuri specifice de protectie astfel
incat prin manevre sa nu permita scantei capabile sa initieze aprinderea amestecurilor explozive
respective.

2.4.48. La incaperile tampon si tamburii deschisi antiex ce separa spatii in care se produc
degajari de gaze, vapori sau praf cu pericol de explozie, trebuie sa se ia masuri pentru ca in
timpul exploatarii normale sa seimpiedice trecerea acestora dintr-o parte in cealalta.

2.4.49. Pentru planseele rezistente la explozie, se vor respecta prevederile referitoare la alcatuire,
dimensionare si celelalte conditii stabilite pentru peretii rezistenti la explozie (pct.4.42 la
4.45.).

2.4.50. Planseele si elementele lor de sustinere vor fi astfel dimensionate si realizate incat sa nu
fie aruncate de suflul exploziei.

Elemente etanse la foc (EF)

2.4.51. Elementele etanse la foc (EF) se prevad in cazurile, conditiile si in conformitate cu
normativul si reglementarile de specialitate.

2.4.52. Pentru ca un element sa fie considerat etans, trebuie sa indeplineasca conditiile normate
de etanseitate stabilite in reglementarile tehnice.

5.EVACUARE FUM (DESFUMARE) Sl GAZE FIERBINTI

Dispozitii generale

5.1. Prin desfumare se urmareste extragerea din spatiile incendiate a unei parti din fumul si
gazele de ardere in scopul asigurarii conditiilor de evacuare a utilizatorilor si a folosirii
mijloacelor de interventie la stingere, precum si de limitare a propagarii incendiilor.

In spatiile construite si necompartimentate, cu aria libera peste 10.400 m², se asigura evacuarea fumului si a gazelor fierbinti in exterior, conform normativului.

2.5.2.     in principiu, desfumarea se asigura prin tiraj natural, organizat sau mecanic, realizand
circulatia aerului in spatiul considerat si evacuarea fumului in raport cu aerul introdus, sau prin
diferente de presiune intre spatiul protejat si cel incendiat pus in depresiune, ori printr-o
combinatie a celor doua metode.

2.5.3.   Canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului in caz de incendiu (desfumare). trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii tehnice generale:

.sectiunea sa fie cel putin egala cu suprafata libera a gurilor de evacuare ale unui nivel al

constructiei, la care sunt racordate;

.raportul dintre laturile sectiunii canalelor (ghenelor) sa nu fie mai mare de 2;

.canalele (ghenele) sa fie realizate din materiale C0 (CAI), etanse la foc minimum 15 minute,

daca prevederile normativului nu stabilesc rezistente mai mari; atunci cand canalele (ghenele)

pentru evacuarea fumului traverseaza incaperi cu alte destinatii decat cele pentru care sunt

prevazute, vor avea aceeasi rezistenta la foc cu a peretilor sau planseelor care delimiteaza

destinatia respectiva;

.canalele (ghenele) principale colectoare vor fi verticale, fiind admise destinatii de maximum

2%;

.lungimile racordurilor orizontale ale canalelor de evacuare a fumului, intre guri si ghenele

verticale, vor fi cat mai scurte posibil.

2.5.4.     Golurile (gurile) de introducere (admisie) a aerului si cele de evacuare a fumului se
repartizeaza alternat, distribuindu-se cat mai uniform in spatiul protejat, astfel incat sa asigure
circulatia aerului si evacuarea fumului, indeplinind conditiile specifice prevazute in normativ.

2.5.5.   Introducerile de aer se pot realiza prin:

goluri (guri) practicate in fatade;

.usile incaperilor care se desfumeaza, practicate in peretii exteriori ai constructiei; .incaperi sau coridoare in suprapresiune, ori care sunt bine aerisite;

scari neinchise in case de scari;

goluri (guri) de introducere, racordate sau nu la canale si ghene.

Evacuarea fumului se asigura prin goluri in acoperis sau pereti, conform normativului.

5.6. Dispozitivele de protectie (obturare) a golurilor de introducere sau evacuare, trebuie
realizate cu actionare automata sau manuala, conform prevederilor normativului. Actionarea
automata a dispozitivelor de protectie va fi intotdeauna dublata de comanda manuala.

in plus, la constructiile echipate cu instalatii automate de stingere, se asigura posibilitati de actionare pentru personalul existent in spatiul protejat si care sa poata comanda local desfumarea, inainte de pornirea instalatiei de stingere.

5.7. Dispozitivele de actionare a elementelor de protectie (obturare) a golurilor trebuie sa
asigure:

deschiderea golurilor (gurilor) si canalelor din volumul considerat;

oprirea ventilatoarelor care nu sunt prevazute pentru evacuarea fumului in caz de incendiu
(desfumare).

5.8. Comanda manuala centralizata sau locala a dispozitivelor de deschidere poate fi realizata
prin sistem mecanic, electric, pneumatic sau hidraulic.

in functie de tipul constructiei si prevederile specifice, comanda manuala centralizata trebuie amplasata la serviciul de pompieri sau la un acces principal al constructiei.

2.5.9.    Comanda automata a dispozitivelor de protectie a golurilor (gurilor) trebuie asigurata de
instalatia de semnalizare a incendiilor din incaperea sau spatiul respectiv sau de dispozitive
locale (fuzibil), atunci cand nu se prevad instalatii de semnalizare.

2.5.10.Prevederea dispozitivelor de desfumare, precum si a sistemelor de evacuare a fumului si
a gazelor fierbinti produse in caz de incendiu, este obligatorie in situatiile si conditiile stabilite
de prezentul normativ.

Evacuarea fumului (desfumare)

Desfumare prin tiraj natural - organizat

2.5.11.Desfumarea prin tiraj natural - organizat se realizeaza prin introduceri de aer si evacuari
de fum care comunica cu exteriorul direct sau prin canale (ghene), astfel dispuse, dimensionate si
realizate incat sa asigure circulatia aerului in volumul protejat si evacuarea fumului.

2.5.12.Introducerea aerului se realizeaza conform prevederilor art.5.5., iar evacuarea fumului
prin goluri in fatade (libere sau inchise cu dispozitive care se deschid automat in caz de
incendiu), prin canale si ghene, ori prin dispozitive (trape) cu deschidere automata dispuse in
acoperis sau in treimea superioara a peretilor exteriori ai incaperii. Dispozitivele de evacuare a

fumului dispuse in peretii exteriori, asigura desfumarea pe maximum 30,00 m adancime a incaperii.

2.5.13. Dispozitivele pentru evacuarea fumului in caz de incendiu, vor avea o suprafata libera
normata, raportata la aria incaperii pe careo protejeaza, conform prevederilornormativului.

2.5.14. Golurile de ventilare naturala permanent deschise, practicate in acoperis sau in treimea
superioara a peretilor exteriori, se insumeaza la suprafata libera necesara desfumarii.

2.5.15. Dispozitivele de protectie a golurilor (gurilor) pentru desfumare (voleti, panouri, trape,
etc.) trebuie sa fie (in pozitie de asteptare) realizate din materiale C0 (CAI) etanse la foc pentru
cele de introducere a aerului si rezistente la foc pentru cele de evacuare, cu rezistenta la foc egala
cu a canalului pe care sunt montate. Pentru golurile prevazute in acoperis sau in peretii exteriori,
aceste conditii nu sunt obligatorii.

Desfumarea mecanica

5.16. Desfumarea prin tiraj mecanic se asigura prin evacuarea mecanica a fumului si
introducerea naturala sau mecanica a aerului, astfel incat sa asigure circulatia aerului in spatiul
protejat si evacuarea fumului.

Desfumarea mecanica poate fi asigurata si prin realizarea suprapresiunii in spatiul protejat de fum (incaperi tampon, degajamente protejate, case de scari, etc).

2.5.17. Introducerea naturala a aerului se realizeaza conform prevederilor art.5.5., iar cea
mecanica prin guri de introducere racordate prin canale (ghene) la un ventilator de introducere.

2.5.18. Evacuarea fumului se asigura prin guri racordate prin canale (ghene), la ventilatorul de
evacuare (extragere).

2.5.19. Canalele (ghenele) trebuie sa indeplineasca, de regula, conditiile prevazute la art.5.3. si
in plus sa fie etanse la aer.

2.5.20. Viteza aerului la gurile de introducere nu va depasi 5 m/s, iar gurile de introducere
mecanica a aerului trebuie sa asigure minimum 60% din debitul evacuat.

2.5.21. Gurile de desfumare trebuie sa fie protejate cu voleti din materiale C0 (CAI), etansi la
foc la introduceri si rezistenti la foc la evacuari in pozitie de asteptare, cu rezistenta egala cu a
canalului (ghenei).

