|
|
|
Argument
Formatorii tinerei generatii sunt chemati sa-si dezvolte potentialul de aptitudini Ia nivel de competente pentru a pregati comunitatea sa rezolve cu succes problemele cu care se confrunta si sa proiecteze creativ o noua civilizatie. Ei insisi, formatorii, trebui formati prin antrenamente intensive pentru a-si dezvolta competentele sociale, element indispensabil (a1aturi de competentele profesionale ) in realizarea obiectivelor educatiei in mileniul III.
Scopul
Stimularea, antrenarea si dezvoltarea empatiei Ia nivel de competenta.
Obiective
1. Cunoasterea structurii, functiilor, rolul empatiei si a locului ei In repertoarul de competente sociale a cadrului didactic.
1.1. Participantii vor cunoaste care sunt cele cinci componente ale capacitatii empatice si cum pot fi ele delimitate, testate, dezvoltate.
1.2. V or sti care sunt functiile empatiei, cum pot fi stimulate si evaluate.
1.3. Vor Intelege care sunt factorii inhibitori si facilitatori ai manifestarii empatice si cum pot fi prevenite sau reduse obstacolele in comunicarea empatica.
1.4. Participantii isi vor structura o imagine cat mai completa asupra rolului empatiei in comportamentul social si profesional.
2. Dezvoltarea principalelor componente ale empatiei: componenta afectiva si componenta predictiva.
2.1. V or fi capabili sa se transpuna in situatia altora, manifestand empatie emotionala.
2.2. V or putea sa faca predictia asupra comportamentului celorlalti, manifestand empatie predictiva.
2.3. .V or actiona pentru prevenirea si/sau reducerea blocajelor empatiei in relationare.
2.4. V or utiliza capacitatea empatica in controlul pedagogice si in rezolvarea lor .
2.5. Vor fi capabili sa stimuleze dezvoltarea si manifestarea abilitatii empatice Ia elevi.
3. Formarea abilitatii de a utiliza competenta empatica in evaluarea scolara.
3.1. Participantii vor sti sa delimiteze stilurile apreciative, isi vor forma un stil apreciativ complex, empatic si creativ .
3.2. V or realiza aprecieri, evitand erorile fundamentale de atribuire.
3.3. 3.3 .Vor utiliza competenta empatica in controlul si echilibrarea balantei succes - esec, in intarirea stimei lor de sine.
3.4. Vor putea orienta elevii spre conturarea unor abilitati sociale si a unor standarde valorice pozitive in comportamentul lor social.
Grup tinta - cadre didactice debutante
Metodologie
In sustinerea programului vom utiliza antrenamentul intensiv, care se va derula dupa formula:
-80% din timp dedicat formarii abilitatilor , 20% din timp imbogatirii si structurarii fondului informational interdisciplinar individual.
Trei variabile sunt corelate in antrenament:
a) variabila demonstrare - exersare; (80% din timpul acordat)
b) variabila antrenare si transfer;
c) variabila fond informational (structurare si imbogatire -20% din timpul acordat.
Antrenarea competentei empatice se va realiza prin triangulatie metodologica, utilizand metode de creativitate, tehnici si procedee specifice psihologiei sociale aplicate: joc de rol, confruntare selectiva, confruntare metaforica, grup Focus, tehnici si metode ale Scolii Mirabilis de educatie si formare prin creativitate.
Evaluarea antrenamentului
Pentru evaluare se vor folosi: exercitii interactive de probare a abilitatilor formate; modelul euremelor aplicat in evaluare; scala de autoapreciere a abilitatilor sociale formate; evaluare creativa prin joc de rol in situatii sociale proiectate de formator (conflicte, relatii publice, recunoastere a sentimentelor etc. ). Initial si final se va aplica chestionarul formatorului.
