Sistem complex de producere a uleiului biodiesel din plante acvatice

II. Rezumatul proiectului

Obiectul proiectului. Sistem complex de producere a uleiului biodiesel din plante acvatice.

Scopul proiectului. Elaborarea unui sistem complex de producere a uleiului biodiesel din plante acvatice (microalge).

Solutia propusa. In proiectul respectiv drept materie prima pentru producerea uleiului biodiesel vor servi plantele acvatice (microalge), crescute in bioreactoare (dispozitive functionale in decursul intregului an). Sistemul va include un set tubular de producere a microalgelor (bioreactoare), o instalatie de centrifugare a algelor produse si o instalatie de presare a algelor si de producere a uleiului de biodiesel. Pentru a functiona se propune ca intreg sistemul sa fie alimentat cu energie electrica produsa de un set de colectoare solare producatoare de energie electrica in baza energiei solare. Initial se propune de a elabora impreuna cu compania AlgeLink din Olanda si Institutul de Microbiologie si Biotehnologie din Moldova de identificat specia de alge ajustata la conditiile climaterice din Moldova. Ulterior se propune de a lansa un proiect cu aspect comercial care ar demonstra esenta durabilitatii si replicabilitatii in conditiile Moldovei.

Rezultatele scontate. Proiectul prevede producerea combustibilului biodiesel, obtinut din microalge. Microalgele sunt o cultura oleaginoasa, care produce cantitati mari de ulei, peste circa 300 tone de la ha pe an. Pentru comparatie productivitatea de ulei la cerealiere este de 68,22 litri de la 1 ha pe an; la floarea soarelui este de 386,58 litri; si la rapita este de 481,33 litri. Avantajul sistemului de producere a uleiului biodiesel din microalge este evident. Microalgele cresc in decursul anului intreg si au un ciclu scurt de viata. Microalgele se dezvolta foarte rapid – de 100 ori mai accelerat decat copacii. De obicei masa microalgelor se dubleaza zilnic. Pentru microalge este necesara materia prima usor accesibila: lumina soarelui, apa, bioxidul de carbon (CO2) si substantele nutritive (P si N).

Aria de implementare. Confirmarea indicilor preconizati de eficienta a producerii uleiului biodiesel din microalge va deschide o cale spre o implementare larga a astfel de sisteme complexe in Republica Moldova.

a)Obiective generale:

Caracteristica situatiei generale si a rezultatelor obtinute la momentul actual in domeniul mentionat in Republica Moldova si in lume, gradul de explorare

In balanta energetica a Republicii Moldova pentru anul 2005 consumul intern brut de resurse energetice a constituit 91,2 PJ (2173,3­­_*10³ t.e.p. sau 3257_*10³ t.c.c.), dintre care numai cca 3,5 PJ (83,3_* 10³ t.e.p. sau 125_*10³ t.c.c.) prezinta resurse proprii. De origine regenerabila au fost: 0,27 PJ (6,6_*10³ t.e.p. sau 10_*10³ t.c.c.) produse la centrala hidroelectrica Costesti sub forma de energie electrica si 2,8 PJ (67_*10³ t.e.p. sau 101_*10³ t.c.c.) - sub forma de lemne pentru foc si deseuri lemnoase agricole. Totodata, conditiile climaterice si posibilitatile economice permit de a utiliza pe scara mai larga energia din biomasa sub diferite forme si deseuri organice, energia solara, energia eoliana si hidraulica, al caror potential disponibil este prezentat In tab. 1. Volumul disponibil total al principalelor tipuri de surselor regenerabile de energie (S.R.E.) se estimeaza la 113,4 PJ (2,7_*10⁶ t.e.p. sau 4,0_*10⁶ t.c.c.), ceea ce depaseste de circa 1,2 ori consumul total intern brut de resurse energetice fosile In anul 2005.

Tabelul 1. Potentialul tehnic disponibil al principalelor tipuri de S.R.E.