Nu este obligatorie prevederea voletilor atunci cand canalele (ghenele) sunt aferente unui singur nivel construit.

2.5.22. Raportul dintra latura mare si cea mica a unei guri (deschideri) de introducere sau
evacuare va fi de cel mult

2.5.23. Dispozitivele de actionare a voletilor de protectie se realizeaza conform prevederilor
art.5.6. - 5.9. si trebuie sa asigure punerea automata in functiune a ventilatoarelor de
desfumare.

2.5.24. Ventilatoarele de evacuare a fumului trebuie astfel realizate incat sa poata functiona la
temperatura de 400°C a fumului, cel putin o ora. Legatura dintre ventilator si coloana (ghena), se
realizeaza din materiale C0(CAl).

5.25.     Starea de functionare sau nefunctionare a ventilatoarelor aferente desfumarii va fi
semnalizata la serviciul de pompieri sau in alte locuri unde permanenta este asigurata.

2.5.26. Instalatiile, inclusiv ventilatoarele de desfumare, trebuie sa fie alimentate electric dintr-o
sursa normala si o sursa electrica de rezerva.

2.5.27. Sistemul de ventilare normala sau de conditionare a unei constructii, poate fi utilizat si
pentru evacuarea fumului produs in caz de incendiu (desfumare), daca indeplineste toate

conditiile specifice desfumarii.

Conditii specifice de desfumare Case de scari inchise

2.5.28. Pentru evitarea inundarii cu fum a caselor de scari de evacuare inchise, desfumarea
acestora se poate realiza prin tiraj natural - organizat sau prin punerea in suprapresiune fata de
incaperile adiacente cu care comunica. Evacuarea mecanica a fumului din casele de scari nu este
admisa.

2.5.29. Desfumarea prin tiraj natural - organizat a casei de scari inchise, se realizeaza prin
deschiderea automata si manuala a dispozitivului de evacuare a fumului (amplasat in treimea
superioara a ultimului nivel al casei scarii) si a gurii (deschiderii) de introducere a aerului
(prevazuta in partea de jos a casei scarii).

2.5.30. impiedicarea patrunderii fumului in casele de scari de evacuare prin suprapresiune fata de
incaperile invecinate cu care comunica, se realizeaza prin introducerea mecanica a aerului in
scara, ori prin evacuarea mecanica a fumului din incaperile adiacente incendiate cu care
comunica sau prin combinarea celor doua metode (fig.5.30.).

Suprapresiunea realizata la usile inchise ale casei de scari, va fi cuprinsa intre 20 si 80 Pa. Debitul trebuie sa asigure o viteza de cel putin 0,5 m/s in dreptul usilor de acces la nivelul incendiat, considerand usile inchise la celelalte niveluri.

La partea superioara, casa de scari trebuie sa aiba dispozitiv de evacuare a fumului (trapa) cu aria libera determinata conform normativului, dar cel putin Im², avand asigurate posibilitati de deschidere prin comanda de la nivelul de acces in scara. Deschiderea dispozitivului (trapei) trebuie sa poata fi comandata si de la serviciul de pompieri.

Atunci cand accesele la casele de scari sunt protejate cu incaperi tampon, se asigura suprapresiunein incaperile tampon.

5.31.   Pentru evitarea inundarii cu fum a circulatiilor comune orizontale inchise ale
constructiilor, se poate asigura punerea in suprapresiune a acestora fata de incaperile adiacente
cu care comunica, sau desfumarea lor prin tiraj natural - organizat ori mecanic.

_D

Dt^^JO2:^T1Vi;LJI DC IWCJASE

Fig. 5.30.

Fiti 5.30.

9SP0ZITMJii> DE EVAClMHE

5.3 Asigurarea evacuarii fumului din circulatiile comune orizontale inchise este obligatorie
in situatiile stabilite in normativ.

Circulatiile comune orizontale inchise

5.33. Atunci cand incaperile adiacente sunt prevazute cu evacuari de fum, (natural-organizat
sau mecanic) circulatiile comune orizontale nu mai necesita desfumare, asigurandu-se o
suprapresiune de cea. 20 Pa fata de incaperile cu care comunica direct sau de care sunt izolate
prin incaperi tampon in suprapresiune.

5.34.Desfumarea prin tiraj natural-organizat a circulatiilor comune orizontale inchise se

realizeaza in conditiile prevazute la art.5.11. la 5.15., potrivit urmatoarele reguli:

.introducerile de aer si evacuarile fumului (gurile) se dispun alternat, la distante orizontale -

masurate in axele circulatiilor - care sa nu depaseasca 10,00 m in linie dreapta sau 7,00 m in linie

franta;

.usile incaperilor accesibile publicului sa fie situate la mai mult de 5,00 m de orice gura de

introducere sau de evacuare;

.gurile de introducere si cele de evacuare vor avea suprafete de minimum 0,10 m² pentru fiecare

flux de evacuare al circulatiei comune orizontale din zona pe care o desfumeaza;

gurile de introducere vor fi dispuse cu partea lor cea mai inalta la maximum 1,00 m fata de

pardoseala, iargurile deevacuare vor avea partea de jos (parapetul) la minimum 1,80 m de

pardoseala (trebuind sa se afle in treimea superioara a circulatiei comune);

Deschiderile in fatade pot constitui guri de introducere si/sau de evacuare, daca respecta conditiile de dispunere precizate.

5.35.    Desfumarea mecanica a circulatiilor comune orizontale inchise, se realizeaza in conditiile
prevederilor art.5.16. la 5.27 si potrivit urmatoarelor reguli:

.gurile de introducere a aerului si de evacuare a fumului se dispun alternat, in functie de

localizarile riscurilor de incendiu, la distante orizontale - masurate in axele circulatiilor - de cel

mult 15,00 min linie drepta si 10,00 m in linie franta;

.usile incaperilor accesibile publicului sa fie situate la mai mult de 5,00 m de orice gura de

introducere sau de evacuare;

. gurile de introducere se dispun cu partea lor superioara la maximum 1,00 m de pardoseala, iar

gurile de evacuare vor avea partea de jos (parapetul) la minimum 1,80 m de pardoseala (trebuind

sa se afle in treimea superioara a circulatiei comune);

.portiunile de circulatie comuna cuprinse intre o gura de evacuare a fumului si una de

introducere a aerului, trebuie sa aiba asigurat un debit de extragere de cel putin 0,5 m³/s pentru

fiecare flux de evacuare asigurat.

in timpul functionarii desfumarii, diferenta de presiune dintre casa de scari de evacuare si circulatia comuna orizontala desfumata, trebuie sa fie mai mica de 80 Pa, la toate usile inchise ale scarii (fig.5.35.).

Evacuarea fumului si a gazelor fierbinti

5.36.    Tn situatiile stabilite de normativ, pentru limitarea propagarii incendiilor in constructii
fara pereti interiori despartitori pentru asigurarea evacuarii fumului si a gazelorfierbinti prin tiraj
natural -organizat, se prevad (in acoperis) sisteme alcatuite din dispozitive de evacuare si ecrane
verticale C0 (CAI), coborate sub tavan, in functie de densitatea sarcinii termice din spatiile
respective, conform tabelului 5.36.

Tabel 5.36.

5.37.    Dispozitivele pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbinti vor fi distribuite cat mai
uniform si prevazute cu deschidere automata si manuala.

Golurile permanent deschise (ventilari) din acoperis sau din treimea superioara a peretilor exteriori, se insumeaza la suprafata necesara evacuarii gazelor fierbinti.

5.38.    Atunci cand se prevede evacuarea mecanica a fumului si a gazelor fierbinti, aceasta va
respecta urmatoarele conditii:

. dispunerea ecranelor C0 (CAI) sub plafon, corespunzator prevederilor specifice evacuarii prin

tiraj natural - organizat (art.5.36. si 5.44.):

prevederea gurilor de evacuare se realizeaza astfel incat sa se asigure cel putin ogura la
maximum 320 m²;

debitul de extragere a unei guri va fi de cel putin 1 rrf/s pentru 100 m² delimitati de ecrane, iar
pentru incapere va fi de minimum 1,5m7s;

la un ventilator de evacuare pot fi racordate maximum doua volume delimitate de ecrane, iar
debitul ventilatorului poate fi redus la debitul necesar celui mai mare volum racordat;

introducerea aerului se poate realiza mecanic sau natural, prin partea de jos a peretilor, cat mai
aproape de pardoseala.

