|
|
|
1. Consideratii generale
Barajele de greutate din beton sunt constructii masive care rezista la actiunea fortelor orizontale date de presiunea apei, a gheturilor, a valurilor si a actiunii seismice. Ele pot fi nedeversante, care au descarcator de ape mari in afara corpului barajului si deversante, care permit trecerea apelor mari peste corpul barajului
Elementele caracteristice ale unui baraj de greutate sunt: profilul barajului (de obicei triunghiular), axa barajului (linia situata la mijlocul coronamentului care leaga un versant de celalalt), corpul barajului, paramentul amonte, paramentul aval.
Fig. 8.1. - Partile componente ale
barajelor de greutate: 1-corpul
barajului, 2-talpa de fundatie, 3 - parament amonte, 4- parament aval,
5- picior amonte, 6- picior aval, 7- coronament
2. Alcatuirea barajelor de greutate
2.1 Amplasarea si forma barajului in plan
Forma barajului in plan poate fi rectilinie sau curbilinie. De obicei un baraj de greutate este rectiliniu si amplasat perpendicular pe cursul raului si mai rar curbiliniu (lungimi de deversare mari)
2.2. Fundatia barajelor de greutate
Amenajarea fundatiei depinde de conditiile geologice si anume: natura terenului de fundare, gradul de alterare al rocilor, starea de fisurare a rocilor, crapaturi.
In functie de natura terenului distingem: fundatii pe terenuri stancoase si fundatii pe terenuri nestancoase. Pe terenurile stancoase nu sunt necesare masuri speciale pentru amenajarea fundatiilor, dar pe terenuri nestancoase se vor construi baraje de inaltimi mici si medii, care nu transmit presiuni foarte mari la terenul de fundare.
2.3. Consolidarea rocii de fundare si lucrari de etansare.
Dupa curatirea suprafetei de fundare se trateaza zonele fisurate si se trece la
plombare.
Pentru plombare se foloseste mortar cu granulatie mare sau beton de aceeasi
calitate cu cel din corpul barajului.
Cand terenul de fundare prezinta fisuri mari se executa injectii de consolidare.
2.4. Drenaje si galerii de vizitare
Pentru a preveni actiunea daunatoare a infiltratiei apei prin baraj se executa drenaje care sa evacueze apele infiltrate. Drenajul este constituit dintr-un sistem de tuburi poroase asezate vertical sau orizontal.
In vederea supravegherii starii partilor interioare ale oricarui baraj din beton,
cat si pentru instalarea aparatelor de masura necesare supravegherii in timp a barajului, se prevad galerii speciale de vizitare. Acestea pot fi orizontale, verticale sau inclinate.
2.5. Corpul barajului
Barajele de greutate se mentin in echilibru datorita masivitatii. Acest masiv de beton poarta denumirea de corpul barajului. Zona exterioara a corpului barajului se executa din betoane cu rezistenta mai mare.
2.6. Partea superioara a barajului poarta denumirea de coronament si se amenajeaza pentru circulatia peste baraj de la un versant la celalalt. Cota coronamentului se alege astfel incat sa nu fie depasita de valuri la cresterea apei in lac.
Coronamentul este prevazut de o parte si de alta cu parapete.
2.7. Paramentele barajului
Straturile exterioare de beton ale corpului barajului (delimitate de paramente) sunt sisteme de protectie ale corpului barajului. Acestea trebuie sa reziste la actiunea de infiltratie a apei din lacul de acumulare (parament amonte) si la actiunea de eroziune a apei deversate (parament aval).
2.8. Rosturi
Datorita fenomenelor de contractie caracteristice betonului de ciment si a
variatiilor de temperatura in decursul anului, in corpul barajului apar micsorari si mariri
de volum. La acestea se mai adauga si deformatiile terenului de fundare.
Pentru a preveni fenomenele de mai sus, deci pentru a preveni fisurarea betonului, corpul barajului se fragmenteaza prin rosturi transversale care separa diferitele tronsoane ale barajului. Aceste tronsoane se numesc ploturi. Ploturile se fragmenteaza prin rosturi orizontale obtinandu-se lamelele din beton. Lamelele cu lungimi mari se fragmenteaza si ele in sectiune transversala obtinandu-se blocuri din beton, care sunt cele mai mici subelemente ale corpului barajului.
2.9. Profile caracteristice
De obicei profilul sectiunii transversale a barajului are o forma triunghiulara sau
trapezoidala.
Din analiza barajelor executate rezulta ca paramentul aval face intotdeauna un unghi
mai mare cu verticala decat paramentul amonte. Se pot intalni profile de baraj in care unul
din paramente sau chiar amandoua sunt frante.
3. Forte care actioneaza asupra barajelor de greutate
In functie de durata, frecventa si importanta lor, asupra barajelor pot actiona trei
feluri de incarcari:
incarcari normale, avand un caracter permanent si o frecventa mare (presiune hidrostatica, presiunea aluviunilor, subpresiunea, greutatea proprie, variatiile de temperatura);
incarcari temporare, avand o frecventa mica si un efect redus (presiunea valurilor, a vantului, a ghetii);
incarcari exceptionale, avand o frecventa foarte mica dar un efect important (presiunea hidrostatica din viiturile catastrofale, actiunile seismice).
