Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) - www.cultura.ro; HG nr 78/2005

Institutii aflate in subordinea/coordonarea MCC supuse evaluarii

1. Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii (CSCDC) - Calea Dorobantilor nr 99 A, sectorul 1; HG nr 67/2005

CSCDC a fost infiintat in luna ianuarie 2005. Conform HG nr 67/2005, Centrul "este institutie publica cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor si in coordonarea stiintifica a Academiei Romane."

Acelasi act normativ prevede ca Centrul are urmatoarele atributii:

-efectueaza studii, analize si cercetari in domeniul culturii;

-elaboreaza strategii in vederea promovarii valorilor culturale nationale si fundamenteaza politicile publice in domeniul culturii;

-efectueaza studii de piata si analize de cereri si oferte specifice;

-identifica, evalueaza si prognozeaza nevoile culturale si cerceteaza tendintele de consum cultural;

-realizeaza si editeaza publicatii specifice pe orice tip de suport;

-asigura, la cerere, asistenta de specialitate pentru Ministerul Culturii si Cultelor si pentru institutiile de cultura;

-organizeaza simpozioane, colocvii si alte manifestari stiintifice in domeniu;

-colaboreaza cu institutii de specialitate din tara si din strainatate.

Centrul este condus de un director, numit prin ordin al ministrului Culturii si Cultelor, care are si calitatea de ordonator tertiar de credite. Coordonarea stintiifica a Centrului este asigurata de Academia Romana, care numeste in acest sens un consiliu stiintific format din 5 membri cu "realizari stiintifice deosebite in domeniul culturii". Numarul maxim de posturi conferit Centrului prin HG nr. 67/2005 este de 20, dintre care 10 sunt de cercetator stiintific, celelalte 10 fiind destinate personalului administrativ. Numarul real alocat pentru anul 2005 este doar de 8 posturi: 4 de cercetare si 4 administrative.

In perioada realizarii studiului, baza materiala a Centrului era in curs de constituire. Desi HG nr 67/2005 stabileste ca Centrul are sediul in municipiul Bucuresti, Calea Dorobantilor nr 99A, sectorul 1, institutia nu are inca un sediu, activand temporar in sediul MCC. In ce priveste alte dotari, in lunile august si septembrie urmeaza a se face achizitionarea a 4 calculatoare, birouri, o imprimanta, un copiator si un server. Conform aceleiasi HG nr 67/2005, Centrul este finantat din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat. Valoarea bugetului alocat pentru 2005, primul an de activitate, este de 20 miliarde de lei.

Argumentul care a stat la baza deciziei de infiintare a acestei institutii, conform Notei de fundamentare a HG nr 67/2005, este acela ca "fundamentarea politicilor publice in domeniul culturii se poate realiza prin elaborarea de studii si cercetari privind cererea, consumul si oferta de bunuri si servicii culturale. Avand in vedere acestea, este oportuna infiintarea". Din punctul nostru de vedere, desi premisa prezenta in nota de fundamentare este corecta, concluzia este fortata. Fundamentarea politicilor publice din domeniul culturii (si nu numai) poate si este de preferat sa se faca pe baza unor studii si cercetari, insa nu este absolut necesara infiintarea unei institutii publice specializate in acest sens. Sarcina principala a Centrului, "elaborarea de studii si cercetari privind cererea, consumul si oferta de bunuri si servicii culturale" poate fi delegata unor structuri deja existente, cum ar fi unul din cele 60 de institute ale Academiei Romane, sau poate fi solicitata, in conformitate cu principiile economiei de piata, departamentelor de cercetare din mediul universitar ori institutelor private capabile sa realizeze diverse cercetari sociologice.

Atributiile Centrului, structura sa si raportul intre posturile de cercetare si cele administrative nu sunt in masura sa convinga in privinta necesitatii sau eficientei acestei institutii. Consideram ca infiintarea Centrului de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii este un exemplu evident de proliferare institutionala nejustificata.

2. Comitetul National pentru Dezvoltare Culturala (CNDC) - str Ion Campineanu nr 3-5, sector 1, Bucuresti; HG nr 97/1993, HG nr 78/2005

Istoricul acestei institutii poate fi considerat un exemplu tipic de proliferare institutionala fara a se fundamenta pe o argumentatie solida, rezultata in urma unor necesitati obiective. In 1993, prin HG nr 97/1993 lua fiinta Comitetul National Roman pentru Deceniul Mondial al Dezvoltarii Culturale, avand drept scop "cooperarea si stimularea actiunilor de transpunere, pe plan intern, a masurilor luate la nivel international in cadrul Deceniului Mondial al Dezvoltarii Culturale, pastrarea legaturilor cu organizatiile UNESCO, precum si cu comitetele similare din alte tari."

