UNIUNEA EUROPEANA, ENTITATE ECONOMICA INTERNATIONALA

UNIUNEA EUROPEANA, ENTITATE ECONOMICA INTERNATIONALA

Uniunea Europeana reprezinta o entitate aparuta oficial pe scena mondiala in 1993 odata cu intrarea in vigoare a unui tratat semnat cu cateva luni mai devreme la Maastricht de mai multe state occidentale. Acest Tratat de Instituire a Uniunii Europene consemnand dorinta statelor participante de a intari legaturile economice sociale si politice dintre ele in vederea realizarii unei uniunii din ce in ce mai stranse inre popoarele europene.[1]

Uniunea Europeana, prelungire a Europei fondata de cele sase tari in anii 1950, constituie forma cea mai avansata de integrare multisectoriala, avand vocatia de a actiona la fel de bine in domeniile economic, social si politic al drepturilor omului si relatiilor externe ale celor 15 state care sunt azi membre.

Tratatul de la Paris, instituind CECO in 1951, apoi cel de la Roma, creand Comunitatea Economica Europeana(CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM) 1957, modificate in 1968 prin Actul Unic European si in 1992 prin Tratatul asupra Uniunii, adoptat la Maastricht, sunt bazele constitutionale ale acestui ansamblu creat intre statele membre si legaturile juridice care merg bine dincolo de relatiile contractuale intre statele suverane.

Uniunea Europana genereaza ea insasi o legislatie care se aplica direct cetatenilor europeni si creeaza drepturi specifice in profitul lor.[2]

"Asadar, trei tratate de pornire a constructiei europene .Dintre cele trei, Tratatul de constituire a Comunitatii Economice Europene este cel mai important, prin fundamentul juridic in procesul e integrare economica, o noutate in dreptul international prin care se declansa o noutate si in sistemul economic international; un tratat cu unele trasaturi asemanatoare unei constitutii, definind un sistem comunitardotat cu institutii politice comune (Adunarea Parlamentara,Consiliul de minstri, Comisie si Curte de Justitie);un tratat -cadru prin care sun definie unele obiecte, competentele institutiilor,regulile si procedurile comune, fara a fi insa precis asupra metodelor si inalitatilor poilitice"[3]

Din punct de vedere economic, Uniunea Europeana a devenit in ultimii ani cea mai mare piata din lume(mai mare decat SUA si Japonia la un loc) si cel mai important actor comercial din lume.

Fondata pe principiul libertatii ,democratiei, drepturilor omului, libertatilor fundamentale si statelor de drept,   precum si respectand identitatea nationala a statelor membre,Uniunea Europeana isi propune in acelasi timp sa ofere cetatenilor sai un spatiu de libertate,securitate si justitie fara frontiere interne, unde sa functioneze o piata libea care sa permita un grad ridicat de protectie sociala si a mediului incojurator.

Standardele impuse de Uniunea Europeana in acest scopau efecte nu doar in interiorul Uniunii Europene, ci si asupra altor state .Acest proces numit in literatura de specialitate Europenizare a fost resimtit in special de statele care ulterior au aderat la Uniune sau care sunt in curs de aderare. De fiecare data cele mai vizibile rezultete si tendinte pe termen mediu si lung au fost cresterea economica si a calitatii vietii .[4]

In acelasi timp, complexitatea din ce in ce mai mare a organizatiei (datorata in principal aderarilor succesive si modificarilor institutionale necesare)are ca efect si o sporire a biroocratiei si a ineficientei ,motiv pentru care una dintre cele mai importante chestiuni de pe agenda Uniunii Europene este reforma institutionala.[5]

1.1 Uniunea Economica si Monetara

Reuniunea Consiliului European de la Hanovra din iunie 1988 a hotarat constituirea unui comitet de specialisti condus de Jaques Delors, Comitet insarcinat sa studieze si sa propuna un plan la Uniunea Economica si Monetara(U E M).

In iulie 1989 Consiliul European hotaraste datele celor trei etape in care va debuta Uniunea Economica si Monetara. Inaintea aparitiei tratatului propriu zis,de Uniunea Economica si Mondiala semnat la 10 decembrie 1991 si cum am spus mai inainte incorporat in tratatul de la Maastricht.

Intrat in centrul dezbaterii prin ratificarea tratatului de Uniune Europeana, UEM a debutat sub semnul intrebarii.[6]

Conditiile unei Uniunii Monetare asa cumsunt ele definite in raportul Werner sunt urmatorele:

1.     -convertibilitatea totala si ireversibila ale monedelor intre ele;

2.     -liberalizarea miscarilor de capital si totala integrala a pietelor financiare ;

3.     -fixarea paritatilor si eliminarea marjelor de fluctuatie;[7]

Prima dintre cele trei etape ale Uniunii Economice si Monetare debuteaza in anul 1990 prin introducerea liberei circulatii a capitalurilor intr cele cicisprezece state membre .

