|
CHIMIE ANORGANICA STRUCTURALA
Chimia anorganica se ocupa cu investigarea experimentala si interpretarea teoretica a proprietatilor si reactiilor tuturor elementelor cunoscute si a compusilor acestora cu exceptia hidrocarburilor si a derivatilor de hidrocarburi. (definitie din 1982)
Varietatea compusilor chimici este impresionanta si are la baza o varietate de tipuri de legaturi si de structuri intalnite in acesti compusi.Din acest motiv este important studiul legaturii chimice in toate formele sale, asocierea tipurilor de legaturi cu tipurile de structuri si sublinierea relatiei intre diferitele structuri si proprietati ale elementelor chimice si compusilor chimici.
Diversitatea proprietatilor determina caracterul aplicativ al chimiei anorganice intr-o multitudine de domenii.
Diferenta intre tipurile de legaturi si de structuri intalnite in chimia organica si cele intalnite in chimia anorganica se datoreaza in principal faptului ca in general chimia organica este chimia carbonului, in timp ce chimia anorganica este chimia celorlalte elemente, dar si a carbonului.
De fapt, spre deosebire de carbon, care are doar orbitali s si p disponibili, celelalte elemente (incepand cu perioada 3 a sistemului periodic) au orbitali de tip d implicati in multe cazuri in formarea legaturilor.
Urmatorul tabel prezinta o parte dintre aceste diferente privind tipurile de legaturi, geometrii, retele cristaline:
Tipuri de legaturi
Chimie anorganica
Chimie organica
Legatura simpla
Legatura dubla
Legatura tripla
Legatura cvadrupla
Legaturi de H
punti in:
- molecule deficitare de electroni; ex. compusi ai borului (legaturi 2c-3e)
clusteri metalici -
punti de H in varfurile sau fetele poliedrului format din atomi metalici
H3C - CH3
H - C = C - H
Legaturi covalente C - H
legaturi de hidrogen intramoleculare
Geometrii(N.C.)
tetraedrice (N.C.= 4)
octaedrice (N.C.= 6)
alte geometrii
(N.C. = 3, 5, 7, 8, 9)
tetraedrice(N.C.=4)
Tipuri de retele cristaline
retele ionice,
atomice, metalice
moleculare
moleculare
Astazi sunt cunoscute aproximativ 7- 8 milioane de compusi organici, 2-3 milioane de compusi anorganici si cateva milioane de compusi organometalici. Descoperirea sau prepararea ca si caracterizarea structurala a acestora se datoreaza:
a. curiozitatii stiintifice (de ex. legatura din borani studiata de catre W.Lipsomb - Premiul Nobel, 1976- "pentru studiile sale asupra structurii boranilor, importante pentru elucidarea problemelor referitoare la legatura chimica")
b.intamplarii (de ex. primul compus al unui gaz nobil, Xe[PtF6] , descoperit in 1962 de N.Bartlett )
c. necesitatii unor aplicatii practice (de ex.supraconductorii descoperiti in 1986-1987, cand G.Bednorz si K.A Muller au primit Premiul Nobel in fizica- "pentru contributiile importante in domeniul supraconductibilitatii materialelor ceramice")