Comitetul era alcatuit din 24 de membri (ulterior 30, prin HG nr 1399/1996) numiti din partea urmatoarelor institutii: Academia Romana, Ministerul Culturii, Ministerul Invatamantului, Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO, Fundatia Culturala Romana si Uniunile de creatie. Numarul de posturi permanente alocat este de 7. Serviciile administrativ-gospodaresti, operatiunile financiare si bugetul Comitetului National Roman urmau sa fie asigurate de Comisia Nationala pentru UNESCO. Apreciem ca functiile acestui comitet puteau fi indeplinite de Comisia Nationala pentru UNESCO si ca decizia de infiintare a acestei institutii este greu de argumentat.

Admitand totusi ca acest organism ar fi fost absolut necesar si ca fara existenta sa Romania nu si-ar fi putut indeplini anumite obligatii internationale ce deriva din statutul de membru al UNESCO, era de presupus ca existenta ei se va limita la un deceniu, atat cat prevedea insasi titlul programului internbational: Deceniul Mondial al Dezvoltarii Culturale. Comitetul National Roman pentru Deceniul Mondial al Dezvoltarii Culturale a continuat sa existe si dupa implinirea a 10 ani de existenta. Ironia acestui fapt nu face decat sa evidentieze tendintele de proliferare institutionala. Abia in acest an prin noul act normativ de reglemantare a activitatii MCC, HG nr 78/2005, acestui comitet i-a fost schimbata denumirea in Comitetul National pentru Dezvoltare Culturala (CNDC), dar fara a se mentiona rolul si atributiile sale. Ca si predecesorul sau, CNDC este finantat integral din bugetul de stat. Sumele alocate de la bugetul MCC pentru CNDC pe anii 2004 si 2005 au fost de 1,8 miliarde lei, respectiv 1,9 miliarde lei.

Deocamdata sunt incerte functiile si atributiile CNDC, pentru ca HG nr 78/2005, actul normativ care priveste functionarea si organizarea MCC, nu mentioneaza nimic in acest sens, doar decizia de schimbare a numelui institutiei. Sugeram MCC evaluarea oportunitatii pastrarii acestei institutii, eventual redefinirea rolului sau sau comasarea cu alte structuri din cadrul Ministerului.

3. Centrul pentru Formare, Educatie Permanenta si Management in Domeniul Culturii (CFEPMDC) - www.formare-profesionala.ro; HG nr 179/1990

CFEPMDC este institutie publica, cu personalitate juridica, finantata integral din venituri extrabugetare, aflat in subordinea MCC.

Obiectul de activitate al Centrului consta in organizarea si desfasurarea programelor de formarea profesionala initiala si continua, educatie permanenta si management atat pentru institutiile publice de cultura, indiferent de subordonare, cat si pentru persoanele fizice si juridice de drept privat cu activitate in domeniul culturii.

Atributii principale: elaboreaza programe de formare profesionala potrivit obiectului sau de activitate; organizeaza si desfasoara programe, cursuri, stagii de practica si specializare precum si alte activitati de formare profesionala pentru personalul din institutiile publice de cultura, pentru personalul cu activitate in domeniul protejarii patrimoniului din institutiile de cult si pentru persoanele juridice de drept privat cu activitate in domeniul culturii; elibereaza persoanelor indreptatite, in conditiile legii, certificate de absolvire si calificare, diplome, atestate si avize;elaboreaza si deruleaza programe de initiere si perfectionare in domeniul managementului si marketingului cultural; efectueaza pentru institutii publice si persoane fizice sau juridice de drept privat, pe baza de contractelegale activitati stiintifice cu caracter cultural: expozitii, studii de specialitate, activitati de cercetare, editare de lucrari de specialitate.

Centrul este condus de un director numit prin ordin al MCC. Activitatea directorului este sprijinita de un director adjunct, de un contabil-sef, numiti prin ordin al ministrului Culturii si Cultelor, de Consiliul de Administratie si de Consiliul Stiintific. Numarul de posturi este de 38.

Baza materiala: in administrare o cladire cu parter si 5 nivele; autoturism Dacia valoare contabila 159,3 milioane de lei; calculatoare PC in valoare contabila de 400,6 milioane de lei; mobilier birou in valoare contabila de 210,2 milioane de lei.

CFEDMDC se finanteaza exclusiv din venituri proprii. Pentru activitatile desfasurate Centrul poate percepe tarife. Propunerile privind activitatile pentru care se percep tarife, precum si valoarea acestora sunt avizate de Consiliul de Administratie si prezentate MCC in vederea aprobarii, prin ordin de catre ministrul Culturii si Cultelor.