Derularea antrenamentului
Prima zi (6 ore)
1. Capacitatea empatica -nucleul competentelor sociale
1.1. Constituirea grupului de lucru si realizarea climatului stimulativ. Exercitii de relationare si autoprezentare.
1.2. Aplicarea primelor teste de empatie emotionala si predictiva si a chestionarului formatorului.
1.3. Prezentarea obiectivelor. Exercitii de relationare si pluralitatea perspectivelor.
1.4. Antrenament in recunoasterea si definirea capacitatii empatice. Exercitii de identificare, exercitii de empatie cu model evocat.
1.5. Topul creativilor. Discutii pentru delimitarea impactului antrenamentului. Aplicarea chestionarului formatorului pentru prima zi.
Ziua a doua (6 ore)
2. Comunicare si comportament empatic
2.1. Prezentarea topului profesorului creativ. dupa prima zi.
2.2. Exercitii de autodezvaluire
2.3. Functiile empatiei - exercitii de comunicare empatica
2.4. Delimitarea principalelor obstacole in manifestarea capacitatii empatice - exercitii
2.5. Demonstrarea comportamentului empatic - exercitiu de empatie cu model prezentat
2.6. Cum transferam cele insusite in relatiile cu colegii. clasa de elevi - discutie Panel
2.7. Topul profesorului creativ. Aplicarea chestionarului formatorului pentru a doua zi.
Ziua a treia (6 ore)
3. Componenta afectiva si componenta predictiva a empatiei
3.1. Rezultatul topului
3.2. Exercitii de identificare. transpunere, analogii personale
3.3. Discutarea posibilitatilor de dezvoltare a componentei afective exercitii de recunoastere a sentimentelor, ascultare activa, comunicare empatica
3.4. Discutii privind empatia predictiva - exercitii de dezvoltare a empatiei predictive
3.5. Topul profesorului creativ. Chestionarul formatorului pentru a treia zi.
Ziua a patra a ( 6 ore)
4. Empatie, atribuire si stil apreciativ
4.1. Prezentarea topului profesorului creativ .Exercitii de relationare
4.2. Demonstrarea stilurilor apreciative prin teste si exercitii -discutarea caracteristicilor fiecarui stil
4.3. Atribuire si stil apreciativ - exercitii de evitare a erorilor fundamentale de atribuire in relatia profesor-elev
4.4. Cum transferam cele insusite la clasa? (activitate realizata prin Philips 6-6 sau metoda 6-3-5)
4.5. Topul profesorului creativ .Aplicarea chestionarului formatorului pentru a patra zi.
Ziua a cincea (6 ore)
5. Demonstrarea abilitatii formate in antrenament
5.1. Prezentarea rezultatelor topu-ului profesorului creativ din ziua a patra
5.2. Exercitii interactive de probare a abilitatilor formate
5.3. Joc de rol sau utilizarea unor metode de creativitate care induc si cer manifestarea competentei empatice (sinectica, roll-storming, batalia metaforelor etc. ) pentru intarirea si transferul abilitatilor formate
5.4. Topul profesorului creativ .Aplicarea chestionarului formatorului pentru a V-a zi.
Ziua a sasea (6 ore)
6. Evaluare finala
6.1. Topul profesorului creativ
6.2. Evaluarea rezultatelor antrenamentului prin:
Evaluarea la nivel individual a abilitatilor formate.
Fiecare participant va propune o activitate care solicita manifestarea empatiei si va fi lider in realizarea activitatii respective
Elaborarea de catre fiecare participant a unor exercitii de empatie (afectiva, motivationaJa, predictiva) posibil de utilizat in predarea /invatarea obiectului de activitate.