5.39.    Prevederea dispozitivelor pentru evacuarea gazelorfierbinti nu este obligatorie in zonele
constructiei situate la mai putin de 30 m de peretii exteriori ce au in treimea superioara a
incaperilor deschideri sau ferestre prevazute cu ochiuri mobile care se deschid automat in caz de
incendiu, cu suprafata libera necesara si care asigura evacuarea gazelorfierbinti.

Cand actionarea manuala nu se poate face din apropierea dispozitivelor de evacuare (trape, ferestre, etc.) iar centralizarea comenzilor nu este justificata tehnic, se admite ca acestea sa nu fie prevazute cu actionare manuala.

in cazul utilizarii sistemelor de dispozitive si ecarne pentru evacuarea gazelor fierbinti, nu mai este obligatorie prevederea dispozitivelor de evacuare a fumului (desfumare).

2.5.40. Deschiderea automata a dispozitivelor de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti, in caz
de incendiu, se poate face individual sau in grup.

2.5.41. in constructiile prevazute cu instalatii automate de stingere, actionarea automata a
dispozitivelor de evacuare a gazelor fierbinti trebuie sa se faca dupa declansarea instalatiilor de
stingere.

2.5.42. in constructiile prevazute cu luminatoare, evacuarea gazelor fierbinti se va asigura
obligatoriu prin ochiuri mobile ale acestora, care sa indeplineasca conditiile dispozitivelor de
evacuare a gazelor fierbinti. Fac exceptie situatiile precizate la art.5.39.

2.5.43. La constructiile etajate, evacuarea fumului si a gazelor fierbinti se asigura separat pentru
fiecare nivel, iar canalele respective care traverseaza alte niveluri vor avea pereti C0 (CAI) cu
rezistenta la foc de cel putini ora.

Se excepteaza situatiile deosebite, justificate tehnic, care sunt stabilite prin reglementari specifice.

5.44.    Ecranele vor cobora sub plafon in asa fel incat marginea lor inferioara sa se afle, de
regula, cat mai jos, dar cel putin 0,50 m sub plafon.

inaltimea ecranelor sub plafon poate fi redusa cu maximum 1/3, daca prin amplasarea lor la distanta mai mica decat cea prevazuta in tabel si prin suprafata de deschidere asigurata se realizeaza conditii echivalente de limitare a propagarii laterale a gazelor fierbinti, sub plafonul incaperilor.

in incaperi cu plafoane suspendate, continuitatea golurilor dintre acestea si planseul de rezistenta trebuie intrerupta in dreptul ecranelor, cu material C0 (CAI).

5.45.    Ecranele vor fi astfel alcatuite si dispuse incat sa realizeze o casetare a spatiului de sub
acoperis. Fiecare caseta va fi prevazuta cu cel putin un dispozitiv de evacuare a gazelorfierbinti.
Dispunerea ecranelor se face, de regula, pe latura elementelor de rezistenta din zona riscului
potential de incendiu.

Nu se admite traversarea ecranelor de catre elemente combustibile.

6.CAI DE EVACUARE IN CAZ DE INCENDIU Dispozitii generale

6.1. in constructii, compartimente de incendiu, incaperi si alte spatii construite vor fi asigurate
cai de evacuare prin care, in caz de incendiu, persoanele sa poata ajunge in exterior la nivelul
terenului sau al unor suprafete carosabile, in timpul cel mai scurt si in conditii de deplina
siguranta.

Pentru circulatiile functionale aferente locurilor in care prezenta oamenilor apare intamplator - sunt vizitate de cel mult 8 ori pe schimb pentru verificari, precum si al incaperilor pentru fumat sau ale grupurilor sanitare, conditiile prevazute pentru caile de evacuare nu sunt obligatorii.

2.6.2.   Caile de circulatie prevazute pentru functionarea normala a constructiilor trebuie sa
asigure si evacuarea persoanelor in caz de incendiu. Cai special destinate evacuarii se prevad
numai atunci cand cele functionale sunt insuficiente sau nu pot satisface conditiile de siguranta la
foc.

2.6.3.   Prevederile din norma constituie conditii obligatorii la proiectarea si realizarea cailor de
evacuare a persoanelor din constructiile al caror finisaj interior este executat din materiale
traditionale: piatra, ceramica, sticla, lemn, metal.

in cazul materialelor de finisaj care in comparatie cu lemnul se aprind mai usor, propaga flacara la suprafata mai rapid sau emana mai mult fum ori gaze, prin proiect se vor lua masuri suplimentare de protectie, in conformitate cu specificatiile tehnice ale produselor respective.

2.6.4.   Cai de evacuare in caz de incendiu sunt considerate circulatiile libere care, indeplinind
conditiile stabilite prin prezentul normativ, asigura evacuarea prin usi, coridoare, degajamente
holuri sau vestibuluri la nivelul terenului sau al unor suprafete carosabile astfel: direct; prin case
de scari de evacuare; prin terase; balcoane; logii,pasaje de evacuare.

2.6.5.   Cai de evacuare pot fi considerate si cele care trec prin incaperi sau spatii din cladiri
civile (publice) sau de productie, in conformitate si cu respectarea conditiilor din normativ.

2.6.6.   Nu constituie cai de evacuare in caz de incendiu, in general: ascensoarele; trecerile prin
usi antifoc care se pot bloca in pozitia inchisa sau prin usi incuiate in timpul functionarii normale
a cladirii; trecerile destinate garniturilor de tren care transporta incarcaturi periculoase; galeriile,
tunelurile, etc. prin care se transporta sau vehiculeaza substante cu pericol de incendiu, explozie,
intoxicare, asfixiere cu abur cu presiune mai mare de 1 atm.

2.6.7.   Usile incuiate in timpul functionarii normale, pot constitui a doua cale de evacuare a unei
portiuni din constructie sau a intregii constructii,cu exceptia salilor aglomerate, daca:

alcatuirea si dimensionarea lor corespund prevederilor din prezentul normativ;

sunt dotate cu sisteme de inchidere - deschidere usor manevrabile fara cheie, ce pot fi actionate
din zona ce se evacueaza sau sunt prevazute cu panouri din sticla securizata cu dimensiuni care
sa permita trecerea fluxurilor de evacuare si cu parapete de maximum 0,40 m. in cazul panourilor
din sticla, se vor prevedea mijloace de spargere si indicatoare corespunzatoare. Panourile din
sticla securizata astfel realizate pot fi amplasate si independent, langa usi, marcate corespunzator si astfel dispuse incat sa fie usor de recunoscut.

6.8. Cea de a doua cale de evacuare poate fi constituita si din una sau mai multe ferestre (cu
ochiuri mobile de min. 0,75 m latime si 1,00 m inaltime libera), avand parapetul la cel mult 1,50
m deasupra nivelului terenului sau al unei terase prin care se poate face evacuarea la nivelul
terenului, pentru:

a)  incaperile supraterane cu cel mult 50 de persoane;

b)  incaperile situate la subsol sau demisol, daca pe intreg nivelul exista cel mult 30 de persoane
si se asigura in interior scari fixe de acces la parapetele mai inalte de 1,20 m. La aceste incaperi

se admit si trape de min. 0,80x0,80 m prevazute in interior cu scari fixe de acces care asigura evacuarea direct din exterior.

La cladiri inalte, foarte inalte si sali aglomerate nu este admisa asigurarea prin ferestre a celei de a doua cale de evacuare.

2.6.9.    Alcatuirea elementelor de constructie si a finisajelor utilizate pe caile de evacuare, se vor
stabili in conformitate cu prevederile prezentului normativ.

2.6.10. Traseele cailor de evacuare trebuie sa fie distincte si independente, astfel stabilite incat sa
asigure distributia lor judicioasa, posibilitatea ca persoanele sa recunoasca cu usurinta traseul
spre exterior, precum si circulatia lesnicioasa.

Caile de evacuare, nu trebuie sa conduca spre exterior prin locuri in care circulatia poate fi blocata in caz de incendiu datorita flacarilor, fumului, radiatiilor termice, etc.

Numar cai de evacuare

6.11.    in constructii, compartimente de incendiu sau portiuni de constructii independente din
punctul de vedere al circulatiei, de regula, persoanele trebuie sa aiba acces la cel putin doua cai
de evacuare, care pe cat posibil, sa duca in directii opuse.

A doua cale de evacuare poate fi constituita din ferestre sau trape exterioare daca prin acestea se asigura evacuarea in conditii corespunzatoare de siguranta a persoanelor, conform prevederilor normativului, art. 6.8.

