|
|
|
Cercetarile ce abordeaza diferite aspecte ale empatiei nu au condus inca la elaborarea unor modele explicative ale fenomenului ca in cazul motivatiei sau creativitatii, desi am putea considera conceptia asupra empatiei a Scolii de la Bucuresti ca un model explicativ complex romanesc posibil de imbunatatit prin rezultatele cercetarilor ulterioare.
Tema relatiilor dintre empatie si creativitate a fost mai putin studiata, in ultimul timp constatandu-se o reorientare a interesului specialistilor catre raportul empatie creatie plastica, empatie creativitate literara (S. Marcus, Doina Saucan, 1994).
Ni s-a parut interesant si eficient sa sintetizam o parte din informatiile cu privire la cele doua capacitati psihice discutate si sa realizam o paralela intre empatie si creativitate luand in considerare cateva aspecte teoretico-practice care le apropie, din care s-ar putea deduce interconditionarea lor la nivelul personalitatii si in plan comportamental. Aceasta paralela este cuprinsa in tabelul nr. 1.
Aspecte teoretico-practice
TABELUL I
EMPATIE
CREATIVITATE
1.Cele doua fenomene psihice au fiecare un potential de predispozitii care se constituie ca un fundament necesar (cu program ereditar) peste care se cladeste viitorul comportament empatic sau creativ. In manifestarea celor doua insusiri psihice raportul afectiv-cognitiv este diferit.
In cazul empatiei primeaza caracteristicile proceselor afective si apoi cognitive (deci o cunoastere prin afectivitate, imaginatie, transpunere si substituire. In cazul empatiei vorbim de o componenta fiziologica.
In cazul creativitatii primeaza caracteristicile proceselor cognitive superioare (gandire, imaginatie) si apoi afective. Combinatorica imaginativa cuprinde un aspect al empatiei: imaginatia substitutiva. Si in cadrul creativitatii comportamentul se bazeaza pe un fundament de caracteristici si predispozitii ale sistemului nervos central.
2. Insusire, trasatura a personalitatii umane
Empatia este o insusire comuna a indivizilor, normal repartizata in masa populatiei ce se distribuie de la niveluri inalt empatice la niveluri slab empatice si neempatice. Poate ajunge si la nivelul de aptitudine.
Creativitatea este potential normal, distribuit de la un numar redus de foarte inalt creativi (beionders - cel fara de seaman) la slab creativi si necreativi intre care un numar mare de oameni cu potential mediu.
Spre deosebire de empatie se dicuta despre creativitate generala si specifica.
3. Ambele fenomene se manifesta ca proces
In cazul empatiei procesul decurge in cateva etape care presupun cele trei preconditii: model, caracteristici afective, dispozitii si credinta in conventia transpunerii.
Etapa I:
cunoasterea modelului, aceleasi caracteristici, acumularea de informatii pentru a putea intelege modelul si al opiniilor pentru a putea emite solutii.
Etapa II:
de transpunere in situatia modelului si trairea evenimentului cum il traieste modelul (identificare, proiectie) fara o concentrare a atentiei exterioare ci a atentiei interioare;
Procesul creativ are mai multe etape dar pentru a avea loc sunt necesare preconditii : potential, dorinta , motivatia, un fond interdisciplinar.
Etapa I
problema asa cum este data;
Culegerea de informatii pentru a intelege problema
Etapa II
incubatia. Activitatea inconstienta sau constienta de amestecare a informatiilor de structurare si restructurare supusa combinatoricii imaginative si tehnicilor de creativitate.
Etapa
III
- inventia
Descoperirea / inventia
- descoperirea noului
Si in cazul empatiei ca si in cazul creativitatii putem intalni fenomenul de iluminare, de gasire a solutiei cu deosebirile necesare intre ele; in cazul empatiei descoperi un suflet (si inca nu am descoperit mecanismele, dar se bazeaza pe intuitie, contagiune si fuziune afectiva) acea stare de bucurie, fericire, "ca un cutremur psihic" (predomina intuitia si afectivitatea.).
In cazul creativitatii momentul Evrika presupune intuitie, incarcatura afectiva, dar cu predominarea gandirii logice, descoperi solutia.
Etapa IV - verificarea in practica
In cazul empatiei cunoasterea incarcata de subiectivism se verifica prin comportamentul manifestat de subiect si autenticitatea lui este data de nivelul adaptarii individului la relatiile sociale, de eficienta sociala a subiectului.
In cazul creativitatii produsul creativ este verificat in practica (solutie delimitata). Practica da verdictul daca este utila, originala.
In ambele situatii practica este cea care evalueaza, verifica valoarea produsului.
In ambele cazuri mecanismul de producere a celor doua fenomene presupune cognitie, anticipare, comunicare, contagiune, afectivitate, intuitie.
4. Ambele procese se finalizeaza cu un produs diferit
Produsul este dobandirea starii de empatie: acea stare prin care "eu-l" se simte identificat cu celalalt, putand retraii emotiile, gandurile si actiunile partenerului. Toate se pot obiectiva intr-un comportament original ce poarta amprenta celui care empatizeaza.