6.3. Aplicarea scalei de autoapreciere a efectelor antrenamentului
6.4. Aplicarea chestionarului formatorului
6.5. Topul profesorului creativ. Topul topurilor pentru intreg antrenamentul
6.6. Alcatuirea mapei cu materiale elaborate de participanti in cursul antrenamentului
6.7. Stabilirea unor modalitati de comunicare intre participanti si formator pentru sustinerea efortului de dezvoltare continua a competentei empatice
Data: 18.12.1999
Tema: Componentele empatiei Grup tinta: Profesori debutanti
Formator: dr. Mariana Caluschi
Obiective
.vor cunoaste cele 5 componente ale capacitatii empatice
.vor sti ce probe se pot utiliza pentru testarea empatiei afective, motivationale, predictive
.vor putea sa utilizeze modelul evocat sau perceput pentru a se transpune in situatia sau in rolul altuia
.vor fi capabili sa utilizeze exercitiul empatic in procesul de invatare/predare la obiectul de specialitate
.vor elabora exercitii pentru stimularea si dezvoltarea empatiei emotionale si predictive la clasa
.vor fi competenti in utilizarea abilitatii empatice in rezolvarea sau controlarea conflictelor pedagogice
Metode si tehnici utilizate
- strategiile creativitatii (invaluirea, provocarea) -exercitii de empatie emotionala
- exercitiul cu model evocat
- exercitiul empatic
- joc de rol
- exercitii de identificare dupa imagine
Structura activitatii
I. Prezentarea topului profesorului creativ si empatic.
Aprecierea rezultatelor si materialelor elaborate in reuniunea anterioara.
II. Reamintirea normelor si axiomelor grupului creativ.
III. Exercitiul de autoprezentare metaforica.
IV .Prezentarea succinta a componentelor empatiei; exemplificare cu teme din activitatea didactica.
De exemplu:
1. Rolul empatiei afective si predictive in verificarea elevilor.
2. Prevenirea conflictelor elev-cunoastere sau elev-cadru didactic prin predictie empatica
V .Exercitiu de alloempatie. Fiecare participant deseneaza, simbolizeaza starea in care se afla la momentul respectiv (desen in culori, schematic ): Participantii se grupeaza in diada.
Faza I
Fiecare priveste desenul partenerului si incearca sa descrie in cateva cuvinte starea prin care trece acesta.
Faza-II
Fiecare participant pune in scris 3 intrebari partenerului, in functie de desenul acestuia; apoi incearca sa faca predictia asupra intrebarilor care i s-au pus de catre partener .
Faza III
Se citesc intrebarile si predictiile facute (faza predictie - confirmare). Se observa reactiile participantilor. Liderul intervine numai cand o diada prelungeste exercitiul prin explicatii suplimentare sau cand diferenta intre predictie si confirmare este foarte mare. Se evidentiaza si expectantele participantilor (din predictiile facute asupra intrebarilor ce Ii se vor pune). Exercitiul poate fi desfasurat si in alte forme (un singur subiect si grupul intreg); esential este Sa evidentieze relatia dintre predictie si confirmare.
VI. Brainstorming cu roluri de pe tema 'Cum optimizam relatia profesor - elev sau profesor - parinte?'
Roluri: profesor, parintele unui copil neastamparat cu rezultate scolare medii, copilul, medicul scolii, psihologul scolii, un bunic, Maica Tereza, inspectorul scolar.
In final se evidentiaza manifestarea empatiei afective si predictive prin sublinierea expectantelor celor doi parteneri: parinti, profesori, dar si rolul lucrului in echipa in generarea solutiilor. Se trece Ia schitarea rolului ascultarii active, a comunicarii de suport, non-agresiva si non-violenta in manifestarea abilitatii empatice. Se lucreaza individual 'monologul calului' dupa imagine. Apoi fiecare participant citeste monologul realizat prin identificare (imaginatie de substituire ) cu calul (calul poate fi elev si cei care joaca sah - un profesor, un parinte, doi profesori, un inspector - un profesor, doi parinti etc.)
Exp. Degeaba vrea domnul profesor sa-l impresioneze pe inspector. Pe noi ne-a legat Ia bot si ne-a pus sa zambim; dar daca nu vrea 'calul' sa faca miscarea potrivita, s-a dus de rapa toata reputatia scolii.
Se evidentiaza temerile, dorintele si expectantele calului. Se sustin discutii asupra exercitiului lucrat.