*) Evaluare a potentialului teoretic

Potentialul tehnic al acestor resurse a fost estimat la eventuala folosire a 25% - din cantitatea anuala de 2,5 mln. tone de deseuri agricole, a 0,1% din teritoriul tarii ­pentru instalarea colectoarelor solare si modulelor fotovoltaice (PV), a 0,03% din suprafata teritoriului tarii, amplasat pe coline si vai deschise - pentru instalarea agregatelor eoliene la inaltimi de 50-70 m deasupra solului, precum si a energiei cinetice a raurilor Nistru, Prut si Raut prin instalarea micro-CHE de flux fara baraje, mini-CHE in derivatie si a energiei potentiale a scurgerilor din lacurile de acumulare [3,6].

Intru promovarea energiei regenerabile In Republica Moldova s-au facut mari eforturi privind asigurarea legislativa [1-6]. Astfel in a. 2007 a fost adoptata de Guvern Strategia energetica a Republicii Moldova pana in anul 2020 (Aprobata de Guvern prin Hotararea nr. 958 din 21 august 2007) [1], care include si compartimentul Surse Regenerabile de Energie, Legea energiei regenerabile (Aprobata de catre Parlament prin Hotararea nr. 164-XVI din 13 iulie 2007) [5].

Ca confirmare a atentiei mari abordate problemei utilizarii SRE se poate indica practica tarilor dezvoltate, de exemplu a SUA, care anual editeaza rapoarte privitor la rezultatele valorificarii energiei regenerabile si anual corecteaza programele respective. Una din problemele strategice formulate pentru SUA in domeniul utilizarii SRE consta in modificarea formelor de activitate comerciala cu schimbarea structurii consumului de energie folosind pentru aceasta forme de dirijare din partea statului (Alocutiunea Presedintelui SUA G. BUSH la deschiderea Conferintei WIREC 2008) [7] .

Uniunea Europeana, SUA, Japonia, India ,China, Israel, Federatia Rusa, Ucraina si alte tari depun mari eforturi pentru valorificarea practica a potentialului disponibil in teritoriu a Surselor regenerabile de energie. In lume astazi sunt lansate diverse programe de valorificare si utilizare practica a SRE, una din prioritati fiind producerea de biodiesel. Utilizarea SRE este estimata ca o directie de mare perspectiva in lume pentru a acoperi necesarul de energie (fig. 1 ).

Fig. 1. Prognoza dezvoltarii energiei mondiale (scenariu posibil - Бюллетень МАГАТЭ, 2000. Т. 42, №2)

Succesul valorificarii potentialului SRE In Moldova este in mare masura determinat de activitatea de promovare a acestor surse, pregatire a specialistilor, cunoasterea tehnologiilor performante in acest domeniu si posibilitatea adaptarii lor la conditiile existente din republica. Astazi este deja bine cunoscut si de multe ori verificat faptul, ca transferul mecanic al tehnologiilor, fie chiar foarte performante si flexibile pe alta platforma industriala, mediu economic si social adesea se finalizeaza cu esec.

In ultimii ani aceasta problema este constientizata de comunitatea stiintifica din Republica Moldova si cercetari in acest domeniu se fac de institutiile de cercetare academice si Universitatile republicii.

Producerea uleiului biodiesel din microalge este o sursa extrem de eficienta inca foarte putin explorata nu numai in Moldova dar si in lume. Este una dintre cele mai (daca nu cea mai) eficiente metode de producere a uleiului de biodiesel. Pentru promovarea acestui sistem in Republica Moldova este nevoie de a produce acelea microalge care sa fie ajustate la conditiile Moldovei si a lansa un proiect de demonstrare ca aceasta metoda de producere a uleiului biodiesel are un potential de extindere. Acest proiect va include nu numai aspecte de asimilare a tehnologiilor noi cunoscute in lume, dar si a promovarii inovatiilor ce reiese din experienta echipei de cercetare acumulate in cadrul realizarii proiectului „Producerea combustibilului biodiesel din plante acvatice

Argumentarea necesitatii de a efectua investigatii in cadrul proiectului prezentat

Problema includerii in circuitul economiei nationale a surselor regenerabile de energie (S.R.E.) este foarte actual pentru Republica Moldova.

