Manual tehnic montare profile

Manual tehnic montare profile

1.    Introducere

Conform directivei europene EE89/106 si standardului aferent EN 1435-1 - producatorii de sisteme de aluminiu trebuie sa ataseze la constructiile usilor si ferestrelor de aluminiu sigla CE cat si declaratia de conformitate corespunzatoare CE (UE) Obiectivul este de a stabili comercializarea libera a produselor in Europa.

Constructia usilor si ferestrelor din aluminiu fara caracteristici rezistente la foc este in conformitate cu sistemul 3 unde conform standardulului 14351, responsabilitatea producatorului este de a implementa sistemul de control al productiei - FPC. Conform standardului enuntat, testul de tip initial (ITT) trebuie facut de un organism abilitat. Certificatele de teste ITT pot fi transferate in anumite conditii de catre furnizorul de sisteme catre producator.

Aceste conditii sunt :

1)Produsul este facut din aceleasi materiale, cu aceleasi proprietati ca si mostra initiala de control din testul de tip initial - ITT.

2) Producatorul este pe deplin responsabil pentru respectarea recomandarilor de constructie de catre furnizorul de sistem si productia corecta a produsului aflat pe piata.

3)     Recomandarile de constructie ale furnizorului de sistem sunt parte a procesului de control al productiei la fabrica producatorului.

4)     Producatorul detine rapoartele / certificatele de control pe baza carora se face marcarea produsului si are dreptul sa-l foloseasca.

5)     In cazul in care produsul testat nu reprezinta produsul dispus pe piata producatorul trebuie sa atribuie controale suplimentare la un organism notificat.

6)     Autoritatile care supravegheaza ar trebui sa aiba capacitatea de a indica responsabilitatile catre furnizorul de sistem, in caz de avarie / probleme

Acest manual este complementar cataloagelor tehnice ale companiei Profilco -Sisteme de deschidere si stabileste liniile directoare pentru tratamentul de profil si de asamblare a produsului final.

2. Selectia profilelor

Alegerea profilelor este un parametru important pentru a face o constructie corecta si functionala. In orice sistem de deschidere exista o varietate de sectiuni transversale asa cum se arata in cataloagele tehnice respective care acopera o gama foarte larga de structuri diferite. Selectarea profilului pentru o constructie specifica, se face in functie de urmatoarele criterii:

1)Operatiunea de constructie (de exemplu, pentru usi, alegem un cadru mai mare pentru a fi in masura sa includem inchizatoarea - (broasca ) de 35mm, pentru fereastra putem alege un profil de cercevea mai ingust pentru a putea sa includem mecanismul, pentru obloane alegem un profil apropiat de cel al cercevelelor care sa ne ofere posibilitatea de a include o jaluzea obisnuita, un cadru inalt pentru a crea inclinarea si construirea mecanismului glisant etc

2.) In conformitate cu stilul (de exemplu, cadre drepte sau rotunde la ferestre, cadru cu camera dubla pentru usi, etc

3) In functie de greutatea materialului instalat in cadrul mobil de fereastra (de exemplu, pentru deschiderea unor fereastre grele si mari alegem cercevele mai mari cu sectiunile care ofera o mai mare rezistenta si sunt legate cu coltare mai mari si mai rezistente

4 ) In conformitate cu rezistenta, astfel incat structura sa reziste in sigurata la presiunea vantului care izbeste in fereastra ( de exemplu o cercevea mica la o fereastra , una medie la o usa de balcon etc

2.1 Selectarea profilelor conform rezistentei la vant

Selectarea profilelor supuse vantului (f=L/300 and f_max<=8mm)

Solicitare trapezoidala

In cazul unei solicitari trapezoidale momentul de inertie cerut este dat de ecuatia:

Iy= Moment de inertie (cm⁴)

p = Sarcina liniara datorata vantului (KN/cm) p=q·a

L= Inaltime (cm)

W=Latime (cm)

E= Modulul de elasticitate(7·10³ KN/cm )

f= Deplasare maxima permisa

q= Sarcina(data de presiunea) vantului (KN/m²)