Un obiect, idee, concept, constructie teoretica - caracterizate prin noutate, originalitate si utilitate
5. Relatia cu inteligenta
este mai putin studiata in cazul empatiei.
Eugene A. Weinstein (1973) - autorul are in vedere unele capacitati constitutionale care intra in interactiune cu experientele de socializare si care contribuie la aparitia empatiei.
Pe primul loc se afla inteligenta. Empatia presupune ca subiectul (actorul) sa aprecieze cu acuratete modul celuilalt de a defini o situatie. Abilitatea de a surprinde semnificatii cere la randul ei abilitati simbolice care sa-i permita "actorului" sa aiba in vedere mai multe perspective in mod simultan, abilitate considerata de multi autori ca apanaj al inteligentei.
Relatia empatiei cu inteligenta este o relatie pozitiva (G. Allport, 1981).
este necesar un nivel supramediu al inteligentei;
de la un nivel supramediu se manifesta independent.
Relatia a constituit obiectul multor cercetari in domeniul creatologiei (vezi Al. Rosca, 1981; M. Roco, 1979).
6. Relatia cu motivatia:
- exista o componenta motivationala a empatiei data de trebuinta de altul, de nevoia de afinitati sociale, de dragoste, iubire. Ca si motivatia empatie este un vector al personalitatii creative. Si in cazul empatiei putem constata blocaje emotionale determinate de lipsa dorintei de a empatiza fapt ce conduce de multe ori la ineficienta in relatiile sociale.
motivatia este un vector al creativitatii;
sustine, orienteaza, energizeaza;
poate fi si blocaj al manifestarii creativitatii (lipsa curiozitatii, a dorintei de a crea ceva).
7. Relatia cu afectivitatea:
componenta emotionala este considerata inima empatiei
aici se impune delimitarea locului QE (coeficient de emotionalitate) in manifestarea empatiei (noi credem ca in manifestarea fenomenului empatic QE primeaza in raport cu QI).
sustinatoare in realizarea noului, originalului, in depasirea greutatilor;
blocaj al creativitatii (anxietate);
In creativitate QI primeaza in raport cu QE in anumite domenii tehnice, administrative, etc.
- nici empatia nici creativitatea nu pot fi gandite a se manifesta fara afectivitate si inteligenta
8. Relatia cu agresivitatea
Relatia dintre empatie si agresivitate este negativa. Agresivitatea limiteaza posibilitatea de a patrunde si simti pe celalalt.
agresivitatea determina o reactie de raspuns agresiv sau retragerea subiectului din relatia empatica.
Studiile au aratat ca profesorii neempatici sunt mai duri si manifesta comportament agresiv (S. Marcus, 1986) iar mamele slab empatice sunt mai agresive si manifesta comportament abuziv fata de copii lor (Miller si Einseberg, 1988)
agresivitatea ca o caracteristica a personalitatii inventatorului este uneori necesara in depasirea obstacolelor, avand insa valori medii ;
inventatorii apar uneori agresivi in sustinerea ideilor lor. Agresivitatea ca factor motivational poate constitui un obstacol in calea manifestarii creativitatii cand se proiecteaza la nivel inalt.
9. Rolul antrenamentului
Posibilitatea dezvoltarii empatiei prin antrenament a fost mai putin studiata. Incepand cu programul lui K. Bulmar si dezvoltarea profesiei de consilier si asistent social apar contributii la stimularea empatiei prin antrenament (D. Larson,1984; Corey M., 1982)
In creativitate este recunoscuta si apreciata posibilitatea dezvoltarii prin antrenament individual si de grup a potentialului creativ. Alaturi de contributiile Scolii americane de creativitate se remarca contributiile creatologilor romani Mihaela Roco, Ana Stoica, Grigore Nicola sau a Scolii iesene de inventica in promovarea antrenamentului in creativitate.
Paralela dintre empatie si creativitate s-ar putea extinde si cu alte subiecte cum sunt relatia lor cu varsta sau diferentele pe sexe sau formele si stilurile de manifestare in cazul celor doua capacitati discutate. Asa cum aratam la inceput, in ceea ce priveste creativitatea, aceste subiecte au fost investigate si exista informatie bogata. In schimb, in cazul empatiei multe aspecte sunt inca insuficient cercetate.
Privirea comparativa asupra creativitatii si empatiei ne-a reliefat ca este vorba de doua fenomene complexe si bine delimitate cu rol in adaptarea performanta la mediul biologic, social si cultural.
In sistemul personalitatii cele doua insusiri interactioneaza, empatia contribuind la performanta creativa in multe domenii de activitate, iar creativitatea sustinand manifestarea abilitatii empatiei la nivel de aptitudine.
Empatia este pentru creativitate unul din vectorii creativi si prin participarea la combinatorica imaginativa operatie generativa (dupa modelul Neveanu
Cercetarile noastre asupra grupului creativ de formare au evidentiat posibilitatea dezvoltarii si antrenarii corelate a empatiei si creativitatii (Mariana Caluschi, 2001-b).