Se realizeaza o aplicare de proba pentru diagnosticarea nivelului empatiei afective si predictive (testul Dyamond adaptat la creativitate pentru empatie predictiva, testul Mahrebian Epstein pentru componenta afectiva a empatiei), sau alte scale.
Se imparte grupul in doua grupuri de cate sase persoane.
Fiecare grup primeste cate o povestire in care un subiect (personaj) descrie ce i s-a intamplat si da cateva relatii despre cum reactioneaza el in mod obisnuit. Povestirea se opreste in momentul producerii intamplarii. De exemplu:
Marius este un elev cu rezultate scolare foarte bune. EI este pasionat de fizica si a obtinut in clasa a X-a rezultate care i-au permis sa ajunga pana la faza pe tara inclusiv, fiind apreciat intre olimpicii scolii. EI este un adolescent sociabil si comunicativ, cu incredere in fortele Iui, cu multi prieteni intre colegi si chiar intre profesori. .4nul trecut, dupa ce a obtinut locul I Ia faza judeteana a olimpiadei de .fizica, s-au acordat ca premii pentru ocupantii locurilor I si 2 o excursie in Franta. Marius s-a pregatit de plecare. Era foarte bucuros si cu bagajele la usa, astepta sa se precizeze trenul cu care vor pleca spre Bucuresti. In ziua in care trebuia sa plece, nerabdator a dat telefon ca sa i se comunice ora de intalnire la gara. Un glas mirat i-a spus: 'S-a plecat de ieri! Cum te cheama? A dar nu erai pe lista! ' Si a Inchis telefonul.
Atunci Marius a simtit a spus.. a facut
Dupa ce liderul fiecarui microgrup a citit povestirea, fiecare participant incearca sa se transpuna in rolul personajului si apoi sa scrie ce a simtit, ce a gandit personajul. Dupa 10-15 minute participantii sunt pusi sa citeasca ceea ce au scris. liderul grupului citeste continuarea povestirii.
Se face, deci, identificare, predictie si confirmare. Faza ultima se realizeaza la nivelul grupului mare.
Conditii pentru producerea empatiei
Se prezinta cele trei conditii: existenta modelului de empatizat, a experientei afective a celui ce empatizeaza, a credintei in conventia transpunerii.
VII. Exercitiul empatic
Se prezinta exercitiul empatic.
Fazele exercitiului empatic
a face strainul cunoscut
perceperea, vizualizarea, discutii cu modelul
Questioning, brainstorming de intrebari
utilizarea unor tehnici de apropiere cognitiva si emotionala de model (demersul de la altul-la sine)
3. Transpunerea, identificarea, proiectia in (cu) situatia celuilalt 'ca si cum' ar fi el (demersul de la sine-la altul).
5. Proiectarea propriului comportament corelat cu scopul urmarit (demersul de la sine-la altul)
Exercitiul empatic elaborat de noi a fost experimentat si utilizat in dezvoltarea constienta a capacitatii empatice la nivel individual (140 de subiecti) si la nivel colectiv (in 1 0 grupuri creative - aproximativ 150 subiecti).
Se lucreaza un exercitiu de empatie cu model prezentat.
Un participant (sau liderul, co-liderul) povesteste o intamplare si se opreste la producerea evenimentului.
Liderul antreneaza participantii in activitate urmarind pasii (fazele) exercitiului. Se pun intrebari modelului prezent (cel care povesteste intamplarea) prin indepartarea de intamplare si cunoasterea mai adecvata a modelului, modului sau obisnuit de reactie.
Dupa parcurgerea tuturor fazelor fiecare participant citeste ce a scris dupa identificarea cu modelul. In final modelul citeste ce a simtit, gandit. cum a actionat el in acea situatie ( este bine ca 'personajul"- sa fi pregatit anterior exercitiul).
Se discuta rezultatele exercitiului, modelul reliefand pe care dintre participanti l-a simtit ca a empatizat cu el. a carui predictie a fost confirmata de el.
