|
|
|
DIVERTISMENT CHIMIC
"Chimia, eterna rivala si imitatoare a naturii"
Diderot
Elev 1:
Suntem un grup de elevi ai claselor a VIII a si ne-am propus ca prin activitatea noastra de astazi sa incercam sa descoperim impreuna cateva din "misterele" chimiei - stiinta cu ajutorul careia oamenii au reusit sa realizeze poate cele mai spectaculoase si mai incredibile minuni. Deasemenea dorim sa demonstram ca unele fenomene naturale pot fi reproduse in laborator, si daca nu sunteti atenti ati putea crede ca sunt vrajitorii.
Asadar, fiti atenti la demonstratiile colegilor mei si sa incepem!
Elev 2: (Aprinderea spontana 1)
Stiti care este adevarul despre foc? Daca nu va spun eu ca focul este cunoscut inca din cele mai vechi timpuri, fiind observat pentru prima oara in momentul in care unii pomi erau trazniti. Ca metoda de aprindere se folosea ciocnirea a doua pietre care producea o scanteie. Astazi stim cu totii cum se aprinde focul! Eu o sa va demonstrez ca pot aprinde aceasta spirtiera doar "vrajind" o bagheta de sticla. Priviti!
Care este explicatia?
Bagheta a fost introdusa intr-un amestec format din doua substante ( permanganat de potasiu si acid sulfuric concentrat) care au provocat aprinderea spirtului de pe fitilul spirtierei.
Elev 1: (Scantei sub apa)
Credeti ca pot exista scantei sau flacari sub apa? Eu si colega mea va vom demonstra ca acest lucru este posibil. Priviti!
Elev 3: (Flacari sub apa)
Cum a fost posibil?
Amandoua am folosit un vas in care am introdus o substanta (permanganat de potasiu sau clorat de potasiu) care in contact cu acidul sulfuric concentrat elibereaza oxigenul, o substanta ce intretine arderea.
Elev 4 : (Aprindere spontana)
Oxigenul este o substanta chimica foarte importanta. Pe langa faptul ca intretine viata, cea mai importanta proprietate a lui este aceea ca intretine arderea, lucru pe care-l veti obseva foarte usor si in demonstratia mea si a colegului meu.
Elev 5 : (Lumini in eprubeta)
Pentru a obtine efectul obsevat de voi am folosit cate o substanta care prin descompunere a pus in libertate oxigenul ce a determinat aprinderea aschiei de brad, respectiv a pastilei de sulf.
Elev 6: (Foc pe apa).
Acum v-ati convins, sper, ca focul exista chiar sub apa. Dar pe apa? Eu o sa va arat ca pot face ca focul sa stea pe apa si in acelasi timp sa transform apa in vin. Atentie!
Sunteti curiosi cum am reusit? Foarte simplu! Datorita cunostintelor acumulate la orele de chimie si folosind o substanta numita sodiu metalic, care in contact cu aerul se aprinde, iar cu apa formeaza o substanta numita soda caustica care schimba culoarea lichidului din vas.
Elev 7: (Vulcanul)
Cu ajutorul chimiei putem reproduce unele fenomene naturale. Priviti cu atentie! Ati recunoscut fenomenul?
Substanta portocalie (bicromat de amoniu) pe care ati vazut-o initial, sub actiunea caldurii batului de chibrit se descompune dand impresia unei eruptii vulcanice.
Elev 8: (Ceata)
Stiti ca ceata este un fenomen natural intalnit destul de des in aceasta perioada a anului. Ea se formeaza datorita condensarii vaporilor de apa din atmosfera. In laborator putem produce ceata folosind un simplu vas de sticla.
Sticla a avut in ea acid clorhidric iar dopul a fost murdar de amoniac. Cele doua substante cand s-au intalnit au produs un fum ca ceata ( o substanta noua numita stiintific clorura de amoniu, iar popular - tipirig).
Elev 9 : ( Focul rece)
Eu o sa va arat ca o batista poate ramane intreaga chiar daca arde cu flacara.
Batista a fost muiata in apa, stoarsa bine, apoi am inmuiat-o in alcool. Cand i-am dat foc, caldura degajata a folosit pentru uscarea batistei.
Elev 10 : (Flacari si fum); Elev 11: (Focuri bengale)
Pentru ca suntem in apropierea sarbatorilor de iarna cand jocul stralucitor si multicolor al focurilor de artificii starneste admiratia oricarui privitor, ne-am gandit ca nimic nu ar fi mai potrivit ca moment de incheiere a activitatii noastre decat un astfel de foc. Asa ca .
Elev 1:
Ei, ce ziceti? Nu vi se pare interesanta chimia? Speram ca activitatea noastra v-a starnit curiozitatea si interesul pentru aceasta stiinta fara de care insasi viata nu ar fi posibila.
