|
DREPUL GETO-DAC
In vremea regatului condus de Burebista si Decebal, cultura, arta, religia si cunostintele practice se dezvolta in diversitatea si complexitatea lor, ajutate fiind de normarea relatiilor sociale, de existenta unor reguli cu caracter imperativ, de valabilitate generala. Aceste norme au un caracter juridic, sunt obligatorii si sunt urmate de sanctiuni impuse de stat. Pe langa ele coexista o multitudine de obiceiuri si traditii din epoca dominatiei militare.
Pe langa dreptul nescris, se presupune ca exista si un sistem de legi de autoritate statala, mai ales ca ele sunt mentionate de istoricii Strabon si Iordanes, ca fiind elaborate de Burebista, ba, mai mult, ca acestea se pretindeau a fi de provenienta divina.[1] Poruncile regelui erau, de asemenea, considerate legi obligatorii, fiind sanctionate cu puterea autoritatii de stat. Institutiile juridice mai bine cunoscute pentru aceasta perioada sunt: proprietatea, familia, precum si normele penale care le aparau. Existenta marii proprietati latifundiare, a marilor proprietari de vite si sclavi este cunoscuta din descrierea vanzarilor de sclavi de pe pietele imperiului roman, ceea ce demonstreaza aservirea unei largi parti a populatiei
Un alt tip de proprietate cunoscut este acela al obstilor teritoriale libere, care aveau in stapanire pamanturi, vite, paduri. Poetul Horatiu ne descrie recoltele obstesti de pe glia "cea far de hat". Pamantul obstii era impartit in loturi, atribuit familiilor pe timp de un an, urmand ca sa se realizeze o redistribuire a acestora in anul urmator prin tragere la sorti.
Familia dacica era monogama. Atat Herodot, cat si Ovidiu, mai tarziu, afirma ca monogamia era o regula pazita cu deosebita severitate. Femeia era cumparata de la parinti in scopul casatoriei, probabil cu un pret fictiv, dar ea avea intotdeauna o zestre care dovedea pozitia sociala, bunastarea si diferentierea intre familii. Virtutea femeii era considerata sacra, din acest punct de vedere existand certe legaturi de familie intre tata si fii sai. Desi existau cu certitudine reguli privitoare la comert, acestea nu s-au pastrat. In domeniul apararii proprietatii si vietii, exista sistemul razbunarii private, care a fost inlocuit treptat cu atributii ale statului [2].
Judecarea faptelor penale cadea in sarcina regelui sau a marelui preot, dar uneori aceste doua functii erau cumulate, astfel ca regele judeca toate cauzele. Este de asemenea cunoscut faptul ca judecata era insotita de un ceremonial, atat laic, cat si religios. Incheierea tratatelor si conventiilor intre state se facea in prezenta unor soli si reprezentanti ai regalitatii, iar ca o chezasie a indeplinirii obligatiilor exista obiceiul aliantelor matrimoniale dintre familiile regale angajate in tratative.
[1] Iordanes, Despre originea si faptele getilor,( De origine actibusque Getarum - Getica - in Iordanes Romana et Getica) de Th. Momsen, Berlin 1882, text stabilit Fontes, vol.II, 1970, p.413, 417-419. Citat: Getii au avut drept rege pe Zamolxe, despre care cei mai multi scriitori de anale ne spun ca a fost un filozof cu o eruditie de admirat .Caci si mai inainte au avut pe invatatul Zeuta, dupa aceea pe Deceneu si in al treilea rand pe Zamolxe despre care am vorbit mai sus. Getii n-au fost deci lipsiti de oameni care sa-i invete folozofie. De aceea getii au fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilor si aproape egali cu grecii, dupa cum relateaza Dio, care a compus istoria si analele lor in limba greaca. El spunea ca acei dintre ei care erau de neam s-au numit Tarabostes, iar apoi Pileati: dintre dansii se alegeau regii si preotii. Si intr-atat au fost de laudati getii, incat se spune ca la ei s-a nascut Marte pe care inselaciunea poetilor l-a facut zeu al razboiului. De aceea spune si Virgilius : Neobositul parinte, care stapaneste campiile getilor. Pe acest Marte getii l-au induplecat printr-un cult salbatic (caci victimle lui au fost prizonierii ucisi), socotind ca seful razboaielor trebuie impacat prin varsare de sange
[2] Ovidiu. Tristele. V, 7, 10, 43-44.