Tot atunci s-a trecut la o coordonare mai stransa a politicilor monetare intre statele membre si la definirea unui program de convergenta.[8]

A doua etapa a inceput la 1 ianuarie 1994 si s-a incheiat la 1 decembrie 1998. Ea corespunde intrarii in vigoare a Tratatului de la Maastricht, intensificarii coordonarii politicilor monetare intre statele membre si desemnarii tarilor care trec in primul val la moneda unica eveniment petrecut la Bruxelles la 2 mai 1988.[9]

A treia si ultima etapa a Uniunii Economice Monetare a inceput la 1 ianuarie 1999, prin aparitia oficiala a monedei euro, ca moneda scripturala de cont.[10]

Reunit la Madrid in 15 decembrie 1995, Consiliul European cea ce noi consideram cea mai importanta etapa in Uniunea Economica ,(dar nu numai ) deoarece "moneda unica introduce un federalism destul de real pe Continentul European[11]

Intr-o perioada dificila, marcata de puternice fluctuatii in Franta si de crestere in importanta a opozitiei in Germania,[12] de amplificare a indoielilor si nemultumirilor in Suedia, precedat de o armonizare in interiorul franco -german.

Consiliul European a reafirmat angajamentul luat fata de Uniunea Economica si Monetara, a confirmat data lansarii acesteia si a botezat moneda unica euro.[13]

Dupa demararea UEM va exista o perioada in care moneda unica va coexista cu monedele nationale din statele participante la UEM .[14]

Incepand cu 1 ianuarie 2002 sunt puse in circulatie monedele si biletele in euro.Europa devine prezenta reala in fata cetatenilor. Dupa aceasta perioada monedele nu mai au curs oficial, si euro devine efectiv moneda unica.[15]

Acest scenariu nu este o obtiune ci o obligatie pentru semnatarii Tratatului de la Maastricht,ce indeplinesc criteriile de convergenta.

Tratatul este important pentru realizarea Uniunii Economice si Monetare.

Jaques Delors spunea si aprecia: Paralelismul indispensabil intre economic social si monetar,legatura irevocabila intre ultima faza intre monede ,gestiunea comuna a anumitor politici si abandonarea suveranitatii ce decurge din aceasta , toate acestea vor fi realizate prin UEM, ambitia economica profunda politica si totodata embrionul clar a unei veritabile Comunitati de destin.[16]

1.2 Tratatul de la Maastricht

Tratatul de la Maastricht (Tratatul Uniunii Europene), semnat in 1991, a fost rezultat a initiativei franco-germane de a crea o Europa occidentala integrata politic si economic . Piatra de rezistenta a acestuia a fost Constituirea UEM care insemna un pas inainte fata de coordonarea cursurilor de schimb stabilita prin MCS.

Acest tratat continea trei obiective si anume : [17]

Primul obiectiv al Europei Unite consta in UEM europeana, fapt posibil prin crearea unei monede europene comune si a unei banci centrale .Comisia Europeana ,cu sediul la Bruxelles si compusa din functionari civli europeni a fost insarcinata cu aceasta responsabilitate.Rolul principal al Comisiei era acela de a initia politici pentru realizarea pietei unice si faurirea unitatii economice . [18]

Al doilea obiectiv a fost realizarea unitatii in domeniile, mult mai sensibile din punct de vedere politic ,ale politicii externe si de securitate .Daca scopul urmarit de tratatul de la Maastricht era foarte ambitios si se referea la instituirea unei politici externe si de securitate comune pentru Uniune , in acest domeniu s-au facut progrese nesemnificative datorita conflictului puternic de interese dintre principalele puteri europene.[19]

Al treilea obiectiv se referea la anumite sectoare ale politicii interne care influenteaza viata oamenilor obisnuiti si sunt adesea marcate de diferente ideologice .Cele doua domenii sunt migratia si" politica sociala" Termenul de" politica sociala "se refera la statul bunastarii si la politicile fata de sindicate ,fiind caracterizat printr-o diviziune ideologica adanca intre social-democrati si conservatori.acest obiectiv s-a desfasurat si el foarte lent.[20]

Tratatul a instituit o Uniune Europeana formata din cele 12 state membre ale Comunitatilor Europene: Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Portugalia si Spania, la care au aderat apoi inca 15 state (in 1995: Austria, Finlanda si Suedia, in 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia si Ungaria, in 2007: Bulgaria si Romania).