Elev 10:
Zilnic intalnim si folosim produse chimice. Ne spalam pe maini cu sapun, dar sapunul este un produs chimic; ne imbracam, dar stofele, lana, incaltamintea sunt tot produse chimice; mancam produsele pregatite de mama - "chimista" casei - in "laboratorul" propriu, bucataria, cand suntem bolnavi luam medicamente, deasemenea produse chimice, respiram oxigen - substanta chimica, etc.
Elev 6:
Pentru toate acestea si multe altele, merita sa cititi, sa va informati, sa capatati cunostinte din toate domeniile, nu doar din chimie, pentru ca un om bine informat si educat este un om puternic si va fi pretuit pretutindeni.
Multumim pentru atentia acordata si va dorim succes in activitatea voastra viitoare!
Nota: descrierea experimentelor se face in anexa de mai jos.
ANEXA
Aprinderea spontana 1
Intr-o capsula se realizeaza un amestec de KMnO4 si H2SO4 concentrat. Se introduce bagheta in amestec si apoi se atinge fitilul unei spirtiere cu alcool. Fitilul se va aprinde spontan.
Scantei sub apa
Intr-un vas de sticla se toarna 150 ml apa, se adauga cca. 5 g KClO3 si cateva bobite de fosfor alb. Printr-o palnie cu gatul lung infipt in stratul de KClO3 se picura H2SO4 concentrat. Se vor observa scantei datorate aprinderii fosforului. Efectul se observa mai bine la intuneric.
Flacari sub apa
Intr-un vas de sticla se toarna cu pipeta cantitati egale (cca. 2-4 ml) de H2SO4 concentrat si alcool etilic, avand grija sa nu se prelinga pe peretii eprubetei. Apoi se arunca cateva cristale de KMnO4. Din vas se va ridica o flacara insotita de mici pocnituri.
Aprinderea spontana 2
Intr-un cilindru gradat se introduce un varf de spatula de MnO2. Se adauga apa oxigenata. Imediat se introduce o aschie de brad ce are jaratec la unul din capete. Aschia se aprinde spontan.
Lumini in eprubeta
Se incalzeste o eprubeta ce contine un amestec de MnO2 si KClO3. Cand se observa degajarea de gaz se arunca cateva pastille de sulf. Imediat va apare in eprubeta o lumina albastra spectaculoasa.
Foc pe apa sau transformarea apei in vin
Intr-un cristalizor cu apa si cateva picaturi de fenolftaleina se introduce o bucatica de sodiu sau potasiu metalic asezata pe hartie de filtru. Se acopera cristalizorul cu o palnie de sticla.
Vulcanul
Pe o sita de azbest se pun cateva grame (cca 10g) de bicromat de amoniu. Bete de chibrit aprinse (1-2 poate mai multe) se infig in gramajoara de la baza spre varf. Bicromatul se descompune sub influenta caldurii batului de chibrit dand impresia unui Vulcan.
Ceata
Un vas de sticla ( de preferinta o sticla) in care s-a introdus in prealabil HCl concentrat, se acopera cu un dop murder de ammoniac. Imediat in sticla apare un fum alb asemanator cetii.
Focul rece
Cu un cleste metalic se prinde de un capat o batista inmuiata in apa, apoi in alcool, si i se da foc. Batista va arde dar va ramane intreaga.
Flacari si fum
Intr-un creuzet se realizeaza un amestec din parti egale de zahar si KClO3 (1-2g din fiecare). Se pot adauga si pulberi metalice (Mg, Fe). Cu pipeta se adauga 1-2 picaturi de H2SO4 concentrat. Amestecul se aprinde arzand cu flacara vie de culoare violet. Efectul este spectaculos.
Focuri bengale
Orice foc bengal contine trei categorii de substante:
un combustibil (carbune sau sulf)
un oxidant (clorat de potasiu, azotat de potasiu, etc.)
o substanta care coloreaza flacara (specifica pentru fiecare culoare).
Toate cele trei substante trebuie sa fie bine uscate si sub forma de pulberi fine. Din pulberile celor trei categorii de substante se fac amestecuri cat mai omogene. Din fiecare amestec se iau 1-2g care vor fi asezate pe o hartie de filtru sau sugativa nitrata in prealabil (inmuiata intr-o solutie concentrata de azotat de sodiu sau potasiu si lasata la sa se usuce in aer liber). Ea se aprinde usor si arde cu repeziciune. Hartia se pune pe o sita de azbest, se ridica putin de la un colt si I se da foc. Cand flacara atinge gramajoara, aceasta se va aprinde arzand cu flacara vie, colorata.
Ex. de retete:
- pentru culoarea rosie:
31 g clorat de potasiu
8 g sulf
11 g clorura de calciu
- pentru culoarea verde:
30 g clorat de potasiu
8 g sulf
12 g carbonat de bariu
- pentru culoarea galbena:
3 g clorat de potasiu
1,6 g sulf
1,5 g carbonat de sodiu anhidru
- pentru culoarea albastra:
13 g clorat de potasiu
2 g sulf
1,5 g sulfat dublu de aluminiu si potasiu anhidru
1,5 g de CuCO3 · Cu(OH)2