Cheltuielile facute in 2004 insumeaza 12,8 miliarde de lei, din care aproximativ 72%, adica 9,3 miliarde, au constat in cheltuieli de personal, 3,2 miliarde au reprezentat cheltuieli materiale, iar 217 milioane au fost cheltuieli de capital. Activitatea centrului genereaza profit in fiecare an. Sumele execedentare in urma incheierii bugetului de venituri si cheltuieli se reporteaza pentru anul urmator. Pentru anul 2004, CFEDMDC a inregistrat un profit de aproximativ 8 miliarde lei.

Consideram ca centrul indeplineste un rol specializat pentru un domeniu in care nu exista concurenta substantiala din partea operatorilor privati de formare profesionala. Aportul institutiei la o cat mai buna pregatire a personalului din domeniul culturii este util si bine-venit. Sugeram gasirea unei utilitati sumelor excedentare inregistrate din activitatea CFEDMDC.

4. Institutul National al Monumentelor Istorice (INMI) - www.inmi.ro, www.monumente-istorice.ro; Legea nr 422/2001 si HG nr 261/2002

Institutul National al Monumentelor Istorice a luat fiinta prin adoptarea Legii nr 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, care prevede reorganizarea sub numele de mai sus a fostului Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural National. Institutul a preluat la infiintare intreaga documentatie a institutiilor care au functionat anterior in domeniul monumentelor istorice: Comisia Monumentelor Istorice, Directia Monumentelor Istorice, Directia Monumentelor Istorice si de Arta, Directia Patrimoniului Cultural National, Directia Economica si a Patrimoniului Cultural National, Directia Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice, Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural National. Baza materiala si de executie a acestor institutii a fost atribuita prin Legea nr 422/2001 Oficiului National al Monumentelor Istorice (ONMI).

INMI este organizat ca institutie subordonata MCC si are ca obiect de activitate asigurarea desfasurarii unor activitati din domeniul strategiei nationale in domeniul protejarii monumentelor istorice.

Principalele atributii ale INMI, conform Legii nr 422/2001 si HG nr 261/2002 sunt:

-actualizarea evidentei monumentelor istrice;

-elaborarea normativelor si a metodologiilor pentru domeniul monumentelor istorice;

-asigurarea fundamentarii stintiifice a deciziilor si avizelor Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice privind clasarea si evidenta monumentelor istorice, la interventiile asupra acestora si in zonele lor de protectie;

-administrarea bazei nationale de date a monumentelor istorice;

-propunerea de programe si proiecte nationale si internationale cu aplicare in domeniul protejarii monumentelor istorice;

-colaboreaza cu Oficiul National al Monumentelor Istorice in vederea realizarii obiectivelor privind protectia monumentelor istorice;

-propune si initiaza programe si proiecte nationale si internationale cu aplicare in domeniul protejarii monumentelor istorice;

-elaboreaza proiecte de valorificare prin turism cultural a monumentelor istorice.

INMI este condus de un director general si are in structura sa personal specializat: arhitecti, istorici de arta, arheologi, informaticieni, ingineri, organizat in doua compartimente: Cercetare Evidenta si Programe - Proiecte. Aceste departamente sunt secondate de compartimente conexe (financiar, administrativ). INMI are in componenta 51 de posturi ocupate. Incepand din anul 2002, intreaga activitate se desfasoara pe baza unor planuri anuale structurate pe programe si proiecte.

In baza materiala a Institutului sunt incluse cladirea aflata in administrarea sa, doua autoturisme si un microbuz. INMI este finantat din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat. In anul 2004, INIMI a beneficiat de 4,9 miliarde lei din venituri proprii si 6,9 miliarde lei din subventii de la bugetul de stat. Cheltuielile de personal au constat in 6,6 miliarde lei, cele pentru achizitionarea de materiale si servicii au fost de 3,7 miliarde lei, iar cheltuielile de capital au insumat 900 milioane lei.

Potrivit legislatiei in vigoare, INMI este abilitat sa intocmeasca Lista Monumentelor Istorice, pe baza informatiilor venite de la Directiile Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National (DJCCPCN). Lista Monumentelor Istorice (LMI) a fost aprobata prin Ordinul nr 2314/2004 al Ministrului Culturii si Cultelor. Este de mentionat faptul ca aceasta lista publicata in 2004, care contine aproximativ 21000 monumente istorice, este prima de acest gen dupa una similara aparuta in 1955 in care erau incluse 4345 monumente.

Prin compartimentul de Programe-Proiecte, INMI a intocmit studiile de evaluare tehnica privind patrimoniul arhitectural si arheologic al Romaniei. Pe baza acestui demers a fost elaborata o lista cu obiective ce necesita interventii prioritare.