Unde conform DIN 1055 in cazul unei cladiri protejate fata de vant si lipsa oricaror alte date

q=0.5 KN m² (inaltimea 0-8m

q=0.8 KN/m² (inaltimea 8-20m)

q=1.1 KN/m² (inaltimea 20-100m)

Solicitare triunghiulara

In cazul unei solicitari trapezoidale momentul de inertie necesar este dat de ecuatia:

Iy= Moment de inertie (cm⁴)

p = Sarcina liniara datorata vantului (KN/cm) p=q·a

L= Inaltime (cm)

W=Latime (cm)

E= Modulul de elasticitate(7·10³ KN/cm )

f= Deplasare maxima permisa

q= Sarcina(data de presiunea) vantului (KN/m²

Unde (conform DIN 1055 in cazul unei cladiri protejate fata de vant si lipsa oricaror alte date):

q=0.5 KN/m² (inaltimea 0-8m)

q=0.8 KN/m² (inaltimea 8-20m)

q=1.1 KN/m² (inaltimea 20-100m)

3.Tratament profile

3.1. Regulile de taiere a profilelor

Normele corecte de taiere a profilelor joaca un rol important in functionalitatea unei constructii, precum si in potrivirea corecta a profilelor.Masurile nominale de taiere pentru fiecare sistem, profil si constructie sunt prezentate in cataloagele tehnice ale sistemului. Toleranta maxima admisa a lungimii de taiere a profilului nu trebuie sa depaseasca ± 0,5 mm.De aceea este important sa se faca inspectii periodice ale echipamentelor de taiere si de masurare, pentru a evita posibilele erori la taiere si a asigura montarea corecta a constructiilor.

Trebuie remarcat aici ca in toate cataloagele tehnice ale firmei PROFILCO unitatile mentionate sunt in milimetri (mm).

Aproape toate taierile de profile facute la 45 sau 90 de grade se fac cu fierastraie automate sau manuale. Variatia maxima admisa la unghiul de taiere de la valoarea nominala de 45 sau 90 de grade este de ± 0.5 grade.

In timpul procesului de taiere a profilelor suprafata plana ar trebui sa atinga partea din spate a fierastraului. In cazul unor sectiuni «  dificile » ( sectiuni unde profilul are o suprafata plana mica sau nu are deloc si / sau suprafata de presiune a pistoanelor nu este nivelata ar trebui folosite frane sabot speciale pentru a mentine pozitia corecta de taiere a profilului.

O atentie deosebita ar trebui acordata in asa fel incat pistoanele de prindere sa nu deformeze profilul, deoarece acestea modifica semnificativ rezultatul de taiere. In caz de deformare a profilului din cauza pistoanelor fie punctul de presiune a pistonului fie presiunea aerului pistonului trebuie schimbata, sau ar trebui sa fie folositi pe capul pistonului distantieri speciali mai mari.

3.2 Configurarea profilelor pentru aplicarea imbinarilor de colt

Dupa ce cadrul - (tocul)si ramele de canat pentru ferestre se taie la un unghi de 45 de grade sunt imbinate impreuna cu coltarele. Profilele taiate ar trebui sa fie prelucrate in functie de tipul de colt pe care ne propunem sa-l folosim pentru a fi imbinate cu articulatiile de colt. Tipuri de imbinari colt sunt urmatoarele:

1)     Coltare separate (divizate) din aluminiu

2)     Articulatii de colt montate cu presa

3)     Articulatii de colt presate, cu bolturi sau surub

4)     Imbinari de colt turnate separat

Aluminum divided corner jointPress machine Corner joint

Pressed Corner joint with pin Cast divided corner joint

Figura 3.2.1 : Tipuri de imbinari de colt

In functie de tipul imbinarii de colt- exceptand coltarele L pentru masina de presat -profilele (ramele sau cerceveaua) sunt prelucrate fie folosind o matrita speciala sau o stanta pentru profile PROFILCO

Urmatoarele figuri arata in mod sugestiv configuratia profilelor necesare pentru fiecare tip de imbinare in colt . In orice caz, pentru fiecare sistem configuratia necesara este prezentata in catalogul tehnic unde se poate vedea daca configuratia este facuta cu stanta sau cu matrita.