6.1       Asigurarea unei singure cai de evacuare este admisa atunci cand conform proiectului, la
fiecare nivel se pot afla simultan maximum 20 de persoane - indiferent de timpul (lungimea) de
evacuare realizat, precum si in cazurile in care numarul persoanelor este mai mare dar timpul
(lungimea) traseului de evacuare se inscrie valoarea admisa pentru coridoare infundate, in functie
de gradul de rezistenta la foc, risc, sau categorie de pericol de incendiu, tip de cladire, si
destinatie, conform prevederilor normativului.

La cladirile inalte, foarte inalte si salile aglomerate, precum si in situatiile stabilite in normativ, sunt obligatorii minimum doua cai de evacuare.

6.13.    Alcatuirea si gabaritele cailor de evacuare, timpul (lungimea) de evacuare, traseele,
precum si numarul de fluxuri de evacuare, trebuie sa asigure circulatia lesnicioasa si fara
obstacole, conform normativului.

Alcatuirea cailor de evacuare Usi

2.6.14. Usile folosite pe caile de evacuare trebuie sa fie cu deschidere de tip obisnuit, pe
balamale sau pivoti.

2.6.15. Pe caile de evacuare nu se admite utilizarea usilor care se pot bloca datorita functionarii
defectuoase a mecanismelor lor auxiliare, precum si usile de tip glisant, ghilotina, basculant, etc.
Fac exceptie usile pentru maximum 5 persoane capabile sa se evacueze singure, precum si
cazurile prevazute in normativ.

Usile pliante si cele turnante (cu foi care pot fi usor pliate) pot fi folosite pe caile de evacuare numai daca in acestea sau in imediata lor apropiere sunt prevazute usi pietonale obisnuite (pe balamale) sau panouri din sticla securizata cf art.6.7.

2.6.16. Deschiderea usilor de pe traseul evacuarii, de regula trebuie sa se faca in sensul deplasarii
oamenilor spre exterior, cu exceptia usilor prin care se evacueaza cel mult 30 de persoane valide
si a cazurilor prevazute in normativ.

2.6.17. Prin deschidere, usile de evacuare nu trebuie sa se impiedice una de alta sau sa

stanjeneasca evacuarea.

6.18.    in dreptul usilor de evacuare nu se admit praguri cu inaltimea mai mare de 2,5 cm. Daca
acestea sunt necesare, se vor racorda la pardoseala prin pante. in situatiile admise de normativ
usile de evacuare practicate in alte usi cu dimensiuni mari, pot avea praguri cu inaltimea cat mai
mica, dar nu mai mult de 0,40 m.

Scari interioare

6.19.    Scarile interioare pot fi inchise (amplasate in case proprii de scara) sau deschise
(amplasate in holuri, vestibuluri, atriumuri, etc.) potrivit prevederilor normativului.

Scarile de evacuare, de regula, trebuie sa se duca, pe aceeasi verticala, de la ultimul nivel pentru care asigura evacuarea, pana la nivelul iesirii in exterior la nivelul terenului ori al unor suprafete exterioare carosabile, sau pe o terasa de pe care evacuarea poate fi continuata pana la nivelul terenului.

Persoanele intrate in casa scarii, trebuie sa poata ajunge fara a o mai parasi, pana la nivelul iesirii in exterior.

Fac exceptie scarile din interiorul apartamentelor de locuit si scarile intrerupte la care evacuarea din punctul de intrerupere pana la nivelul terenului poate fi continuata in siguranta prin terase sau prin alte case de scari sau holuri cu acces direct in exterior. Legatura directa intre doua scari interioare intrerupte, trebuie sa se realizeze printr-un palier comun.

6.20.    Pentru a impiedica patrunderea fumului pe caile de evacuare si propagarea incendiilor de
la un nivel la altul, scarile, indiferent daca sunt luate sau nu in calcul la evacuare, de regula, se
separa de restul cladirii prin pereti si plansee alcatuite conform prezentului normativ. Scari
interioare deschise sunt admise numai in cazurile"si conditiile mentionate in normativ.

inchiderea casei scarilor trebuie sa se faca astfel incat accesul persoanelor la cel putin doua scari de evacuare, acolo unde acestea sunt obligatorii, sa fie posibil fara a se trece prin casa vreuneia din ele.

2.6.21. Holurile etajelor in care debuseaza liber scari de evacuare, pot fi asimilate cu casele de
scari, daca sunt destinate numai pentru circulatie sau asteptare si daca sunt separate fata de restul
constructiei, conform prevederilor pentru casele de scari respective.

2.6.22. in peretii interiori ai caselor de scari se pot practica numai goluri de acces la nivelurile
constructiei. Pentru iluminarea casei de scari, a vestibulurilor de etaj si a coridoarelor, se pot
prevedea goluri numai in conditiile admise de normativ si protejate corespunzator.

2.6.23. Golurile de acces la casele de scari de evacuare, se protejeaza conform prevederilor
normativului, de regula prin: usi pline sau cu geam simplu sau armat, ori usi etanse si rezistente
la foc, sau incaperi tampon, in situatiile admise conform normativului si corespunzator realizate si
echipate. in toate situatiile, usile de acces la casele de scari, se prevad cu sisteme de
autoinchidere sau inchidere automata, dupa caz, cu exceptia celor de la cladirile de locuit care nu
sunt cladiri inalte sau foarte inalte.

2.6.24. Casele de scari de evacuare ale nivelurilor supraterane se recomanda sa nu fie continuate
in subsolul cladirilor, iar cand aceasta nu este posibil sau justificat, se admite numai in conditiile
stabilite la art.6.25 la 6.28.

2.6.25. Atunci cand in subsolurile respective sunt numai incaperi cu risc mic de incendiu si au
densitatea sarcinii termice rezultata din mobilier, finisaje si materiale adapostite de maximum
210 MJ/m², scarile de evacuare continuate la subsol, se separa in acelasi mod ca la nivelurile
supraterane, daca in norma nu se dispune altfel.

2.6.26. in cazurile in care incaperile subterane au ferestre cu suprafata totala de min. 1/100 din

suprafata pardoselii si adapostesc destinatii (functiuni) similare celor de la nivelurile supraterane sau spatii tehnice, depozite, ori ateliere de intretinere ocupand cel mult 1/4 din aria construita a nivelului, de regula, casele de scari continuate la subsol se separa de nivelurile subterane la fel ca la cele supraterane, iar golurile de acces se protejeaza prin usi rezistente la foc minimum 45 de minute, prevazute cu dispozitive de autoinchidere sau inchidere automata in caz de incendiu.

2.6.27. Rampa de acces la subsol poate fi dispusa in continuarea casei de scari supraterane, daca
este separata de rampele aferente nivelurilor supraterane prin pereti rezistenti la foc minimum 2
ore si 30 mia, si plansee rezistente la foc mia 1 ora, recomandandu-seca evacuarea subsolului sa
se realizeze independent de nivelurile supraterane ale cladirii. Subsolul poate continua functional
cu casa de scari a nivelurilor supraterane, de regula, printr-o usa etansa la foc 1 ora dispusa la
cota parterului, in afara cazurilor in care normativul dispune altfel.

2.6.28. Scarile supraterane de evacuare a persoanelor pot avea rampe directe (neseparate) spre
subsol atunci cand asigura accesul la incaperi si spatii legate functional de cele supraterane si
daca aceste functionalitati sunt separate de restul subsolului cu alte destinatii prin pereti C0
(CAI) rezistenti la foc minimum 3 ore si usi etanse la foc 1 ora (1 h 30' pentru incaperi cu
densitatea sarcinii termice de 840 M J/m' sau mai mare).

2.6.29. In casele de scari de evacuare nu vor fi amenajate spatii de lucru, de depozitare ori cu
alte destinatii (in afara de circulatie) si nu vor fi introduse conducte de gaze naturale pentru
utilizari tehnologice, conducte pentru lichide combustibile sau tuburi colectoare de gunoi sau alte
materiale.

Se admite amplasarea in casa scarilor a instalatiilor care nu prezinta pericol de incendiu sau explozie, daca nu reduc gabaritul necesar pentru evacuare.

in cazul amplasarii tuburilor colectoare de gunoi sau alte materiale, in incaperi adiacente separate, dar care comunica cu casele scarilor de evacuare, se vor lua masuri corespunzatoare pentru a se impiedica patrunderea fumului si a focului in casa scarii.

2.6.30. Casele de scari se recomanda sa fie luminate natural, direct din exterior.

2.6.31. Iluminatul natural al caselor de scari se poate face indirect, prin goluri protejate cu
elemente rezistente la foc minimum 30 minute, din coridoare sau incaperi cu densitatea sarcinii
termice sub 105 M J/m

2.6.32. In constructii de gradul I-III de rezistenta la foc, de regula, iluminatul numai cu lumina
artificiala se admite daca se asigura, in caz de incendiu, evacuarea fumului din casele de scari
prin dispozitive automate si cu o comanda manuala, avand sectiunea de cel putin 5% din
suprafata orizontala construita a acestora, dar minimum 1 m² si se asigura functionarea in orice
moment a unui sistem de iluminat artificial. Exceptie fac situatiile nominalizate in normativ.