Comisia Nationala a Monumentelor Istorice (CNMI) este, conform Legii nr 422/2001 si a Regulamentului din 11 aprilie 2002 de organizare si functionare a CNMI, un organism "stiintific, consultativ si de avizare in domeniul protejarii monumentelor istorice" si functioneaza pe langa MCC. Comisia avizeaza:

-metodologiile, normativele si reglementarile tehnico-stiintifice din domeniul protejarii monumentelor istorice;

-planurile de amenajare a teritoriului judetean si interjudetean;

-sectiunile de specialitate prevazute in Planul de amenajare a teritoriului national;

-planurile urbanistice ale localitatilor declarate oras sau sat istoric;

-interventia asupra monumentelor istorice precum si documentatia necesara;

-contractele ONMI privind interventiile asupra monumentelor istorice.

De asemenea, Comisia examineaza si avizeaza prioritatile de finantare din fondurile aprobate de la bugetul de stat si propune monumente istorice pentru a fi incluse in lista patrimoniului cultural si national mondial in pericol. Presedintele, vicepresedintii si secretarul Comisiei fac parte din Consiliul Stiintific al Institutului National al Monumentelor Istorice. Deciziile Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice privind clasarea sau evidenta monumentelor istorice, precum si cele care se refera la interventia asupra acestora, se fundamenteaza pe expertiza INMI. In situatia concreta a demararii unei interventii de restaurare a unui monument istoric, inainte ca ONMI sa incheie un contract in acest sens, este nevoie de avizul CNMI care isi fundamenteaza decizia pe expertiza INMI. Apreciem ca acest mecanism de functionare interinstitutional este greoi si incurajeaza birocratia.

Pe baza informatiilor de care au dispus autorii studiului nu se poate face o evaluare exacta a eficientei cu care opereaza trinomul institutional: CNMI, INMI si ONMI. Ca sugestie preliminara, consideram ca functia de expertiza poate fi incredintata CNMI, iar cea privind evidenta monumentelor istorice ar putea fi delegata ONMI. O analiza mai detaliata care sa includa si punctele de vedere ale beneficiarilor precum si ale societatilor implicate in interventii asupra monumentelor istorice si care sa fundamenteze o eventuala restructurare a acestor institutii ramane la latitudinea MCC sau a Guvernului.

5. Oficiul National al Monumentelor Istorice (ONMI) - www.onmi.ro, Legea nr 422/2001, HG nr 158/2001

Oficiul National al Monumentelor Istorice (ONMI) a fost infiintat si functioneaza in baza Legii nr 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, prin reorganizarea Oficiului National pentru Protejarea Patrimoniului. HG nr 1258/2001 stipuleaza organizarea si functionarea ONMI ca institutie publica cu personalitate juridica in subordinea MCC.

Ideea reformista care a stat la baza infiintarii ONMI a presupus comasarea unei multitudini de structuri cu atributii in domeniul monumentelor istorice in doar doua institutii, una avand rolul unei "executive agency" (ONMI), iar cealalta cu rol de expertiza si evidenta (Institutul National al Monumentelor Istorice - INMI). ONMI a preluat la data infiintarii sale intreaga baza materiala de executie, bunuri mobile si imobile, care au apartinut institutiilor cu activitate in domeniu - Directia Patrimoniului Cultural National, Directia Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice, Centrul pentru Administrarea si Protectia Patrimoniului Cultural, respectiv Oficiul National pentru Protejarea Patrimoniului, iar INMI a preluat baza documentara.

Principalele atributii ale Oficiului:

-gestioneaza, in conditiile legii, fondurile destinate cercetarii si expertizarii, in vederea proiectarii si executiei lucrarilor de consolidare-restaurare si de punere in valoare a monumentelor istorice;

-fundamenteaza necesarul de credite;

-propune prioritatile si evaluarea documentatiilor prezentate de persoanele de drept privat in vederea obtinerii de credite fara dobanda, cu dobanda redusa sau cu dobanda pietei, pentru efectuarea de lucrari de protejare la monumentele istorice detinute;

gestioneaza, prin acordarea de credite in regim extrabugetar, sumele provenite din aplicarea timbrului monumentelor istorice, instituit potrivit prevederilor art. 52 din Legea nr. 422/2001, precum si din alte surse cu aceeasi destinatie, obtinute in conditiile legii;

-administreaza, in numele MCC, monumentele istorice intrate cu orice titlu in proprietatea statului, altele decat cele administrate de alte institutii publice din subordinea MCC; propune concesionarea sau inchirierea acestora in conditiile legii;

-elaboreaza, potrivit strategiei MCC, si supune aprobarii acestuia Planul national de restaurare si asigura atribuirea contractelor de proiectare si executie a lucrarilor de restaurare, conservare, protectie si punere in valoare a obiectivelor cuprinse in acesta, potrivit legii;

-verifica si propune spre avizare, potrivit legii, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile contractate.