Figura 3.2.2 : Configuratia profilelor pentru folosirea unei imbinari de colt cu un profil de aluminiu separat- divizat

Figura 3.2.3 : Configuratia profilului pentru folosirea unei imbinari de colt facuta cu presa

Figura 3.2.4 : Configuratia profilului pentru folosirea unei imbinari de colt cu bolturi

Separat de coltare, colturi de aliniere (centrare) se vor fi plasa in canelurile specifice ale profilelor pentru a obtine planeitatea intre profile.

Colturile de aliniere- echerele sunt fie galvanizate sau din inox pentru a asigura un aliniament usor al profilului si pentru a avea o expunere excelenta a punctelor unde sunt conectate

Fig 3.2.5 : Colturi de aliniere aplicate pe canelurile speciale ale profilelor

3.3Montarea profilelor

Suprafetele tratate ale profilului ( taiate, configurate pe masina de stantat, gaurite ) sunt suprafete care nu au rezistenta la coroziune din cauza ca aluminiul pur este expus la conditiile de mediu.

Aceste puncte sunt cele mai periculoase pentru inceperea si extinderea efectelor de coroziune. Toate suprafetele unde este expus aluminiul neprotejat vor trebui acoperite cu un lichid anticoroziv

pentru a preveni efectele viitoare ale coroziunii.

Pe suprafata creata prin taierea la 45 de grade ar trebui pus adeziv pentru colturi pentru a asigura o dispunere optima a punctelor de conectare a pieselor montate.

In partea tubulara a profilului, unde trebuie potrivita articulatia de coltse va pune adeziv pentru colturi , cantitatea de adeziv trebuie dozata astfel incat sa se reverse pe suprafata exterioara a ramei cand se imbina cu profilul. Dupa imbinarea cu profilul surplusul de adeziv trebuie indepartat cu atentie pentru a avea o prezentare optima a piesei montate.

Figura 3.3.1 Configuratia suprafetelor pentru montaj

3.4 3.4 Configuratia pentru scurgere - drenaj

La toate constructiile si sistemele indiferent de tip ( deschise, fixe, cu doua deschideri etc trebuie create trasee pentru apa pentru a asigura scurgerea apei in afara constructiei.

Toate profilele sunt proiectate in acest mod astfel incat apa care se infiltreaza sa fie condusa prin canale speciale in anumite puncte ale constructiei pentru ca in final sa se scurga in afara constructiei prin niste gauri ( drenaje ).

3.4.1. Drenajele in rame si cadre mobile _- montant

Ramele sunt impartite in doua categorii principale.

Prima categorie sunt ramele simple unde cadrul are doar un canat - (batant de fereastra) ( fig 3.4.1.1) si cea de-a doua categorie o constituie cadrele tubulare unde partea externa a profilului este cilindrica (3.4.1.2)

Shape 3.4.1.1. cadru- simplu              Shape 3.4.1.2. Cadru cilindric

Configuratia necesara pentru crearea drenajului la cadrele simple se face in masina de stantat si este prezentata in fig 3.4.1.3

Configuratia necesara pentru crearea unui drenaj in cadrele tubulare se face in masini de stantat speciale pentru drenarea cadrelor tubulare si este prezentata in figura 3.4.1.4.

Shape 3.4.1.4 Configurarea pentru drenaje in cadrele tubulare

In configurarea drenajului in partea externa a profilului se plaseaza dopul special de plastic AA052-554 (figura 3.4.1.5) care asigura scurgerea apei din partea interna a deschiderii catre exterior in timp ce impiedica patrunderea apei din mediul extern in interior datorita fortei vantului

Shape 3.4.1.5. Plastic plug for drainage in opening systems

Aceeasi metodologie care a fost mentionata mai sus se foloseste si in cazul unui montant orizontal

Figura 3.4.1.6 Configurare drenaje in profilul montant

Numarul necesar de drenaje depinde de marimea deschiderilor, de expunerea constructiei, precum si de conditiile meteorologice in zona care deschiderile vor fi instalate. Distanta maxima intre drenaje nu trebuie sa depaseasca 600 mm, in timp ce distanta de la marginile cadrului este de 100 mm pentru a asigura scurgerea in afara a fluxului de apa, in cel mai rau caz. In cazul in care distanta este mai mare de 600mm trebuie sa fie plasate drenaje suplimentare (figura 3.4.1.7).