Surse disponibile de energie regenerabila in Republica Moldova sunt urmatoarele: biomasa, energia soarelui, energia vantului, energia hidraulica si energia surselor cu potential termic redus.

O faza obligatorie a procesului de promovare a energiei SRE, inclusiv biomasa o constitue executarea unor proiecte de demonstrare a eficientei energetic pentru diferiti consumatori. Fara argumentarea eficientei energetice, si mai tarziu si a eficientei economice, promovarea activitatilor de valorificare a SRE nu se vor solda cu succes. Este de mentionat faptul ca faza aceasta de argumentare si demonstrare are un cost mai ridicat in comparative cu faza de implementare extinsa.

Esenta si continutul proiectului propus este bine racordat la obiectivele Strategiei energetic a Republicii Moldova pana in a. 2020[4], cu planul de actiuni al proiectului Programului National de valorificare a SRE in Republica Moldova pana in a 2010[3], Programul National de asigurare a securitatii ecologice pentru anii 2007-2015[6]. Din aceste considerente acest proiect propus pentru realizare necesita eforturi pentru a fi realizat in termenii stabiliti.

Originalitatea investigatiilor

Nivelul teoretico-aplicativ al cercetarilor din cadrul proiectului inaintat in comparative cu nivelul mondial, metodologia cercetarii

Se vor examina regimurile de functionare a instalatiei olandeze de producere a algelor din care se va produce ulei biodiesel. impreuna cu Institutul de Microbiologie si Biotehnologie din Republica Moldova se va identifica specia de algii ajustata la conditiile Republicii Moldova. Se preconizeaza testarea capacitatii de tastare a producerii uleiului biodiesel din microalge in regim comercial in conditiile Republicii Moldova.

Gradul de noutate al produsului sau tehnologiei preconizate; caracteristica rezultatelor estimate

Se va propune o schema complexa de producere de combustibil biodiesel din microalge racordat la conditiile climaterice a Republicii Moldova. Este o metoda ce are o productivitate la 1 ha a uleiului biodiesel de circa 1000 de ori mai mare in comparatie cu productivitatea uleiului biodiesel din rapita la 1 ha.

Argumentarea credibilitatii realizarii proiectului

Echipa incadrata in realizarea proiectului are experienta in domeniul elaborarii diferitor proiecte de cercetare si stiintifice in domeniul microbiologiei. In primul rand se va miza substantial pe potentialul stiintific a Institutului de Microbiologie si Biotehnologie din Republica Moldova. Asistenta tehnica de monitorizare a evolutiei microalgelor si adaptarea lor la conditiile climaterice a Republicii Moldova va fi la fel acordat de catre colaboratorii de la institutia Olandeza.

Echipa de executor include:

Cercetori stiintifici – 10

Inclusiv: dr.h -1 , dr. in stiinte -5 , doctoranzi - .1

Posesori ai titlurilor didactice: conferentiari cercetatori 2, profesor universitar 1.

Impactul socio-economic al rezultatelor; forme de implementare; beneficiarii rezultatelor estimate (se prezinta actul de confirmare sau recenzie, semnata de beneficiar)

Producerea combustibilului biodiesel din microalgae va contribui la producerea locala a resurselor energetic cat si la diminuarea consumului de resurse energetic fosile si la poluarea atmosferei cu gaze cu efect de sera, precum va servi si ca o mostra de demonstrare a eficientei producerii combustibilului biodiesel din microalge, metoda complet noua pentru Republica Moldova.

Promovarea rezultatelor realizarii proiectului vor contribui la educatia populatiei, in special potentialilor producatori, la formarea unei noi atitudini in domeniul utilizarii practice a potentialului energetic al surselor regenerabile de energie in tara.