ONMI este condus de un director general numit de ministrul Culturii si Cultelor. Directorul general este ordonator tertiar de credite. Totalul cheltuielilor facute in anul 2004 a fost de 17,6 miliarde, din care 11,3 miliarde au constat in cheltuieli de personal, aproape 65% din buget, 5,5 miliarde cheltuieli pentru materiale si 744 milioane cheltuieli de capital.

Din preocuparea de a pune la dispozitia ONMI si fonduri din surse extrabugetare, a fost instituita prin Legea nr  422/2001 o taxa de timbru aferenta monumentelor istorice. Prin timbrul monumentelor istorice se colecteaza fonduri pentru lucrari de protejare, amenajare, restaurare etc necesare pentru cladirile monumemt istoric detinute de persoane fizice si juridice de drept privat. ONMI, prin Serviciul Control si Evidenta Taxa Timbru, realizeaza colectarea taxei timbrului monumentelor istorice care se constituie in "Fondul pentru creditare". De asemenea, acelasi serviciu se ocupa de actualizarea permanenta a bazei de date, evidenta sumelor si a contribuabililor, contactul permanent cu acestia si depistarea noilor contribuabili. In urma solicitarii de date suplimentare privitoare la modul in care a fost gestionata aceasta taxa de timbru, am primit din partea ONMI un raport din care prezentam principalele aspecte: procentul semnificativ (76% din totalul sumelor incasate in contul timbrului monumentelor istorice) este asigurat de catre contributori bugetari, reprezentati prin muzeele din tara care platesc taxa pentru biletele de intrare in muzeu; societatile cu capital privat asigura o suma infima fata de platitorii bugetari; cele mai multe societati private apeleaza la diverse modalitati pentru a evita plata, iar in final o parte din acestea refuza categoric, asteptand actionarea in justitie; etapele de parcurs pana la amenda, respectiv actionarea in justitie sunt anevoioase si nu rezolva problema de principiu.

Din diverse motive ONMI nu reuseste sa colecteze toate sumele care deriva din instituirea taxei de timbru. O analiza mai amanuntita la nivelul MCC sau chiar interministeriala prin includerea Ministerului Finantelor Publice ar putea identifica cauzele acestei situatii  precum si mijloacele de corectare.

Situatia incasarilor si platilor din anii 2003 si 2004 se prezinta astfel:

Conform situatiei prezentate de ONMI, din taxa de timbru nu a fost finantat nici un proiect de protejare, amenajare, restaurare etc a vreunui monument istoric. Din pacate, desi autorii studiului au insistat pentru obtinerea unei situatii a modului in care au fost cheltuite si celelalte fonduri gestionate de ONMI si destinate lucrarilor de consolidare-restuarare sau de punere in valoare a monumentelor istorice, pana la data finalizarii prezentei analize aceste date nu au fost transmise.Apreciem ca functiile si structura organizatorica a ONMI sunt adecvate, dar se impune identificarea unor solutii pentru cresterea eficacitatii acestei institutii, respectiv a intaririi capacitatii sale de colectare a taxei de timbru si implicit de finantare a proiectelor care au ca obiect monumentele istorice.

6. Centrul National de Cultura "Tinerimea Romana" (CNCTR) - www.centrul-tinerimea-romana.ro; HG nr 527/1992

Centrul National de Arta "Tinerimea Romana" functioneaza in baza HG nr 527/1992 de reorganizare a unor institutii publice subordonate MCC si a HG nr 78/2005 privind organizarea si functionarea MCC, cu modificarile si completarile ulterioare. Centrul este o institutie publica de cultura de interes national prin obiectul sau de activitate.

Principalele atributii legale ale Centrului sunt: realizarea de spectacole si turnee artistice pentru toate genurile artistice, cu scop cultural, educativ si de divertisment; acordarea de asistenta de specialitate pentru toate formatiile artistice de tineret din tara; desfasurarea activitatii de impresariat pentru propriile formatiile artistice, organizarea si realizarea de concerte, festivaluri si spectacole cu public, precum si concursuri cu formatiile artistice proprii sau in colaborare cu alti artisti; incheierea de contracte cu artisti si impresari romani sau straini, pentru manifestarile pe care le realizeaza sau la care participa, platind onorarii si efectuand incasari si plati; organizarea si realizarea, in studioul propriu sau in colaborare cu alti parteneri, de inregistrari audio si video necesare manifestarilor proprii si pentru schimb cu diferiti parteneri sau pentru valorificare.