2.6.33. Golurile pentru iluminare practicate in peretii exteriori ai caselor de scari vor fi protejate
contra radiatiei termice ce rezulta in timpul eventualelor incendii produse in constructii, instalatii
sau depozite din vecinatatea lor, sau chiar in portiuni ale aceleiasi constructii, situate la distante
mai mici decat cele admise conform art.

2.6.34. Scari de evacuare interioare deschise se admit in cazurile si conditiile prevederilor
normativului, in functie de destinatie, precum si atunci cand asigura evacuarea a cel mult doua
niveluri succesive.

2.6.35. Casele de scari de evacuare, trebuie sa aiba iesiri la nivelul terenului sau al unor suprafete
exterioare carosabile, astfel:

a) direct in exterior;

b) prin hol sau vestibul;

c) prin coridor de maximum 10 m lungime, cu acces in exterior direct sau printr-un hol sau

vestibul;

d) prin tunel de evacuare cu lungimea maxima de 200 m, cu acces in exterior si care este alcatuit din elemente C0 (CAI) rezistente la foc corespunzator densitatii sarcinii termice a incaperilor adiacente, fara a fi insa mai mici de 2 ore pentru pereti si 1 ora pentru plansee. Usile din peretii tunelului vor fi rezistente la foc 1 ora spre incaperi cu sarcina termica peste 420 MJ/m² si echipate cu dispozitive de autoinchidere automata in caz de incendiu.

Holul, vestibulul sau coridorul prin care se asigura accesul spre exterior, trebuie sa fie separat de incaperile si coridoarele interioare invecinate de la parter prin pereti C0 (CAI) rezistenti la foc minimum o ora, cu exceptia holurilor de tip atrium la care se asigura masurile de protectie specifice acestora.

6.36.    Holurile de la parter, prin care se asigura accesul spre exterior al scarilor de evacuare, pot
comunica liber cu garderobe supravegheate, incaperi de receptie pentru public si spatii functional
necesare (comert, alimentatie, intruniri, etc). Toate scarile de evacuare a nivelurilor supraterane,
pot avea accesul spre exterior printr-un hol comun.

Scarile deschise, in situatiile admise in normativ, pot avea acces spre exterior prin spatiile in care sunt amplasate.

Usile caselor de scari prevazute pentru asigurarea evacuarii in caz de incendiu la nivelul terenului sau al unei suprafete carosabile, dar neutilizate in circulatia functionala curenta, se prevad cu panouri de geam securizat, conform pct.6.7.

2.6.37. Grinzile, podestele si treptele scarilor interioare de evacuare trebuie sa indeplineasca
conditiile de comportare la foc prevazute in prezentul normativ.

2.6.38. inclinarea rampelor scarilor de evacuare, suprafata si forma treptelor si a podestelor,
trebuie sa permita o circulatie lesnicioasa si sigura a persoanelor, respectandu-se prevederile
reglementarilor specifice.

2.6.39. Scarile cu rampe curbe (helicoidale) sunt considerate cai de evacuare numai in portiunea
de rampa in care latimea minima a treptei este de 18 cm, iar latimea maxima de 40 cm, daca
treptele au aceeasi forma si dimensiuni pe toata desfasurarea scarii.

2.6.40. Scarile cu trepte balansate pot fi considerate cai de evacuare, numai pentru un singur flux
de evacuare a utilizatorilor, daca indeplinesc conditiile de alcatuire si dimensionare stabilite in
normativ si reglementarile de specialitate.

2.6.41. in constructiile cu trei sau mai multe niveluri, se va asigura posibilitatea de ridicare a
furtunurilor pana la locul in care urmeaza a fi folosite, prin ferestrele caselor de scari plasate pe
fatadele accesibile (cu conditia ca sub aceste ferestre sa nu se prevada copertine sau elemente
constructive proeminente care sa impiedice ridicarea furtunurilor). Atunci cand casele de scari nu
au ferestre, se prevad goluri cu latimea de cel putin 20 cm situate pe aceeasi verticala, practicate
in podeste ori intre vanguri.

Fac exceptie casele de scari prevazute cu coloane (conducte) uscate fixe, destinate alimentarii cu apa in caz de incendiu.

6.4       Scarile de evacuare pot fi inlocuite in toate cazurile prin planuri inclinate, daca satisfac
prevederile din prezentul normativ si reglementarile tehnice referitoare la scari (inchidere,
rezistenta la foc, dimensionare, etc).

Pantele planurilor inclinate vor fi de maximum 1:10 (1:8 in dreptul iesirilor din cladire) si prevazute cu strat de uzura care sa impiedice alunecarea persoanelor.

Scari exterioare deschise

6.43.    Scarile de evacuare exterioare deschise pot fi amplasate independent in exteriorul
constructiei sau alipite acesteia pe maximum trei laturi. Ele pot inlocui scarile interioare de

evacuare necesare sau pot constitui o continuare a acestora, daca sunt executate din materiale C0 (CAI), cu rezistenta la foc de minimum 15 minute si daca:

respecta prevederile referitoare la dimensionarea scarilor de evacuare;

sunt protejate conform art.6.44.

6.44.   Scarile exterioare deschise de evacuare trebuie sa fie astfel amplasate sau protejate, incat
circulatia sa nu poata fi blocata de flacarile sau fumul produs - in caz de incendiu - in constructia
pentru care ele asigura evacuarea, ori datorita avarierii unor conducte de aburi, lichide sau gaze
combustibile, acizi sau substante toxice, etc, amplasate la mai putin de 3,00 m de gabaritul scarii.

Se considera satisfacatoare protejarea scarilor prin amplasarea lor in dreptul unor portiuni pline de perete C0 (CAI) si minimum 15 minute rezistenta la foc, care in proiectie orizontala depasesc minimum 3,00 m gabaritul scarii, sau prin ecranarea scarii cu elemente rezistente la foc min. 15 minute fata de golurile din perete (cu exceptia celor de acces la scari) si conductele mentionate mai sus, care se afla la distanta mai mica de 3,00 metri.

Golurile de acces la scarile exterioare deschise se protejeaza prin usi etanse la foc 15 minute, echipate cu sisteme de autoinchidere sau prin treceri sicanate, corespunzator necesitatilor functionale.

Terase si curti interioare

6.45.   Terasele circulabile, balcoanele si logiile care constituie cai de evacuare trebuie sa fie
C0 (CAI) cu exceptia izolatiilor combustibile montate pe placa de beton - rezistente la foc de cel
putin o ora si protejate impotriva blocarii circulatiei prin caderea unor elemente aprinse ale
constructiei.

Terasele cu latime mai mica de 6,00 m si balcoanele utilizate la evacuare, trebuie sa fie protejate cu parapete pline, impotriva efectelor incendiilor de la nivele inferioare sau din vecinatate.

Pot servi la evacuare si portiuni ale teraselor necirculabile, daca indeplinesc conditiile de mai sus si se iau masuri de dirijare, organizare si protectie a traseelor stabilite pentru evacuare.

2.6.46. Curtile interioare si spatiile libere dintre constructii pot fi luate in consideratie pentru
evacuarea persoanelor in caz de incendiu daca au latimea suficienta pentru trecerea numarului de
fluxuri rezultate din calcul, fara a fi mai mica 3,50 m

2.6.47. Evacuarea prin terase, balcoane, logii, curti interioare sau prin spatiile dintre cladiri se
poate face numai daca circulatia nu poate fi blocata datorita flacarilor sau a fumului.

Dimensionarea cailor de evacuare Criterii de calcul

2.6.48. Calculul cailor de evacuare (pentru mai mult de cinci persoane) consta in determinarea
gabaritelor necesare si stabilirea lungimii traseelor, astfel incat sa se asigure evacuarea rapida din
constructie, in timpul normat.

2.6.49. Evacuarea persoanelor din constructie se considera ca se face ordonat, sub forma de
fluxuri (siruri de persoane asezate una in spatele celeilalte), care circula prin caile de evacuare
spre exteriorul constructiei.

2.6.50. Numarul de fluxuri ce trebuie asigurat pentru evacuarea persoanelor si gabaritele
necesare trecerii fluxurilor de evacuare se calculeaza conform prevederilor normativului.