Figura 3.4.1.7. Numarul necesar de drenaje la ferestrele fixe

In cazul in care constructia contine o fereastra cu doua deschideri se cere plasarea a inca doua drenaje in dreapta si in stanga montantului batant asa cum se arata in figura 3.4.1.8

Figura 3.4.1.8. Numarul necesar de drenaje la ferestrele cu doua canaturi batante

In cazul in care cadrele mobile de fereastra sunt mai mari de >0,6m² si/ sau suprasolicitate din cauza ploi si vantului ( de exemplu ferestrele cu fata la nord fara balcon deasupra constructiei in partea exterioara a peretelui) este necesar sa se folosesca picuratoare 52- 920 la partea de jos a cadrului mobil asa cum se vede in figura 3.4.1.9 pentru a reduce cantitatea de apa colectata de garnitura cadrului.

Figura 3.4.1.9. Plasarea picuratoarelor pe cercevea

Shape 3.4.1.10. Picurator pe cercevea

3.4.2. Drenajul pe cercevele- cadrele mobile la ferestre

In interiorul cadrelor mobile exista o posibilitate ca apa sa intre printre garnitura exterioara a sticlei de geamuri si geam.Este posibil ca apa sa intre in interiorul cladirii de la stropii de apa de pe sticla. In scopul de a evita acest fenomen este necesara crearea a doua picuratoare de apa in partea inferioara a cadrului mobil de la fereastra asa cum se poate vedea in figura 3.4.2.1.

Pentru ca apa sa curga din interiorul cadrului mobil catre exterior presiunea din interiorul cadrului trebuie echilibrata. Echilibrul mentionat poate fi obtinut prin crearea unor gauri de aerisire in partea superioara a cadrului si vertical pe cadrul mobil asa cum se poate vedea in figura 3.4.2.1.

Gaurile de aerisire pot fi create prin gaurirea la aproximativ 100 mm distanta de la partea interna verticala a cadrului mobil in forma ovala 25X5. Pentru a evita zgomotele nedorite se propune ca gaura din partea exterioara a cadrului sa fie mutata de la 60mm catre mijlocul constructiei legata de gaura in partea sa interna asa cum se vede in figura 3.4.2.2.

Figura 3.4.2.1. Pozitia drenajului si gaurile de aerisire in cadrul deschis

Figura 3.4.2.2. Pozitia drenajului si gaurile de aerisire in cadrul deschis

3.5 Mullion profile cutting and treatment

Montantii sunt taiati cu fierastraul la 90 de grade, acestia trebuie sa aiba cu 10 mm mai mult decat dimensiunea pe care trebuie sa o acopere asa cum se poate vedea in figura 3.5.1

Shape 3.5.1 Dimensiunile de taiere ale montantilor

Apoi muchiile montantilor sunt formate cu un cutit special intr-o freza asa cum este prezentat in forma de mai jos pentru sistemele PR 55. Forma exacta a profilelor este prezentata in cataloagele tehnice ale sistemului.

Figura 3.5.2 Configurarea muchiilor pentru montanti

3.5.1 Imbinarea profilului montant cu tocurile si cercevelele

Imbinarea montantului cu rama si cercevelele se obtine in 2 feluri conform configuratiei montantului :

Daca montantii au gauri pentru suruburi conectarea se face cu suruburi 4.8mm x 28mm asa cum se poate vedea in figura de mai jos 3.5.1.1.

Daca montantii nu au gauri pentru surub atunci pentru imbinare folosim o articulatie pentru montant AA052-035.

In acest caz profilul trebuie modificat - adaptat in masina de stantat asa cum se vede in fig

3.5.1.2.