Suprafata totala ocupata de un bioreactor cu un potential de producere a 1 tone de biomasa pe zi, din care se poate produce circa 0.5 tone de ulei biodiesel, este de 0.5ha. Capacitatea anuala a unei astfel de instalatie este de mai mult de 300 tone pe an ce este echivalenta unei productivitati similare de rapita de pe o suprafata de circa 1000 ha. Sistemul dat de producere a combustibilului biodiesel va contribui substantial si la siguranta alimentara a tarii fiindca va stimula utilizarea terenurilor agricole preponderent pentru cultivarea produselor agricole si mai putin pentru producerea biomasei.

Perspective de cooperare in cadrul Programelor internationale dupa finalizarea proiectului

Rezultatele obtinute vor fi baza pentru extinderea implementarii acestor sisteme de producere a combustibilului biodiesel din microalge si pot miza pe sustinerea din partea donatorilor externi si a Oficiului carbon din Moldova

In cazul stiintelor aplicate se descriu beneficiile economice pentru agentii economici, participanti la proiect (pentru potentiali producatori, utilizatori ai produsului), contributia previzibila la imbunatatirea pozitiei de piata, la cresterea performantelor si competitivitatii agentilor economici participanti la proiect sau care vor valorifica rezultatele proiectului propus, contributia la eficientizarea utilizarii resurselor umane si material.

Beneficiul economic va constitui in producerea a circa 1 tona de biomasa pe zi de pe o suprafata de 0.5ha. Sistemul dat in cazul unei implementari corecte poate atinge volume scontate ale productiei de biomasa in perioada anilor 2008-2012 de peste 100 mii tone. Volumele de comercializare catre anul 2012 poate ajunge la nivelul de 360 mil.lei. Circuitul total al intreprinderii in aa. 2008-2012 va constitui circa 750 mil.lei anual (46 mil.euro). Profitul mediu anual scontat va constitui nu mai putin de 119 mil.lei (7.3 mil.euro). Volumul investitiilor necesare in anul 2008 este de circa 3 mil.lei.

Descrierea proiectului de inovare si transfer tehnologic

1.     Argumentarea necesitatii realizarii proiectului

Problema includerii in circuitul economiei nationale a surselor regenerabile de energie (S.R.E.) este foarte actual pentru Republica Moldova. Sursele disponibile de energie regenerabila in Republica Moldova sunt urmatoarele: biomasa, energia soarelui, energia vantului, energia hidraulica si energia surselor cu potential termic redus.

Astazi este elaborate un set de proiecte a documentelor la nivel de stat, care au ca obiectiv general includerea in circuitul economiei nationale a potentialului surselor regenerabile de energie.

Experienta statelor dezvoltate, ce au rezultate marcante in acest domeniu, confirma necesitatea de a avea faza de demonstrare pentru inovatiile propuse. Aceasta este corect si pentru faza de asimilare a tehnologiilor de producere a combustibilului biodiesel din microalgae cu o productivitate a biomasei la 1 ha de circa 1000 ori mai mare anual decat a plantatiilor de rapita. Sistemul propus poate functiona timp indelungat fara a distruge cultura de alge. Bioreactorul de producere a algelor este dotat cu un sistem foarte benefic de autofiltrare, fapt ce reduce impurificarea. De asemenea, reactoarele reprezinta sisteme automatizate, usor reglabile, cu functionare continua, cu parametri ecologic puri, care sunt usor de reglat. Algele se afla in interiorul sistemului de bioreactoarer cu actiune continua doar 3.5 ore, dupa care sunt culese si supuse prelucrarii. De obicei masa microalgelor se dubleaza zilnic.

Cresterea preturilor mondiale la resursele energetice primare a caror Republica Moldova este importator net impune o abordare extrem de serioasa a promovarii energiei SRE. In aceasta categorie producerea combustibilului biodiesel ocupa unul din principalele locuri. Chiar si tarile dezvoltate, care au posibilitatea de asi acoperi necesarul de resurse energetic traditionale, indica faptul, ca aceste tari depun mari eforturi pentru utilizarea resurselor energetice regenerabile.