Centrul are in structura sa o componenta dedicata activitatii artistice si o componenta functional-administrativa. Structura activitatii artistice este formata din urmatoarele formatii sau compartimente: Corul de Camera "Preludiu", Ansamblul Folcloric "Cununa Carpatilor", Orchestra de Camera "Philarmonia", Trupa de Balet "Orion", Compartimentul de muzica usoara, Clubul de Jazz, Studioul muzical si Compartimentul programe si proiecte culturale si organizare spectacole. Structura functional-administrativa are in componenta sa compartimentele: "juridic", "resurse umane", "economic, tehnic si administrativ", "financiar-contabil" si de "audit public intern". Institutia are cuprinse in organigrama sa un numar de 115 posturi.

Sediul Centrului este un imobil monument istoric si de arhitectura, care din 1991 este supus unor lucrari de reparatii capitale, consolidare si restaurare, lucrari care continua si in prezent. Cladirea face parte din domeniul public al statului si este dat in administrarea Centrului. Cladirea are un regim de inaltime de S+P+7E si are in componenta o sala de spectacole (150 locuri), sali de repetitii si alte spatii auxiliare necesare diferitelor colective artistice. Parcul auto este formt dintr-un autoturism Dacia 1310, an de fabricatie 2000 si un autocar Scania Irizar, an de fabricatie 2003.

Sursele de finantare ale Centrului sunt venituri proprii si subventii de la bugetul de stat. Pentru anul 2004, aceste subventii au fost in cuantum de 15,3 miliarde lei, iar pentru anul 2005 s-au redus la 13,9 miliarde lei. Din cheltuielile efectuate pe parcursul anului 2004, aproximativ 8 miliarde reprezinta cheltuieli de personal, din care 5,8 miliarde cheltuieli cu salariile, 8 miliarde au fost destinate cheltuielilor materiale (aici sunt incluse si sumele dedicate cheltuielilor de restaurare a imobilului), iar 150 milioane au reprezentat cheltuieli de capital.

Dintre structurile artistice aflate in cadrul centrului s-a remarcat in special Corul de camera "Preludiu", care de-a lungul anilor si-a castigat un renume international si efectuat numeroase turnee in strainatate, putand fi considerat un vector de imagine al Romaniei.

Daca fondurile alocate acestei institutii sunt suficiente ori daca cheltuirea banilor publici se putea face mai bine, sunt aspecte ce pot face subiectul unei alte analize, mai amanuntite decat cea pe care si-a propus-o analiza de fata. Daca majoritatea ansamblurilor artistice sunt subventionate din considerentul ca ofera un servciu cultural foarte specializat, ce nu ar putea fi furnizat de o piata culturala absolut libera, in ce priveste sectiunea "muzica usoara" ea nu poate beneficia de suportul acestui argument. Utilitatea ei poate fi pusa sub semnul intrebarii, in conditiile in care pare sa regrupeze artisti de muzica pop ce nu s-au putut adapta noilor evolutii din peisajul muzical autohton. De asemenea, avand in vedere denumirea si atributiile centrului, se impune intrebarea, "Ce artisti tineri sau ansambluri artistice noi a promovat sau a consiliat Centrul National Cultural Tinerimea Romana?"

Autorii studiului recomanda sa se analizeze posibilitatea comasarii functiilor CNCTR cu cele ale Autoritatii Nationale pentru Tineret (ANT), Agentie aflata in subordinea Guvernului (a se vedea Sectiunea II.1.2.9 - ANT)

7. Centrul de Consultanta pentru Programe Culturale Europene (CCPCE) - www.eurocult.ro, www.cultura2000.ro; HG nr 68/2005

Centrul este institutie publica cu personalitate juridica, care functioneaza in subordinea MCC, rezultata prin reorganizarea Punctului de contact din cadrul Ministerului. Conform notei de fundamentare a HG nr 68/2005, infiintarea unei structuri care sa se ocupe de promovarea programului-cadru 'Cultura 2000' reprezinta o obligatie asumata de Romania in urma negocierilor cu Uniunea Europeana: Documentul de Pozitie al Capitolului 20 (Cultura si Audiovizual), paragraful 2.2.1 din Planul de Negociere a Aderarii Romaniei la UE.

'Potrivit principiilor enuntate in Programul de Guvernare, Ministerul Culturii si Cultelor sustine si amplifica procesul de descentralizare administrativa si decizionala, motiv pentru care se propune reorganizarea Punctului de Contact Cultural din cadrul MCC si organizarea acestuia ca institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea MCC, sub denumirea de Centrul de Consultanta pentru Programe Culturale Europene.' - paragraf din Nota de fundamentare.