2.6.51. Latimea rampelor scarilor de evacuare, de regula, se determina dupa nivelul din care
provine cel mai mare numar de fluxuri, fara a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite,
cu exceptiile prevazute in normativ.

2.6.52. Daca deasupra nivelului care determina dimensionarea rampelor scarii se afla alte niveluri
cu un numar mai mic de persoane, latimea portiunii de scara situata deasupra sa poate fi mai
mica, fiind dimensionata corespunzator numarului de persoane cel mai mare al unuia din
nivelurile respective.

2.6.53. La scarile cu rampe ramificate, calculul latimii se face pentru rampa principala. Latimea
fiecarei rampe ramificate trebuie sa fie de cel putin 60% din latimea rampei principale.

2.6.54. Latimea fiecarui podest al scarilor de evacuare nu trebuie sa fie mai mica decat cea a
celei mai late rampe pe care o intersecteaza.

La scarile cu rampe ramificate latimea podestului central va fi cel putin egala cu a celei mai late rampe ramificate.

6.55.    Atunci cand caile de evacuare in exterior ale celorlalte niveluri sunt comune cu cele ale
parterului, latimea iesirilor spre exterior (usi de la nivelul parterului) trebuie sa asigure trecerea
numarului total de persoane determinat prin insumarea:

.numarului de persoane care vin prin scari interioare de la nivelul cel mai populat al cladirii;

60% din numarul de persoane aflate la parterul cladirii;

60% din numarul de persoane care vin prin scarile interioare de la subsol.

Determinarea fluxurilor de evacuare

6.56.    Numarul de fluxuri ce trebuie asigurate pentru evacuarea persoanelor se determina cu
relatia:

F = N/C in care:

F = numarul de fluxuri;

N = numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare

C = capacitatea normata, de evacuare a unui flux;

Rezultatele din relatie se rotunjesc la numarul intreg imediat superior.

2.6.57. Numarul de persoane (N) pentru care se calculeaza caile de evacuare este constituit din
capacitatea maxima simultana de persoane, stabilita prin proiect pe niveluri si total constructie.

2.6.58. Capacitatea de evacuare a unui flux (C) se determina in functie de tipul, destinatia si
riscul (categoria de pericol) de incendiu a constructiei, conform prevederilor normativului.

2.6.59. Pentru constructiile in care se pot afla simultan un numar mare de persoane, numarul de
fluxuri de evacuare rezultat din calcul pentru usile exterioare ale constructiei poate fi redus
procentual, cu acordul beneficiarului, astfel:

cu 10% pentru cele care necesita 10-20 fluxuri de evacuare;

cu 20% pentru 21-30 fluxuri;

cu 25% pentru mai mult de 30 fluxuri.

Gabaritele cailor de evacuare

6.60.    Latimea libera necesara pentru trecerea fluxurilor de evacuare, in raport cu numarul
acestora, este de minimum:

0,80 m pentru un flux;

1,10 m pentru doua fluxuri;

1,60 m pentru trei fluxuri;

2,10 m pentru patru fluxuri;

2,50 m pentru cinci fluxuri;

Latimile intermediare se considera valabile pentru trecerea numarului inferior de fluxuri.

6.61.    Latimea cailor de evacuare pentru mai mult de 50 de persoane, nu va fi micsorata in

sensul de circulatie spre exterior, chiar daca este mai mare decat cea rezultata din calcul.

2.6.62. Dimensiunile brute (nefinisate) ale coridoarelor si ale scarilor precum si cele ale golurilor
de comunicatie practicate in peretii acestora (usi), se stabilesc astfel incat spatiul liber necesar
pentru trecerea numarului de fluxuri sa nu fie redus cu mai mult de 0,10 m pe inaltimea de
maximum 2,10 m de la cota pardoselii (prin proeminente ale peretilor, tocurilor, captuselilor,
canaturilor, de usi sau ferestre in pozitie deschisa, finisajelor interioare, instalatiilor, etc).
Latimea rampelor scarilor se masoara pana la balustrade, (care de regula nu trebuie sa micsoreze
gabaritul liberal circulatiei).

2.6.63. in peretii coridoarelor si scarilor pentru evacuarea a mai mult de 50 de persoane sunt
admise nise cu parapetul (limita inferioara) la mai mult de 1,20 m deasupra pardoselii sau cu
marginea lor superioara la maximum 0,90 m de pardoseala.

2.6.64. Latimea coridoarelor, rampelor si podestelor scarilor ce sunt utilizate pentru evacuarea a peste 50 de persoane nu trebuie sa fie redusa de usi sau ferestre care se deschid spre acestea si pot fi blocate in pozitie deschisa de persoanele care se deplaseaza pentru a iesi din constructie.

Fac exceptie ferestrele al caror parapet este de cel putin 2,00 m fata de nivelul pardoselii sau al treptelor din dreptul lor.

6.65.    Usile deschise spre podestele scarilor de evacuare nu trebuie sa reduca gabaritul acestora,
determinat prin calcul.

in fata usilor ascensoarelor pentru persoane, de regula, latimea podestelor scarilor trebuie sa fie de cel putin l,60m. Fac exceptie cazurile in care usile de palier ale ascensoarelor sunt glisante sau se inchid rotindu-se in acelasi sens cu cel in care se deplaseaza fluxul de evacuare spre exterior, cazuri in care latimea podestului se poate reduce la 1,20 m.

6.66.    De regula latimea libera de trecere a unei usi de evacuare nu trebuie sa depaseasca 2,50
m. Daca latimea usii este mai mare, ea se imparte cu montanti solid incastrati in spatii de trecere
cu latimea de maximum 2,50 m.

Fac exceptie usile a caror latime este de cel putin doua ori mai mare decat cea necesara trecerii fluxurilor de evacuare, precum si cele monumentale.

6.67.    Latimea rampei scarilor de evacuare, de regula, nu trebuie sa fie mai mare de 2,50 m
intre pereti si balustrada sau intre doua balustrade ale aceleiasi rampe. Atunci cand latimea
rampei este mai mare, se imparte prin balustrade intermediare in spatii de max. 2,50 m latime.

Nu este obligatorie prevederea balustradelor intermediare la rampele:

a)  folosite urcand, pentru a ajunge la iesire;

b) cu latimea cel putin de doua ori mai mare decat cea necesara fluxurilor de evacuare, sau sunt
scari monumentale.

6.68.    inaltimea libera pe caile de evacuare trebuie sa fie de minimum 2,00m.

Pentru poduri sau subsoluri, aceasta inaltime poate fi de minimum 1,90 m iar usile din pod si subsol pot avea inaltimea libera de 1,80 m.

Timpul de evacuare (lungimea cailor de evacuare)

2.6.69. La determinarea timpului de evacuare, respectiv a lungimii caii de evacuare, se ia in
considerare traseul parcurs in axa caii de evacuare, de la punctul de plecare pana la o iesire in
exterior, sau pana la o scara de evacuare inchisa sau deschisa, ori degajament protejat, tinand
seama de pozitia diferitelor echipamente sau obiecte cu amplasament fix care trebuie ocolite,
respectandu-se nivelele de performanta admise in normativ.

2.6.70. La stabilirea timpului de evacuare (lungimii caii de evacuare) nu se iau in consideratie
distantele parcurse:

a) pe scarile de evacuare si de la baza acestora spre exterior precum si in interiorul

degajamentelor protejate;

b)in interiorul incaperilor in care nu se depaseste timpul (lungimea) de evacuare admisa pentru coridoare infundate.

6.71.    Determinarea perioadei teoretice de timp necesare evacuarii utilizatorilor se efectueaza
prin raportarea lungimilor de evacuare admise la viteza medie de deplasare, considerata

0,4 m/sec, pe orizontala si 0,3 m / sec. pe verticala (scari, pante). Marcarea cailor de evacuare

2.6.72. Traseele cailor de evacuare trebuie marcate cu indicatoare conform reglementarilor
tehnice.

2.6.73. La cladirile cu peste doua niveluri supraterane, in cazul coborarii scarilor de evacuare sub
nivelul terenului, in conditiile mentionate la pct.6.24., se vor lua masuri pentru indrumarea
circulatiei de evacuare spre iesirea in exterior.

2.6.74. Documentatiile tehnico-economice ale constructiilor vor cuprinde, dupa caz, planuri de
evacuare, cu indicarea si marcarea cailor de urmat in caz de incendiu.