Figura 3.5.1.1 Conectarea profilului folosind suruburi

Figura 3.5.1.1 Conectarea profilului montant prin folosirea unei articulatii speciale AA052-035

3.5.2       Impermeabilizarea- etansarea profilelor - montant la punctele de imbinare cu cadrele mobile si fixe

Inainte de montajul cu suruburi sau articulatii trebuie aplicat lichid anticoroziv pe suprafetele care au fost tratate, taiate sau gaurite si dupa montaj trebuie aplicat adeziv pentru articulatii pentru a se asigura impermeabilitatea intre profil si toc sau cadrul mobil asa cum se poate vedea in figura 3.5.2.1

Figura 3.5.2.1 Impermeabilizarea profilelor la punctele de imbinare cu tocurile si cercevelele

3.6. Taierea si montajul profilelor batante

La ferestrele cu doua canate se folosesc profile montant taiate la dimensiunile prezentate in pagina respectiva a catalogului tehnic. Aceste profile sunt conectate cu cadrele mobile prin suruburi. Diamentrul gaurilor la profilul batant trebuie sa fie mai mare decat diametrul nominal al surubului pentru ca surubul sa aiba o miscare libera pe profil si sa fie strans pe profilul mobil pentru a asigura o buna conectare.

La ambele muchii ale profilului montant se folosesc dopuri de plastic pentru astfel de profile. Intre suprafata taiata si dopul de plastic se pune silicon in timp ce pe toate suprafetele tratate se pune lichid anticoroziv asa cum este mentionat mai sus. In figura de mai jos 3.6.1 este aratat cum se pune dopul de plastic pe profill. In figura 3.6.2 se demonstreaza care este pozitia surubului pentru montajul profilelor montante.

Figura 3.6.1 Plasarea dopului de plastic pe profilul batant

Figura 3.6.2 Pozitia suruburilor pentru sustinerea profilului batant fata de cadrul mobil

3.7 Glazing beads cutting

3.7 Taierea baghetelor

Dupa ce geamurile se pun in cadru sau cercevea se monteaza bagheta intr un socket special al cadrului sau al profilului Baghetele se monteaza pe partea interna a cladirii. Alegerea lor pe langa rezultatul estetic ( rotungite sau drepte) depinde de sistem si de latimea sticlei care trebuie folosita. Spatiul pentru fiecare profil de bagheta la fiecare sitem este prezentat in respectiva pagina a cataloagelor tehnice. Spatiul de umplere ramas langa bagheta trebuie sa fie cu cel putin 6 mm mai mare decat latimea sticlei pentru a putea indoi indoi garnitura si a o rasuci si introduce in soclu.

Baghetele au doua forme :

1) Baghete drepte care sunt taiate la 90 de grade si puse drept. Lungimea de taiere prezentata in cataloagele tehnice si toleranta de lungime nu trebuie sa depaseasca 0.5 mm.

Shape 3.7.1 Taierea si aplicarea baghetei drepte

2 ) Baghete rotunjite sunt taiate la 90 de grade si sunt aplicate cu ajutorul unor accesorii turnate. Toleranta la lungimea de taiere nu trebuie sa depaseasca 0,5mm

Figura 3.7.2 Taierea baghetelor rotunjite si montarea lor

3.) O combinatia de baghete ( una obisnuita si alta montata cu o clama speciala ) care sunt taiate la 45 de grade. Baghetele rotunjite trebuie sa aiba aceeasi dimensiune de ex 52-921 si 52-912.

Baghetele normale plasate dreapata stanga si la partea superioara a cadrului sau cercevelei. Baghete cu clame plasate la partea inferioara folosind clame de plastic Toleranta la lungimea de taiere nu trebuie sa depaseasca 0,5mm.

Figura 3.7.3 Taierea baghetelor rotunjite si montarea cu cleme de plastic

4. Garnituri

Un rol important pentru o buna etansare si pentru functionalitatea ferestrelor il joaca garniturile de cauciuc. Sistemele de deschidere PROFILCO sunt etansate cu 3 garnituri. Doua dintre acestea sunt pe cadru si a treia este pe cercevea asa cum este aratat in fig 4.1

Figura 4.1. Garnituri principale pentru sistemele de deschidere

Garniturile folosite sunt din EPDM un material care are proprietati mecanice remarcabile si un comportament excelent la razelele ultraviolete si imbatranire .