Centrul are urmatoarele atributii principale:

- asigura promovarea programului-cadru 'Cultura 2000';

- faciliteaza participarea la programul-cadru 'Cultura 2000' a unui numar cat mai mare de operatori culturali;

- disemineaza informatii privind licitatiile de proiecte organizate in cadrul programului-cadru 'Cultura 2000' si mecanismele de finantare;

- realizeaza schimbul de informatii cu structurile similare din statele participante la programul-cadru 'Cultura 2000';

- asigura la cerere servicii de consultanta si expertiza pentru operatorii culturali, in vederea elaborarii de proiecte in cadrul oferit de programele europene, inclusiv prin incheierea de contracte;

- reprezinta MCC, potrivit mandatului incredintat, in Comitetul de management al programului-cadru 'Cultura 2000' al Uniunii Europene;

- reprezinta punctul de contact al Romaniei pentru programul-cadru 'Cultura 2000'.

Centrul este condus de un director numit prin ordin al ministrului culturii si cultelor, in baza unui concurs. Directorul Centrului este ordonator tertiar de credite. CCPCE are 11 posturi, pentru anul 2005 fiind aprobat un numar de 8 posturi. CCPCE isi desfasoara activitatea in sediul MCC si nu are proprietati. Pentru anul 2005 bugetul aprobat al CCPCE este de 12,2 miliarde de lei din care 11,6 miliarde reprezinta alocatiile bugetare si 600 milioane reprezinta veniturile proprii.

CCPCE asigura gratuit, la cererea operatorilor culturali romani (persoane publice sau private) servicii de informare si consultanta pentru elaborarea proiectelor culturale in cadrul Programului Uniunii Europene 'Clutura 2000'. De asemenea Centrul isi propune sa pregateasca, prin seminarii, stagii de formare, dezbateri, piata culturala din Romania pentru a fi in masura sa atraga fonduri europene, altele decat cele propuse de Programul 'Cultura 2000'. In colaborare cu Centrul pentru Formare, Educatie Permanenta si Management in Domeniul Culturii realizeaza stagii de specializare in administrarea si gestionarea proiectelor culturale.

Programul 'Cultura 2000' contribuie la promovarea unei arii culturale comune pentru europeni. In acest context programul sprijina cooperarea dintre artisti, operatorii culturali, atat din domeniul privat, cat si din cel public, alaturi de activitatile retelelor culturale, altor parteneri, ca institutii culturale ale Statelor Membre si ale altor State participante.

Pentru a participa la program, fiecare tara membra a UE sau candidata trebuie sa achite anual o contributie. Din 2001 si pana in prezent, contributia Romaniei la programul 'Cultura 2000' a fost de 700.000 euro, o parte din aceasta suma, mai exact 317.000 euro fiind achitata din fonduri Phare, restul fiind alocat de la bugetul de stat prin MCC. Una din conditiile de baza ale programului este obligatia parteneriatului. Pentru a accesa fondurile acestui program, operatori culturali din cat mai multe tari europene trebuie sa coopereze si sa propuna un proiect comun.

Din 2001, numarul de proiecte castigatoare cu participare romaneasca a crescut anual. Conform raportului de activitate pe anul 2004 al CCPCE, 'din 2003, fondurile atrase din 'Cultura 2000" in proiectele cu participare romaneasca au depasit nivelul sumei platite de Guvern pentru asa numitul "tichet de participare" care da dreptul fiecarei tari sa intre in program, dar nu-i garanteaza in nici un fel returnarea neconditionata a banilor investiti'.

Demn de mentionat este faptul ca site-urile de internet ale CCPCE sunt foarte utile si pot fi luate ca exemplu de transparenta din punct de vedere informational si de alte institutii publice din Romania. Apreciem ca functiile si structura organizatorica a CCPCE sunt adecvate, iar activitatea sa utila.

