ARHEOLOGIE ISTORICA: STUDII DE URBANISM

a. antichitatea greco-romana

epoca miceniana nu a cunoscut orase

palatele miceniene, doar fortarete ale conducatorilor

printre primele orase, Smyrna in Anatolia, distrus de regele Alyattes, c. 600 BC

Smyrna: cercetat de JM Cook

Templu

Case

Zid de incinta

porturi

legatura dintre oras si teritoriu

Hippodamos din Milet (sec. V BC)

Planul "tabla de sah"

Olbia, colonie a Miletului, unul dintre primele orase "tabla de sah"

Exemple din epoca elenistica:

Priene, Asia Mica

Paestum, Italia

Elementele componente ale orasului clasic grec:

Temple

Acropola

Teatrul

Agora

Zidurile

Orasul roman:

Derivat din castrul militar

Ex. Ostia, c. 349 BC, dezvoltat dintr-un castru

Plan geometric

Discutie asupra planului urbanistic roman:

a.     originea militara

b.     originea civila, din care deriva castrul roman (Polyb., VI, 31, 10)

c.      Frontinus (IV, 1, 14), model tabara lui Pyrrhus/eronat, Ostia este mai timpurie

Elemente componente ale orasului roman: (v. planul Aostei/Augusta Praetoria; Timgad/Thamugadi)

Forum

Temple

Terme

Teatru

Amfiteatru

Ziduri

Basilici paleocrestine (in LRE)

Evolutia in antichitatea tarzie

Dominic Perring:

Controlul asupra spatiului urban: motive: faciliteaza impartirea pamantului; rezolvarea disputelor legate de proprietati; evaluarea impozitelor

Spatiul urban, structurat sa incurajeze utilizarea publica

Strategia de includere; ordinea sociala

Strategia de excludere, pentru a inlatura pe cei nedoriti

Odata cu cresterea orasului, dezvoltarea de centre secundare

Rolul monumentelor, de a intari ideologia ce promova coeziunea sociala

• In provinciile din N-V, jonctiunea T cardo-decumanus, pentru a evita traversarea forului de catre locuitori
• Din vremea lui Augustus, forul plasat intr-o insula in centrul orasului
• De obicei, forul dominat de o basilica la un capat, un templu al triadei capitoline la celalalt
• Rolul amfiteatrului, de realizare a coeziunii sociale
• Zidurile, initial aveau rolul de a delimita spatiul urban de cel rural
• Cresterea importantei zonei rurale, pentru a evita impozitele si vamile de la portile oraselor

Britannia: din sec. II AD, prezenta "solului negru":

Teorii: daramaturi

Gradini ale elitei

Rolul statutului social, care depinde si de marimea casei

Bogatia orasului, proportionala cu marimea teritoriului, populatia si marimea redeventelor primite din teritoriu

Evul Mediu

Orasele medievale, origini:

Orasele romane

In jurul castelelor

In jurul manastirilor

Dezvoltate din fostele wic (puncte comerciale)

Fostele fortarete

Schimbarea rolului orasului fata de epoca antica

Orasele devin centre de productie: rol comercial; mestesugaresc

Beneficiaza de imunitati: acordarea de charte de libertati si drepturi: ex. dr. de a face comert; nu mai platesc taxe

Se dezvolta haotic

Acordarea titlului de borough

1086, cel mai mic oras, Hurpston in Dorset, Anglia, cu 5 locuitori

rolul ghildelor comerciale in cresterea importantei orasului

ierarhia urbana la 1500:

orase mici, cu 500-1500 locuitori, centre comerciale locale

centrele regionale (1500-5000 locuitori)

orasele importante (5000-10.000 locuitori)

orase cu peste 50.000 locuitori

centrul orasului medieval, catedrala sau castelul

piata

atelierele si magazinele, unde negustorii si mestesugarii si locuiau

imigratia dinspre spatiul rural spre spatiul urban

trasaturi caracteristice orasului medieval:

elemente ale fostului oras roman

rolul geomorfologiei

pb. militare

centru de convergenta a drumurilor

rolul de piata pentru regiunea inconjuratoare

secolele XVI-XVII

orasul, o definitie; rolul statutului, nu al dimensiunilor

aparenta (prezenta cladirilor urbane) conta mai mult decat marimea sa

ierarhia urbana:

capitala

centrele regionale

orasele de provincie

oraselele (piete locale)

scaderea rolului manastirilor a dus la scaderea rolului oraselor adiacente

rolul tot mai important al industriei

orasele nu aveau inca un caracter specializat (dpdv economic)

rol administrativ (centre administrative)

rol cultural: publicarea de ziare, ce a dus la cresterea mandriei regionale si a nationalismului

rol de "leisure": dezvoltarea serviciilor

• din sec. XVII, cresterea bogatiei orasenilor; in consecinta, cresterea rolului statutului si a insemnelor de prestigiu
• rolul arhitecturii in crearea unei culturi a elitelor; casele elitei si casele "poporului"
• segregarea pe tipuri de locuinte

c.      1730, Anglia: 35 Improvement Acts: materiale de constructie permise, largimea strazilor, indepartarea portilor, ridicarea de cladiri publice, aprovizionarea cu apa, construirea de gradini

• cresterea rolului promenadelor: gradini/spatii publice unde se afisa statutul prin intermediul costumului

epoca moderna (sec. XVIII-XX)

factori pentru prosperitatea oraselor:

agricultura

industria rurala/urbana

comertul

ierarhia urbana:

oraselele din provincie (piete locale)

capitalele de provincie

orasele industriale

aparitia suburbiilor, catre sf. sec. XIX

la sf. sec. XIX, dezvoltarea transportului urban

dezvoltarea zonei industriale urbane

noutati: trasura, inlocuita cu trenul; tramvaiul; autobuzul; automobilul

aparitia de noi categorii sociale: intelectuali, scriitori; pictori; muzicieni

dezvoltarea de facilitati: bai publice; WC; apa calda; iluminatul public cu gaz lampant, a dus la cresterea standardului de viata al burgheziei si transformarea modelelor arhitecturale privind spatiul privat

• din sec. XIX, interventia statului in planificarea orasului, mai ales cu privire la conditiile de locuire si sanatatea locuitorilor
• orasul industrial, dominat de furnal
• cresterea necontrolata a populatiei (ce locuia in slums); lipsa serviciilor sanitare adecvate au dus la aparitia epidemiilor (ex., holera)

Orase model:

c. 1780, Chaux

proiectat de Claude Nicolas Ledoux

model geometric/cercuri concentrice

in centru, casa directorului si cladirile pentru prelucrarea sarii

cercul caselor lucratorilor

cercul cladirilor publice

1849, James Silk Buckingham, National Evils and Practical Remedies:

orasul model Victoria

nu a fost niciodata construit

model pentru constructorii de orase ideale de mai tarziu

plan: o serie de patrate concentrice, pana la dimensiunea maxima de 1, 5 km

8 strazi principale, radiale, pentru max. 10.000 locuitori

strazile, numite: Pace, Concordia, Putere, Mila, Speranta, Credinta, Justitie, Unitate

orasul urma sa aiba o piata interioara, inconjurata de casele membrilor guvernului si ale celor mai bogati oameni din oras

centrul era gandit ca un for roman; avea forma octogonala

urma sa aiba un fel de far cu lumina electrica, ce urma sa lumineze intregul oras, cu apartamente si galerii la fiecare etaj, pentru "enjoiment of the air and the view"

Saltaire: construit intre 1851-1876 de catre Sir Titus Salt, un propietar bogat din Bradford

Strazi largi, piete largi, gradini pentru timpul liber

O sala de mese, bucatarii

Bai comune, ateliere

Piata acoperita; scoli; biserica

Alte orase model: Port Sunlight, inceput in 1888

Bournsville, creat in 1880

Rolul reclamei in decaderea pietelor locale

Tendinta de centralizare, la sf. sec. XIX

Probleme pentru orasul sec. XX:

Sanatate

Case

Educatie

Trafic