O faza obligatorie a procesului de promovare a energiei SRE, inclusiv producerea combustibilului biodiesel din microalge o constituie executarea unor proiecte de demonstrare a eficientei sistemului dat de producere ajustat la conditiile climaterice a Moldovei. Fara argumentarea eficientei energetice, si mai tarziu si a eficientei economice, promovarea activitatilor de valorificare a SRE nu au succes. Este de mentionat si faptul, ca faza aceasta de argumentare si demonstrare are un cost mai ridicat in comparatie cu faza de implementare extinsa, dar ca atare este o necesitate absolut necesara.

Esenta si continutul proiectului propus este bine racordat la obiectivele Strategiei energetice a Republicii Moldova pana in a. 2020, cu planul de actiuni al proiectului Programului National de valorificare a SRE in Republica Moldova pana in a. 2010, programului securitatii ecologice a Republicii Moldova pana in a. 2015. De asemenea aceasta tema este mentionata si in ‘Prioritatile de politici ale Guvernului pentru anii 2008-2009”, P.3c, care pledeaza pentru diversificare a surselor de energie prin exploararea metodelor alternative de producere a energiei, inclusiv promovarea energie reginerabile. Acest punct face parte din asigurarea securitatii si integritatii tarii [10]. Din aceste considerente acest proiect propus pentru realizare necesita eforturi pentru a fi realizat in termenii stabiliti.

2.     Studii de fezabilitate si elaborari anterioare ce stau la baza proiectului.

Acest system de producere a combustibilului biodiesel din microalge a fost descoperit si se bucura de un mare succes in Olanda, dar este absolut ne explorat in Moldova. Echipa de cercetare isi pune drept scop de a ajusta acest sistem la conditiile Republicii Moldova. Membrii echipei de cercetare au contactat colegii din Olanda si planifica o vizita de lucru la institutia data. Din partea Institutiei din Olanda este desemnat un colaborator stiintific care a comunicat ca la moment institutia din Olanda testeaza posibilitatea producerii combustibilului biodiesel din microalge in mai multe regiuni ale lumii si au manifestat un interes pozitiv de a colabora cu echipa din Moldova. Dupa cum sa mentionat, aceasta metoda este noua pentru Moldova. In ultimii cativa ani Moldova a devenit destul de activa in producerea uleiului biodiesel din rapita, marind substantial terenurile de cultivare a rapitei si construind o fabrica de producere a uleiului biodiesel din rapita in regiunea de nord. Acest fapt sa manifestat in mai multe tari din lume. Prin metoda propusa de producere a uleiului biodiesel din microalge de la 1 ha se poate ridica de circa 1000 ori mai mult ulei biodiesel in comparatie cu plantatia de rapita.

Experienta vasta a Institutului de Microbiologie si Biotehnologie din Moldova si personal a Domnului Academician Valeriu Rudic ce se bucura de o recunostinta internationala, este extrem de importanta in implementarea acestui proiect.

La fel, experienta acumulata de echipa de executori privind cercetarea, elaborarea si proiectarea instalatiilor pentru valorificarea surselor regenerabile de energie, experienta de selectare a locului amplasarii instalatiilor, tinand cont de normele ecologice si a securitatii muncii si protectiei mediului ambiant, participarea la realizarea proiectelor prezinta o confirmare obiectiva a competitivitatii echipei de executori a acestui proiect si garanteaza succesul implementarii lucrarilor planificate cu obtinerea rezultatelor, ce pot fi transferate pentru alti producatori similari in Republica Moldova.