Garnitura centrala este garnitura care blocheaza curgerea apei in partea interioara a ferestrei. Daca apa trece de aceasta garnitura apa se infiltreaza in interirul ferestrei. Cel mai periculos punct este punctul de imbinare al garniturii centrale la coltul de 45 de grade. In functie de complexitatea formei, taierea la 45 de grade este dificila daca se face cu foarfece obisnuite pentru garnituri de cauciuc pentru ca pot rezulta imbinari de o calitate indoielnica. Pentru aceste motive este necesara folosirea garniturilor de colt vulcanizate asa cum se arata in figura 4.2 astfel incat garnitura centrala sa fie taiata la 90 de grade.

Figura 4.2. Imbinarea garniturii centrale cu o garnitura de colt vulcanizata

Pentru sistemele PR63, PR55, PR52 si PR43, PROFILCO foloseste o scula speciala de taiere pentru garnitura centrala care asigura taierea corecta la 45 de grade si de aceea exista posibilitatea de a nu folosi colturi vulcanizate.

Shape 4.3. Taierea garniturii centrale cu o scula speciala de taiere si conectarea la unghiul de 45 de grade

Table 4.1: Garnituri centrale si colturi vulcanizate pentru sisteme de deschidere

Garnitura externa a cadrului si garnitura cercevelei sunt taiate la 45 de grade cu o foarfeca pentru garnituri.

Garniturile trebuie taiate cu 2% mai lungi pentru ca ele trebuie sa acopere dilatarea si expansiunea materialului ale carui proprietati depind de conditiile climatice. In acest fel se evita fenomenul de dezdoire a garniturii datorita dilatatiei care sa aiba drept rezultat infiltrarea apei in interior si la o operatie de constructie necorespunzatoare. Lipirea garnituri trebuie facuta cu grija folosind adezivcyan -acrilic instant.

5. Instalarea panourilor de geam

Un rol important in functionalitatea constructiilor il are montajul sticlei - geamului ferestrelor. Foile de sticla trebuie sa fie cu 10 mm mai mici fata de suprafata pe care o acopera lasand in acest fel un spatiu de cel putin 5 mm de jur imprejurul ferestrei. In functie de operatia de constructie ( deschidere, basculare oscilanta,) trebuie asezate in anumite pozitii prestabilite placute de sustinere din plastic care trebuie fixate bine in aluminiu. In acest fel transferul greutatii panoului de sticla catre acele puncte prestabilite este asigurat si se evita un fenomen nedorit cum ar fi «  itarea » cercevelelor.De asemenea o atentie mare trebuie acordata placutelor de plastic astfel incat ele sa nu blocheze scurgerea apei din canale.

FIGURA 5.1. Pozitiile placutelor care sprijina geamul in tipuri diferite de ferestre

6. Mecanisme

Sistemele de deschidere PROFILCO PR43, PR52, PR55 si PR63 sunt sisteme care respecta design-ul Camerei Europene iar pe piata exista o mare varietate de mecanisme care se potrivesc cu aceste sisteme. Informatii precum sarcina maxima, reguli de taiere etc pot fi gasite in cataloagele tehnice ale sistemului cat si in cartea tehnica a mecanismelor care este oferita odata cu mecanismele.

PROFILCO a facut testul initial de tip folosind mecanismele FAPIM si GIESSE.

Informatii despre setarea acestor mecanisme sunt prezentate in respectivele certificate.

Pentru PR 72 care este un sistem cu un mecanism multi- blocare cu o suprapunere de 8 mm. PROFILCO a facut testul initial cu un mecanism al firmei GU setarile caruia sunt prezentate in respectivul certificat.

Trebuie mentionat aici ca PROFILCO a certificat sitemul mentionat mai sus cu mecanisme specifice care sunt recomandate pentru transferarea rezultatelor de Incercarile initiale de tip.

7. Instalarea constructiilor de aluminiu

Procesul de instalare a constructiei este ultima etapa dar reprezinta un factor important pentru o operatie corecta. Scopul principal este de a evita orice deformari ale cadrului in timpul fixarii si de a mentine forma structurii insemnand mentinerea unghiului de 90 de grade la colturi cat si paralelismul intre toc si cercevea.