7. INSTALATII DE SEMNALIZARE Sl STINGERE A INCENDIILOR

7.1. Constructiile se prevad, dupa caz, cu instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor,
potrivit reglementarilor de specialitate.

in scopul asigurarii sigurantei la foc a utilizatorilor constructiilor, instalatiile de semnalizare si stingere a incendiilor, masinile, utilajele, aparatura, echipamentele de protectie si produsele pentru prevenirea si stingerea incendiilor necesare, se stabilesc conform prezentului normativ si a reglementarilor tehnice specifice, putand fi suplimentate conform optiunii beneficiarului, in functie de riscurile de incendiu si de conditiile de propagare a incendiilor, de categoria de importanta a constructiilor, de importanta si valoarea acestora, precum si de posibilitatile reale de alarmare, alertare si interventie a fortelor de interventie.

7. Instalatiile de semnalizare si de stingere a incendiilor, se prevad cu actionare manuala,
daca observarea incendiului se poate asigura in timp util, sau cu actionare automata

Actionarea automata a instalatiilor de semnalizare si de stingere a incendiilor, de regula, se asigura la constructii si spatii unde nu exista o permanenta supraveghere umana, cand incendiul nu poate fi usor observat sau atunci cand, datorita riscului de incendiu ori al conditiilor de siguranta la foc a oamenilor si bunurilor, este necesara o interventie rapida. Instalatiile cu actionare automata se prevad intotdeauna si cu posibilitati de actionare manuala.

2.7.3.    Instalatiile de semnalizare si stingere a incendiilor se proiecteaza si se realizeaza conform
reglementarilor tehnice, astfel incat sa prezinte siguranta in exploatare, sa asigure posibilitatea
verificarii periodice a starilor de functionare, iar eventualele revizii si reparatii sa se poata face
cu usurinta.

2.7.4.    La constructiile, spatiile si incaperile echipate cu instalatii automate de stingere, se
prevad instalatii de semnalizare a incendiilor numai cand sunt sau se afla in constructii de
importanta deosebita sau cu risc mare, asigurandu-se semnalizarea izbucnirii incendiului inainte
de intrarea in functiune a instalatiilor automate de stingere.

2.7.5.    in functie de importanta constructiilor, instalatiilor si a spatiilor cu risc de incendiu,
precum si consecintele unor eventuale incendii sau explozii, de la caz la caz, se va analiza si
stabili necesitatea prevederii unei semnalizari inainte de atingerea parametrilor periculosi, astfel
incat sa se poata lua masuri de inlaturare a pericolului.

2.7.6.    Obiectivele cu risc mare de incendiu se prevad cu mijloace de alarmare si de alertare a
serviciilor proprii de pompieri si respectiv a unitatilor de pompieri militari. La obiectivele mari si

vulnerabile la incendiu, se asigura mijloace directe de alertare a unitatilor militare de pompieri.

2.7.7.    Ca produs de stingere, poate fi utilizata apa (sub forma de jeturi compacte, dispersata in
picaturi sau pulverizata), spuma (joasa infoiere, medie infoiere si inalta infoiere), gaze (inerte,
inhibitori), abur sau pulberi stingatoare, in functie de natura si cantitatea substantelor si
materialelor combustibile care necesita stingerea.

2.7.8.    Instalatiile de stingere cu care se echipeaza constructiile si instalatiile pot fi alimentate
din retele publice, cu sisteme de alimentare comune (atunci cand incintele sunt apropiate si
investitorii sunt de acord) sau cu sisteme de alimentare individuale, (proprii fiecarui obiectiv),
potrivit reglementarilor.

2.7.9.    Numarul de calcul al incendiilor simultane, se determina dupa cum urmeaza:

a) Pe teritoriul incintelor de productie si/sau depozitare independente:

daca suprafata este sub 150 ha, un incendiu;

.daca suprafata este mai mare, proiectantul va stabili, in functie de riscurile de incendiu sau posibilitatile de propagare a incendiului intre obiecte, necesitatea luarii in calcul a doua incendii simultane.

b) Pentru incintele de productie si/sau depozitare, alimentate prin aceleasi instalatii cu centrele
populate:

daca suprafata incintei de productie si/sau depozitare este pana la 150 ha si centrul populat are
pana la 10.000 locuitori, un incendiu;

daca numarul locuitorilor din centrul populat este de cel mult 25.000, indiferent de suprafata
incintei de productie si/sau depozitare, proiectantul stabileste daca este necesara luarea in calcula
doua incendii simultane;

daca numarul locuitorilor depaseste 25.000 persoane, numarul de calcul al incendiilor simultane
se determina separat pentru incinte de productie si/sau depozitare si separat pentru centrul
populat, insumandu-se valorile rezultate.

7.10.   Instalatiile de stingere se proiecteaza, de regula, astfel incat sa asigure in permanenta
debitul si presiunea minima necesara, pana la terminarea perioadei teoretice de functionare a
acestora (respectiv a reprizelor de stingere).

Punerea sub presiune a instalatiei prin actionarea manuala de la distanta, imediat dupa izbucnirea incendiului, se prevede numai in cazurile particulare admise si daca nu exista pericol de deteriorare a instalatiei de actionare.

2.7.11. Retelele exterioare si, dupa caz, cele interioare, aferente instalatiilor de stingere cu apa,
vor fi prevazute cu racorduri pentru alimentarea acestora si de la pompele mobile de incendii,
conform reglementarilortehnice de specialitate.

2.7.12. in situatiile in care obtinerea direct de la sursa a cantitatilor de apa necesare in timpul
incendiilor nu este posibila din punct de vedere tehnic, se prevede rezerva de apa pentru incendiu
(rezervor). Atunci cand alimentarea rezervorului de la sursa poate avea loc fara intrerupere, chiar
in timpul incendiului, rezerva se poate reduce cu volumul asigurat dedebitul minimal al sursei.

2.7.13. Rezerva de apa pentru incendiu poate fi pastrata impreuna cu cantitatile de apa necesare
consumului de apa potabila, menajera sau industriala.

Instalatiile automate de stingere a incendiilor (sprinklere, drencere sau apa pulverizata), trebuie sa aiba prevazuta rezerva intangibila (proprie) care sa asigure functionarea lor pe timpul teoretic normat.

7.14. La obiectivele din categoriile de importanta exceptionala (A) sau deosebita (B), precum si
la cele vulnerabile la incendiu, instalatiile automate de stingere cu care se echipeaza se vor

proiecta si realiza astfel incat sa asigure nivelele de performanta admise si in cazul unei avarii la elementele componente de alimentare pana la distribuitorul de refulare al pompelor de incendiu.

2.7.15. Instalatiile de stingere a incendiilor vor avea asigurate alimentarea normala si de rezerva
cu energie electrica de la surse corespunzatoare si care pot fi: hidraulice, pneumatice, electrice,
motoare cu ardere interna, abur, etc.

2.7.16. Instalatiile de stingere (cu apa, spuma, gaze, pulberi, etc.) vor fi astfel proiectate si
realizate incat sa poata functiona in caz de incendiu pe toata durata normata de functionare a
acestora, conform reglementarilor tehnice.

Instalatiile interioare de stingere se prevad si dimensioneaza in functie de marimea compartimentelor de incendiu sau a spatiilor protejate, dupa caz, iar pentru instalatiile de stingere din exterior se ia in considerare intrega constructie.

2.7.17. Prin proiectarea si realizarea instalatiilor de apa pentru stingerea incendiilor se vor
asigura conditiile corespunzatoare de functionare conform reglementarilor specifice si vor fi
ferite de inghet.

2.7.18. Rezervoarele, bazinele sau alte surse de apa rece prevazute pentru stingerea incendiilor,
situate la distante mai mici de 1000 m fata de constructii, vor avea asigurate posibilitati de
alimentare a pompelor de incendiu mobile si prevazute punctele de stationare a acestora.

2.7.19. Punctele de stationare si alimentare a pompelor mobile de incendiu din bazine,
rezervoare sau alte surse de alimentare cu apa, se vor stabili astfel incat radiatia termica sau alte
efecte ale incendiului la obiectele invecinate sa nu impiedice desfasurarea actiunii de interventie.

Raurile, lacurile, iazurile sau fantanile cu debit suficient sau cu adancime corespunzatoare, pot fi amenajate pentru alimentarea cu apa a autospecialelor in caz de incendiu.

2.7.20. Instalatiile de stingere a incendiilor cu spuma, pulberi sau gaze, se proiecteaza si
realizeaza conform reglementarilor specifice, asigurandu-se functionarea lor pe timpul normat
(reprize).

2.7.21. La instalatiile de stingere cu spuma se utilizeaza numai produse corespunzatoare si
omologate pentru stingerea lichidelor combustibile respective. Pentru lichidele combustibile care
distrug spuma, produsele de stingere trebuie sa fie de tip special antialcool (AR).