3.     Obiectivele proiectului

Elaborarea si confectionarea unei instalatii ajustata la conditiile climaterice din Republica Moldova de producere a combustibilului biodiesel din microalge cu o producere anuala a acestui combustibil de circa 1000 ori mai mare de pe 1 ha in comparatie cu rapita. Proiectul va fi implementat in satul Colonita si prevede montarea unei instalatii de demonstrare si solutionare a urmatoarelor probleme:

Elaborarea unei specii de microalge ajustata la conditiile climaterice a Republicii Moldova;

Economia spatiului de producere a biomasei (circa 1 tona biomasa pe zi de pe 0.5 ha din care se poate extrage circa 0.5 tone ulei biodiesel);

Atingerea unei functionalitati indelungate a sistemului fara a distruge cultura de alge;

Dotarea bioreactorului cu un sistem benefic de autofiltrare pentru a reduce impurificarea;

Automatizarea reactoarelor cu sisteme usor reglabile si functionare continua si mentinere a parametrilor ecologici puri;

Atingerea unui nivel de productivitate a algelor in interiorul sistemului bioreactoarelor cu actiune continua doar 3.5 ore, dupa care sa fie culese si supuse prelucrarii;

Testarea componentelor sistemului si estimarea experimentala a eficientei in functie de conditiile mediului incunjurator;

Elaborare recomandari de utilizare a solutiilor tip in conditiile climaterice a Moldovei

Supravegherea functionarii instalatiei pe parcursul aa. 2009 – 2010 (faza de incercari experimentale);

Procesarea si analiza rezultatelor masurarilor cu elaborarea recomandarilor de utilizare a prototipului elaborate testat.

4.     Metode si mijloace utilizate in realizarea proiectului

Bazele teoretice ale microbiolobiei in producerea plantelor acvatice. Urmatoarele specii de microalgae vor fi testate la conditiile Republicii Moldova:

Neochloris oleoabundans ce este o specie de microalge din categoria Chlorophyceae;

Scenedesmus dimorphus – alge unicelulare din categoria Chlorophyceae si este una din cea mai preferata specie pentru in producerea biomasei. Una din problema majora a Scenedesmus este greutatea ei marita ce provoaca sedimentarea grabita daca nu este tinuta in regim de agitatie constanta;

Euglena gracilis;

Phaeodactylum tricornutum, ce este o diatoma;

Pleurochrysis carterae, ce este o specie de alge unicelulare coccolihophorida cu o abilitate de calcificare subcelulara si face parte din categoria Haptophyta (Prymnesiophyceae);

Prymnesium parvum, ce este o alga toxica;

Teraselmis chui, ce este o alga marina unicelulara;

Teraselmis suecica;

Isochrysis galbana, ce este o microalga;

Nannochloropsis salina – Aceasta alge deasemenea este numita Nannochloris oculata. Din aceeasi grupa fac parte Nannochloris atomus Butcher, Nannochloris maculata Butcher, Nannochloropsis gaditana Lubian, si Nannochloropsis oculata (Droop)

Botryococcus braunii poate produce lanturi lungi de hidrocarboni, reprezentand 86% din greutatea sa. Alge verde Botryococcus este remarcabila la raportul calitate-cantitate de hidrocraboni lichizi produsi. Unii din oamenii de stiinta considera stramosii acestei alge, direct au influentat formare a celor mai mari depozite de combustibili fosili.

Dunaliella tertiolecta – Aceasta specie a inregistrat o capacitate de producere a uleiului de cca. 37% (baza organica). D. tertiolecta este o specie care creste repede, ceea ce inseamna deasemenea ca are o rata inalta de retragere a CO2.

Nannochloris sp.

Speciile Spirulina

Chlorophyceae (alge verde). Algele verzi au tendinta de a produce amidon si nu lipide. Ele au o rata inalta de crestere la 30oC si nevoi ridicate de lumina ca 55 mmho/cm in solutia de apa de tipul 1.

Bacilliarophy (alge diatom). Algele diatom au nevoie de silicon in apa pentru a creste, cele verzi au nevoie de azot pentru acest proces. In conditia de deficienta de nutrienti, algele au produs mai mult ulei per kg de alge, in schimb volumul de alge este mai mic. In situatia in care unele alge verzi sunt rezistente la fluctuatii de temperaturi, diatomii au o limita in ceea ce priveste fluctuatiile date.