Tocul constructiei trebuie fixat fie pe un « pre - cadru » facut dintr- teava galvanizata, pe marmura sau pe perete. In orice caz verticalitatea intre « pre-cadru » si marmura sau perete trebuie verificata.

In cazul folosirii unui « pre- cadru », cadrul trebuie sa fie cu 5 mm mai mic decat dimesiunile golului ferestrei in timp ce in cazul fixarii directe in beton sau caramida dimensiunile tocului trebuie sa fie cu cel putin 10 mm mai mici decat golul ferestrei pentru ca este foarte dificil de a pastra paralelismul si verticalitatea fata de beton sau caramizi.

Prima etapa este punerea tocului si nivelarea. Regulatoare speciale sau placute de nivel sunt folosite pentru stabilizare. In cazul folosirii unor regulatori tocul trebuie gaurit inainte in punctele unde vor fi plasate suruburile dupa cum se vede in formele urmatoare :

Shape 7.1 Nivelarea cadrului cu regulatori speciali

Dupa ce tocul este pus la nivel vor fi puse suruburile. Pozitia unde vor fi plasate suruburile se vede in figura de mai jos :

.

Shape 7.2. Positions for screw placement for frame installation

Dupa ce tocul este instalat distanta dintre toc si perete trebuie umpluta cu spuma poliuretanica.

Izolarea imbinarii este foarte importanta pentru a evita concentrarea umezelii intre constructia de aluminiu si perete. In plus, extinderea umezelii la locul suruburilor imbunatateste comportamentul anti coroziune al constructiilor.

Dupa aceea restul elementelor de constructie dunt montate ( geamuri, baghete, cercevele ) si are loc verificarea finala.

Intretinerea si curatareaconstructiilor de aluminiu

Cand constructia este instalata benzile protectoare trebuie indepartate imediat cat si toate petele de materiale de constructie cum ar fi adeziv, vopsea beton de pe suprafetele profilelor.

Prezenta materialelor mentionate poate cauza disatrugeri ireversibilepe suprafetele profilelor de aluminiu mai ales cand constructia este expusa la radiatiile solare. Curatarea trebuie sa includa elementele interne ale constructiei precum garnituri, balamale, manere etc

Constructia din elemente de aluminiu trebuie intretinuta de consumatorul final

Pentru zonele urbane cu poluare mare sau in zonele de coasta este recomandat ca intretinerea sa se faca o data pe luna iar pentru celelalte zone o data la 6 luni.

Constructiile de aluminiu trebuie intretinute conform urmatoarelor instructiuni:

t      Mecanisme- balamale: Toate punctele mobile ale constructiei cat si balamalele trebuie lubrifiate cu spray siliconic sau vaselina

t      Garniturile: Trebuie stropite cu acelasi spray siliconicapoi sterse cu un material textil moale si curat.

t      Profilele: Trebuie curatate cu detergent slab - apa rece si detergent apoi sterse cu un material textil moale fara bureti tari prntru a indeparta particulele de praf si alte impuritati mai ales la colturi.

ATENTIE!!! Nu se vor folosi produse petroliere, gazolina, benzina vaselina pentreu curatarea constructiilor de aluminiu. Folosirea acestor materiale pot distruge profilelel si garniturile. Se recomanda folosirea detergentului de vase lichid. Pentru indepartarea petelor speciale cum ar fi pete de cerneala, bitum , colorant pe baza de apa, pete de pix, motorina, adeziv de PVC, lacuri pe baza de nitrogen, lacuri pe baza de petrol, pete de ceara consultati firma pentru a nu reduce rezistenta si aspectul constructiilor.

ATENTIE!!! Nu frrecati profilele cu smirghel, bureti de sarma, perii metalice, sau lame pentru ca exista pericolul de a cauza prejudicii ireversibile materialelor. Din acelasi motiv este interzis sa frecati gemurile- sticla cu materialele mentionate mai sus pentru ca ele se zgarie si performantele optice si estetice se reduc.