2.7.22. Pulberile si gazele utilizate ca produse de stingere vor fi de tip omologat pentru aceasta,
iar instalatiile fixe de stingere cu astfel de produse vor avea asigurate cantitatile de produse de
stingere determinate prin calcul, inclusiv alimentarea de rezerva, asigurandu-se minimum doua
reprize destingere.

2.7.23. Instalatiile, dispozitivele si echipamentele utilizate pentru evacuarea mecanica a fumului
(desfumare) in caz de incendiu, precum si a celor de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti, vor
corespunde conditiilor specifice acestora si vor fi agrementate tehnic.

8. INSTALATII UTILITARE AFERENTE CONSTRUCTIILOR

2.8.1.     Instalatiile utilitare aferente constructiilor (hidro, electrice, de incalzire, de ventilare,
conditionare si altele asemenea), se proiecteaza si executa astfel incat sa nu contribuie la
producerea si propagarea incendiilor, in conformitate cu prevederile prezentului normativ si ale
reglementarile de specialitate.

2.8.2.     Sistemele si instalatiile de incalzire se stabilesc in functie de riscul de incendiu,
destinatia, gradul de rezistenta la foc si marimea constructiilor, fiind interzise cele cu foc deschis
in spatii (incaperi) care prezinta riscuri mari de incendiu si cele cu pericol de explozie.

2.8.3.     Instalatiile electrice utilitare aferente constructiilor, vor fi corespunzatoare riscului si

categoriei de pericol de incendiu, destinatiei si mediului respectiv, potrivit reglementarilor tehnice de specialitate ale acestora.

2.8.4.    incaperile si spatiile in care se degaja substante combustibile vor avea asigurate
instalatii pentru evacuarea gazelor, vaporilor, prafului si a pulberilor pe masura degajarii
acestora, astfel incat sa se evite posibilitatea acumularii lorin cantitati periculoase.

2.8.5.    La realizarea sistemelor si instalatiilor de ventilare sau conditionare, se va urmari
reducerea posibilitatilor de formare a amestecurilor explozive si de propagare a incendiului prin
canalele de ventilare, precum si utilizarea unor materiale, elemente si echipamente
corespunzatoare riscului de incendiu, conform reglementarilorde specialitate.

2.8.6.    Sistemele si instalatiile de ventilare (conditionare) a spatiilor si incaperilor din categoria
A, B(BE 3a,b) si C (BE 2) de pericol de incendiu. Separarea instalatiilor si a sistemelor de
ventilare este obligatorie si in situatiile precizate de prezentul normativ si reglementarile tehnice.

Evacuarea prin acelasi sistem sau instalatie de ventilare (conditionare) a substantelor care, in amestec mecanic sau combinatie chimica pot provoca aprindere sau explozie, este interzisa.

2.8.7.    Sistemele si instalatiile de ventilare (conditionare) a incaperilor in care se depoziteaza,
prelucreaza sau manipuleaza substante combustibile, a salilor aglomerate si a incaperilor cu
echipamente si, dupa caz, aparatura de mare valoare sau importanta deosebita, precum si a celor
cu riscuri mari de incendiu, vor fi independente de celelalte sisteme sau instalatii de ventilare
(conditionare) ale constructiei.

2.8.8.    in interiorul canalelor de ventilare (conditionare) nu se admite montarea conductelor de
lichide sau gaze combustibile, precum si a circuitelor electrice.

2.8.9.    Traversarea elementelor de compartimentare antifoc sau rezistente la foc de catre canale
de ventilare nu se recomanda. in cazurile in care aceste traversari sunt absolut necesare, se vor
lua masuri pentru evitarea propagarii incendiilor in compartimentele invecinate.

9. CAI DE ACCES, INTERVENTIE Sl SALVARE

9.1. Pentru asigurarea conditiilor de acces, interventie si salvare in caz de incendiu la
constructii si instalatii se prevad cai de circulatie (drumuri) necesare functional sau fasii libere
de teren, corespunzator amenajate pentru accesul utilaj elor si autospecialelor de interventie
ale pompierilor.

Nu este obligatorie asigurarea unor circulatii carosabile (drumuri) la cabane, refugii turistice, constructii la altitudine (montane), anexe gospodaresti, etc. precum si la constructii incadratein categoria de importanta D (redusa).

2.9.2.     Caile de circulatie (drumurile) prevazute, vor asigura accesul fara obstacole si pe distante
cat mai scurte la constructii,depozite de substante combustibile, puncte de stationare si
alimentare ale autospecialelor si surse de apa.

2.9.3.     Caile de circulatie si de acces (drumuri) la constructii si incinte construite, care au
incrucisari de nivel cu linii c.f. pe care pot stationa vagoane, vor fi asigurate cu a doua posibilitate
de traversare, astfel incat accesul autospecialelor de interventie in caz de incendiu sa fie posibil
permanent.

2.9.4.     Realizarea de curti inchise pe toate laturile de constructii etajate, nu se recomanda. In
cazurile in care se prevad totusi asemenea curti, in care autospecialele de interventie ale
pompierilor nu au acces, este necesara asigurarea posibilitatilor de salvare a persoanelor din
cladire prin ferestre sau goluri ale fatadelor constructiei accesibile pentru interventia serviciilor si

unitatilor de pompieri, marcandu-se corespunzator, astfel incat sa fie usor de recunoscut in caz de incendiu.

9.5. Curtile interioare neacoperite cu aria mai mare de 600 m² si inchise pe toate laturile de
constructii, situate la nivelul terenului sau al circulatiilor carosabile adiacente ori la o diferenta
de nivel mai mica de 0,50 m fata de aceste circulatii, se prevad obligatoriu cu accese carosabile
pentru autospecialele de interventie in caz de incendiu, cu gabarite de minimum 3,80 m latime si
4,20 m inaltime.

Pentru curtile interioare mentionate, situate la diferente de nivel mai mari de 0,50 m (fara acces carosabil), se asigura numai acces pentru personalul de interventie (treceri pietonale), cu latimea de minim 1,50 m si inaltimea de 1,90 m.

2.9.6.    Constructiile blindate vor avea asigurate posibilitati de acces pentru personalul de
interventie al serviciilor si unitatilor de pompieri, prin deschideri prevazute in peretii exteriori,
protejate cu panouri usordemontabile din afara si marcate corespunzator.

2.9.7.    Pentru interventia personalului pompierilor direct din exterior, inchiderile perimetrale ale
constructiilor cu pereti cortina vor avea marcate panourile de vitrare prin care se poate accede in
circulatiile comune orizontale (holuri, vestibuluri, coridoare, etc.) sau in incaperi cu acces
permanent in circulatiile comune.

Marcarea vizibila din exterior a cel putin unui acces pe fiecare etaj al constructiei este obligatorie la etajele situate pana la 28,00 m fata de carosabil, pe toate fatadele accesibile autospecialelorde interventie ale pompierilor.

2.9.8.  La constructiile inchise perimetral cu pereti cortina se vor asigura circulatii carosabile in
dreptul panourilor de fatada marcate pentru accesul echipelor de interventie ale pompierilor.

2.9.9.  in interiorul constructiilor, caile de interventie ale personalului serviciilor si unitatilor de
pompieri vor fi stabilite, amenajate si marcate corespunzator, astfel incat sa fie usor de
recunoscut in caz de incendiu.

10. DOTAREA CU MIJLOACE DE INTERVENTIE Sl SERVICIUL DE POMPIERI

2.10.1. Pentru asigurarea verificarii, supravegherii si interventiei in caz de incendiu, prin proiect
se va stabili nivelul de dotare a serviciului de pompieri, in functie de categoria de importanta,
marimea, destinatia si vulnerabilitatea la incendiu a constructiei.

2.10.2. Echiparea si dotarea serviciului de pompieri trebuie sa corespunda necesitatilor practice
asigurarii sigurantei la foc a constructiei, conform reglementarilor specifice, in functie de
riscurile de incendiu si scenariile de siguranta la foc.

2.10.3. in documentatia tehnica serviciul de pompieri va avea stabilit spatiul necesar functionarii
permanente a acestuia, de regula, dispus la parterul sau nivelurile supraterane inferioare ale
constructiei.

2.10.4. Serviciul de pompieri va fi dotat cu mijloace de iluminat si comunicatii, aparatura
specifica si echipament de protectie, corespunzator riscurilor de incendiu si tipului de
constructie, asigurandu-se rezervele necesare.

2.10.5. Constructiile se doteaza cu mijloace tehnice de stingere corespunzatoare riscurilor si
categoriilor de pericol de incendiu specifice, precizandu-se in documentatie tipul acestora si
cantitatea necesara, inclusiv rezervele pentru inlocuirea imediata.