1.3 Criteriile de aderare(convergenta) a unor tari la Uniunea Economica si Monetara

Tratatul de la Maastricht (art 109) [21] a stabilit urmatoarele criterii care, trebuie respectate :[22]

(1)   Stabilizarea preturilor; conditia ca un stat sa fie considerat apt pentru a treia faza UEM este ca in anul in care precede UEM, rata medie a inflatiei sa nu depasesca 1,5 din rata medie din trei state cu cea mai joasa inflatie;

(2)   Rata dobanzilor; pe termen lung, rata dobanzilor intr-un stat, nu trebuie sa depaseasca 2% din cel mai bun rezultat obtinut in trei state membre;

(3)   Rata de schimb; in ultimii doi ani care preced UEM ,rata de schimb nu trebuie sa fi depasit limitele de fluctuatie convenite in SME (Sistemul Monetar European) (+ sau-2,5%);

(4)   Deficitul public nu trebuie sa depaseasca 3% di PIB ;pentru cazurile care se dovedesc exceptionale, dar temporare, se accepta si un deficit ce depaseste 3% si care se arata a fi in scadere constanta;

(5)   Datoria publica ; pentru a intra in UEM ,datoria publica a unui stat nu trebuie sa depasesca 60% din PIB; pot fi acceptate statele care depasind acesta cifra, probeaza o revenire constanta.[23]

Despre aceste criterii de convergenta,doar o interesanta remarca din partea lui John Murray:"de o parte ele reprezinta o forma de initiere, o proba ca membrii sunt seriosi in angajamentul lor si sunt demni de a face parte din Uniune .E un fel de a spune ca la admiterea in sanul unei fraternitati trebuie sa probezi valoarea si motivatia "[24]

Pentru a fi indeplinite aceste criterii va fi nevoie de parcurgerea unor pasi, si anume:

(a)   Negocierile de aderare:-se desfasoara in conformitate cu un cadru de negocieri care stabileste metoda si principiile directoare ale negocierilor, in conformitate cu concluziile Consiliului European din decembrie 2004.Negocierile se desfasoara in cadrul unei conferinte interguvernamentale la care participa toate statele membre, pe de o parte, si toate cele candidate pe cealalta parte. Pentru avansarea negocierilor tarile trebuie sa respecte criteriile de aderare, mai sus enumerate, si criteriile de de la Copenhaga.

(b)   Examinarea gradului de insusire a aquis-ului comunitar;

-Pentru a deveni state membre tarile trebuie sa accepte aquis-ul comunitar al Uniunii, un set de legi si regulamente in vigoare in Uniunea Europeana .Examinarea analitica denumita "screening" reprezinta prima etapa a negocierilor de aderare.Acesta dureaza aproximativ un an, le permite tarilor candidate sa se familiarizeze cu aquis-ul comunitar, iar Comisiei si statelor membre sa evolueze gradul de pregatire a tarilor candidate inainte de deschiderea negocierilor .Screeningul si negocierile ulterioare sunt organizate in 37 de capitole fiecare cuprind un domeniu politic specific.[25]

(c)   Evaluarea economica a gradului de pregatire a tarilor candidate;-Comisia este[26] responsabila sa evolueze periodic gradul de pregatire a tarilor candidate la aderare, publicand, in fiecare an, rapoarte privind progresele inregistrate .In cadrul Comisiei. Directia Generala de Afaceri Economice si Financiare este serviciul responsabil cu mai multe sarcini:

(d)   evaluarea respectarii criteriilor economice de aderare adoptate de Consiliul European de la Copenhaga, in 1993 care, impreuna cu alte criterii de aderare, sunt cunoscute drept Criteriile de la Copenhaga;[27]

(e)    monitorizarea perspectivelor economice si fiscale pe termen mediu ale tarilor candidate, in primul rand prin procedura anuala de supraveghere economica si fiscala distincta sa pregateasca tarile candidate pentru aderarea la Uniunea Economica si Monetara.[28]

1.4 Tarile din zona Uniunii Economice si Monetare

Uniunea Europeana Economica si Monetara (EMU)  este o intelegere intre natiunile europene participante in vederea impartasirii unei monezi unice, euro, si o politica economica unica cu un set de conditii de responsabilitate fiscala. Actualmente, sunt 27 State Membre cu nivele de integrare variate in EMU. Treisprezece State Membre au adoptat moneda euro: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Itala, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovenia si Spania. Alte trei State Membre, Marea Britanie, Danemarca si Suedia, nu au nici un plan imediat in privinta adoptarii monedei euro. Alte unsprezece State Membre, Cipru, Malta, Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania si Bulgaria, sunt in stagii diferite ale adoptarii monedei euro si cel mai probabil vor adera la zona euro in urmatorii zece ani.[29]

Tarile care au respectat legile enumerate in subcapitolul anterior si care s-au incadrat acestora sunt urmatoarele: Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Finlanda, Suedia, Anglia.[30]

Tabelul nr.1 Tarile din zona UEM

[31] Sursa: Uniunea Economica si Monetara si moneda euro", in site internet eu4journalists

Germania-un guvern hotarat opinie publica fidela idealul european insa[32] prudenta in fata unei monede unice.

Franta -un guvern de stanga ce accepta moneda unica cu unele conditii (principal sociale o opinie publica indignata de rigorile impuse de Europa.

Marea Britanie-asteapta sa vada ce iese "Tarile din clubul Med"(Italia ,Spania Portugalia)fac eforturi de ameliorare a finantelor favorizate de o opinie publica foarte impusa la o integrare financiara .