Se discuta modul in care este implicata abilitatea empatica in rezolvarea unor conflicte pedagogice
VIIl. Se da ca exemplu conflictul elev-cunoastere. Se evidentiaza rolul profesorului diriginte in rezolvarea conflictului si drumul de la identificarea conflictului pana la rezolvarea lui.
IX. Se lucreaza un exercitiu de empatizare (dupa imagine) cu j personajele din imaginea "plimbare in trei". Sarcina este transpunerea in situatia fiecarui personaj, elaborarea unei discutii in trei care sa evidentieze temerile, trebuintele si asteptarile celor trei. Initial se face un exercitiu de 'denumire pentru tablou'. Se citesc in grup ,.discutiile imaginate de fiecare.
X. Se trec in revista principalele obiective atinse in reuniunea de antrenament. Se fixeaza tematica pentru acasa. Fiecare participant trebuie sa delimiteze cum poate utiliza exercitiile empatice Ia obiectul Iui si sa dea un exemplu.
Se realizeaza topul profesorului creativ si empatic.
1. Intrebari
definiti empatia si delimitati conditiile declansarii ei;
ce functii indeplineste empatia? Exemplificati;
caracterizati comparativ stilul apreciativ empatic si stilul detasat;
ce ste atribuirea si ce relatii exista intre atribuire si empatie?
cum se implica afectivitatea in procesele empatiei si creativitatii?
care credeti ca sunt implicatiile stilurilor apreciative in rezolvarea conflictelor?
2. Interpretati urmatoarele texte:
'Teoria empatiei sau Einfiihlung-ul a fost formulata de Th. Lipps deosebeste la obiectul estetic o forma (ton, culoare, etc.) si un continut. Continutul estetic e de natura psihica. In sesizarea si in gustarea unei opere de arta noi suntem in activitate interna, psihica, noi introducem in obiectul estetic cerea din sufletul nostru. Aceasta introducere a sufletului nostru in obiecte e ceea ce numeste Lipps Einfiihlung general aperceptive. El deosebeste insa patru feluri de Einfiihlung, si anume: a) Cand insufletim natura si spatiul, avem o empatie naturala, empirica - e ceea ce numeste ll Einfiihlung natural (Natureinfuhlung). In acest caz noi atribuim naturii tendinte, puteri, activitate. Aceasta este baza psihologica a vechiului antropomorfism. B) Cand atribuim naturii si sentimentele ce ne ajuta sufletul nostru: mandria, jalea, durerea, atunci se naste empatia estetica . c) Cand dispozitiile noastre sufletesti, trezite cu ocazia unor factori straini, le atribuim acelor factori, se produce empatie dispozitionala. De exemplu: culorile si tonurile muzicale trezesc in sufletul nostru diferite sentimente; daca noi consideram aceste sentimente ca inerente oarecum culorilor si tonurilor, inseamna ca am introdus dispozitiile noastre afective chiar in acele senzatii vizuale sau auditive.
In sfarsit al patrulea fel de empatie e aceea care se poate numi sociala si care consta in patrunderea, in introducerea vietii noastre in sufletul altor oameni. In cazul acesta exista o 'transpunere a mea in altul'.
Prin urmare, prin empatie intelegem o obiectivare a Eului nostru, o oglindire a lui in lumea externa. Valoarea estetica se produce astfel prin afirmarea vietii (nu in sensul de afirmare utilitara a vietii). Negarea vietii intr-un obiect constituie, dupa Lipps, uratul.
(Andrei P. (1997) - Valorile estetice si teoria empatie din vol. Filosofia valorii, Editura Polirom, p.224 - 225.)
3. Sugestii pentru seminar:
Realizati un Focus - grup pe tema "empatia - o competenta necesara profesiei de psiholog.
Realizati un exercitiu de empatie cu model evocat si un exercitiu cu model prezentat.
Realizati un exercitiu de exprimare metaforica: empatia este pentru psiholog precum
43. Yalom, I. - 1975, The Theorie and Practice of Group Psychotherapy, Basic Books, New York