ATENTIE!!! Spalarea constructiilor cu apa sub presiune nu este permisa. Exista pericolul ca apa sa patrunda in interiorul constructiei si sa se formeze umezeala permanenta la baza geamului ceea ce poate afecta etanseitatea iar umezeala va patrunde in spatiul de etansare a sticlei.

9. Punctele de verificare a constructiilor

Asa cum s-a mentionat mai sus trebuie facute verificarile necesare in fiecare etapa a constructiei pentru a avea un produs calitativ. Punctele de verificare sunt prezentate pe scurt mai jos

• Controlul acuratetei de taiere
• Controlarea numarului de drenaje in tocuri si cercevele
• Controlul garniturilor pentru asezarea corecta si aderenta la colturi
• Controlul marimii imbinarilor conform directivelor din cataloagele tehnice.
• Controlul suprapunerii cercevelelor in cadru sau in profilele montant conform cataloagelor the tehnice
• Controlul cadrului - tocului pentru a se vedea daca respecta paralelismul si verticalitatea
• Controlul functionalitatii corecte a mecanismelor. Forta ceruta pentru a inchide foaia nu trebuie sa depaseasca 0.5 Kg.

Annex 1: Proprietatie statice ale profilelor in sistemele de deschidere

Index 1: Proprietati statice ale sistemului PR 52

Index 2: Proprietati statice pentru combinatiile cercevea -batant in cazul unei ferestre cu doua canate in sistem PR52

Index 3 Proprietati statice ale profilelor in sistemul PR 52 multi locking

Index 4: Proprietati statice pentru combinatiile cercevea batant in cazul unei ferestre cu doua canate in sistem PR52 multi-locking

Index 5: Proprietati statice in sistemul PR43

Index 6 Proprietati statice pentru combinatiile cercevea batant in cazul unei ferestre cu doua canate in sistem PR43

Index 7: Proprietati statice in sistemul PR55

Index 7: Proprietati statice in sistemul PR55

Index 8: Proprietati statice pentru combinatiile cercevea batant in cazul unei ferestre cu doua canate in sistem PR55

Index 9: Proprietati statice in sistemul PR62

Index 10: Proprietati statice pentru combinatiile cercevea batant in cazul unei ferestre cu doua canate in sistem PR62

Index 11: Proprietatile statice ale profilelor in sistemul PR63

Index 12: Proprietati statice pentru combinatiile cercevea batant in cazul unei ferestre cudoua canate in sistem PR63

Index 13: Proprietati statice ale profilelor in sistemul PR72

Index 14: Proprietati statice pentru combinatiile cercevea batant in cazul unei ferestre cu doua canate in sistem PR72

Annex 2: 2 exemple de calcul pentru o fereastra cu 2 deschideri , f=L/300 max 8mm, q=0.5KN/m²

Desenul de mai jos reprezinta conditiile de incarcare- sarcina pentru cele 2 sectiuni ale ferestrei :

Pentru sectiunea din dreapta a ferestrei :

L=160 cm

a=50 cm

Din urmatoarea diagrama pentru f=L/300 max 8 mm, moment ul de inertie cerut este Ix₁=9.7 cm⁴

Pentru sectiunea din stanga a ferestrei L=160 cm

b=50 cm

Din aceeasi diagrama momentul de inertie cerut este Ix₂=9.7 cm⁴

Momentul total de inertie este Ix=Ix₁+Ix₂=19.4 cm⁴

Pentru q=0,5 KN/m mometul total de inertie este 19.4·0.5=9.7 cm⁴

In cazul unei ferestre fixe cu doaua sectiuni, profil52-402 cu Ιy=12.42 cm⁴ este potrivit.

In cazul unei ferestre cu doaua canate, momentul total de inertie pentru combinatia profilelor 52-301 si 52-544 (vezi urmatorul desen) trebuie calculat.

Momentul total de inertie al profilelor

Ix=116 cm⁴ and Iy=34 cm⁴

Valoarea de referinta ( ly ) depaseste momentul de inertie cerut 9.7 cm⁴.

Annex 3: Dimensions of corner joints for opening systems