Institutii aflate in subordinea/coordonarea MCC care nu au fost supuse evaluarii: Directiile judetene pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national, respectiv a municipiului Bucuresti - servicii publice deconcentrate, Biblioteca Nationala a Romaniei, Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc, Centrul National al Cinematografiei, Muzeul National de Arta al Romaniei din Bucuresti, Muzeul National de Arta Contemporana al Romaniei, Muzeul National al Hartilor si Cartii Vechi, Muzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti, Muzeul National 'Brukenthal' din Sibiu, Muzeul National 'Peles' din Sinaia, Muzeul National al Satului 'Dimitrie Gusti', Muzeul Taranului Roman din Bucuresti, Muzeul Bran din Bran, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj - Napoca, Complexul Muzeal National ' Moldova ' din Iasi, Muzeul Carpatilor Rasariteni din Sfantu Gheorghe, Muzeul National de Istorie Naturala 'Grigore Antipa' din Bucuresti, Muzeul de Arta 'Vasile Grigore - pictor si colectionar', Teatrul National 'I. L. Caragiale' din Bucuresti, Teatrul National 'Lucian Blaga' Cluj-Napoca, Teatrul National 'Vasile Alecsandri' din Iasi, Teatrul National 'Minai Eminescu' Timisoara, Teatrul National din Craiova, Teatrul National din Targu Mures, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, Opera Nationala din Bucuresti, Opera Nationala Romana din Cluj-Napoca, Opera Maghiara din Cluj-Napoca, Opera Nationala Romana din Iasi, Opera Nationala Romana din Timisoara, Teatrul National de Opereta 'Ion Dacian', Filarmonica 'George Enescu' din Bucuresti, Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, Centrul National de Cultura al Romilor, Centrul European de Cultura din Sinaia, Centrul de Cultura 'George Apostu' din Bacau, Centrul de Cultura 'Arcus' din Covasna, Centrul de Cultura 'Rosetti - Tescanu George Enescu', Centrul National al Dansului Bucuresti, Laboratorul National de Cercetare in Domeniul Conservarii si Restaurarii Patrimoniului Cultural National Mobil, Oficiul National de Servicii pentru Biblioteci, Studioul de Creatie Cinematografica din Bucuresti, Editura Video din Bucuresti, Administratia Fondului Cultural National, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala, ARTEXIM, Compania Nationala a Imprimeriilor 'Coresi' - S.A., Regia Autonoma de Distributie si Exploatare a Filmelor 'Romaniafilm', Studioul Cinematografic 'Rofilm' - S.A., Studioul Cinematografic 'Sahia Film' - S.A., Studioul Cinematografic 'Animafilm' - S.A., Societatea Comerciala 'Editura Scrisul Romanesc' - S.A., Societatea Comerciala 'Editura Meridiane' - S.A si 11 publicatii ('Contemporanul', 'Literatorul', 'Manuscriptum', 'Desteptarea Aromanilor', 'Moftul roman', 'Albina', 'Teatrul', 'Universul cartii', 'A Het', 'Korunk', 'Muvelodes', 'Vilnie Slovo' si Revista 'Biblioteca')

Unele institutii de cultura aflate in subordinea MCC merita o analiza mai amanuntita. Avem in vedere in special unele dintre muzeele, teatrele si operele din tara, finantate in acest moment din bugetul MCC. Consideram ca se impune luarea in considerare a oportunitatii trecerii acestor institutii de cultura din administrarea si finantarea MCC in responsabilitatea autoritatilor locale. Mai ales in cazul institutiilor care nu ar putea fi incluse in categoria celor "de interes/relevanta nationala", comunitatile locale trebuie sa decida ele insele daca asemenea institutii le sunt necesare si daca au resursele corespunzatoare functionarii lor. Trecerea unor asemena institutii din administrarea si finantarea MCC in responsabilitatea autoritatilor locale s-a mai incercat si in anii trecuti cu rezultate indoielnice. Si totusi, respectivele rezultate indoielnice nu trebuie sa constituie un motiv din care sa se renunte la o asemenea strategie. Ea nu ar trebui abandonata, dimpotriva ar trebui fundamentata si pregatita mai bine.

In legatura cu risipa de resurse in infiintarea/desfiintarea, organizarea/reorganizarea unor institutii culturale de o relevanta scazuta, semnificativ este cazul Muzeului Costumelor Populare (MCP). Inaugurat in noiembrie 2004 la Palatul Parlamentului, MCP a fost constituit pe baza unei donatii din partea unei persoane fizice de aproximativ 700 costume. Una din clauzele donatiei prevedea ca dreptul donatorului de a-si retrage costumele in momentul disparitiei muzeului. Acesta se pare ca a fost unul din motivele care a pledat pentru existenta MCP, Guvernul avand de ales intre a infiinta un muzeu prin care sa valorifice donatia primita sau a refuza aceasta donatie. Suma alocata MCP pentru infiintare si primul an de functionare a fost de 20 miliarde de lei. Pentru ca existenta MCP nu se justifica, in conditiile in care exista deja Muzeul National al Satului si Muzeul Taranului Roman, cu personal mai numeros si mai bine calificat, in acest an MCC a luat decizia de a desfiinta MCP si a organiza o sectie de gen in cadrul Muzeului National al Satului. Este un exemplu de cum decizii pripite si superficial fundamentate provoaca cheltuieli nejustificate de la bugetul de stat.