5.     Nivelul parametrilor de performanta si calitate. Comparatie cu prototipul. Elementele de inovare si transfer tehnologic.

6.     Gradul de conformitate cu cerintele reglementarilor si standardelor corespunzatoare la nivel european sau international (calitate, mediu, risc, etc.).

Echipamentul propus corespunde totalmente standardelor si reglementarilor Uniunii Europene.

7.     Domeniile de aplicare.

Sectorul rural si urban, gospodarii de fermieri, companii de transport, etc.

8.     Ce necesitati ale potentialilor beneficiari satisface.

Utilizarea acestei instalatii asigura urmatoarele beneficii:

obtinerea unui sistem de producere extrem de marita de combustibil biodiesel ajustat la conditiile Republicii Moldova in comparatie cu sistemele existente;

diminuarea cheltuielilor de exploatare, deoarece instalatia asigura diminuarea (in mare masura excluderea) consumului de resurse energetice primare (gaz natural, carbune) sau electricitate necesare pentru indeplinirea normelor sanitare pentru producerea de combustibil biodiesel;

inscrierea armonioasa in sistemele existente de aprovizionare cu biodiesel a parcului de transport a Republicii Moldova;

diminuarea poluarii mediului si aparitia posibilitatii de vindere a cotei de CO2 tarilor din occident.

9.     La ce etapa de finisare se afla elaborarea ce sta la baza proiectului

Cladirea unde va fi plasat sistemul de producere este deja in proces de constructie in localitatea Colonita, mun. Chisinau. De asemenea este in proces de constructie spatiul de crestere a pestelui necesar pentru producerea de CO₂ pentru alimentarea miroalgelor. Sistemul de producere a combustibilului biodiesel din microalge functioneaza deja de un an de zile in Olanda. Echipa de cercetare a intrat in contact cu partenerii din Olanda si negocierile au ajuns la o etapa mult avansata referitor la colaborarea in vederea valorificarii unei specii de alge ajustat la conditiile Republicii Moldova. Scrisoarea de intentii primita din Olanda se anexeaza. Ulterior echipa de cercetare planifica o vizita de lucru in Olanda la invitatia colegilor olandezi. In general colegii olandezi propun colaborarea cu echipa de cercetare din Moldova prin sistem electronic. In fig. Nr. 2 este prezentat sistemul tubular de testare care va fi monitorizat in mod electronic din Olanda printr-un sistem de monitorizare a cresterii algiilor pentru clientii internationali prezentat in fig. 3 si 4.

Fig. 2: Unitatea de crestere, monitorizare si hranire

10.  Ce volum de lucrari mai este necesar de indeplinit.

In primul rind este necesar de procurat instalatia olandeza de producere a algelor in conditii foto-bioreactoare tubulare. Impeuna cu partenerii olandezi echipa de cercetare din Moldva trebuie sa instaleze acest sistem in Moldova si sa testeze un set de microalge pana la identificarea speciei ce ar asigura cantitatea optima de producere in conditiile climaterice din Moldova. Ulterior se planifica instalarea si lansarea unui sistem de producere durabil, care va servi o demonstrare a replicabilitatii acestui proiect. Drept sumar este necesar de a indeplini partea cea mai importanta, incepand cu montarea sistemului, testarea primei componente puse in exploatare si introducerea modificarilor necesare la realizarea fazei a doua a sistemului, determinarea eficientei solutiei propuse si generalizarea rezultatelor, elaborare recomandari privind implementarea sistemelor de producere de combustibil biodiesel similare si in alte regiuni ale Republicii Moldova.

11.  Posibilitatea crearii intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), numarul de locuri de munca.

Se preconizeaza conlucrare cu o intreprindere mica din s.Colonita, mun. Chisinau si instruirea pe parcursul derularii proiectului a unor specialisti din cadrul intreprinderii date pentru a asimila noile tehnologii. In perspectiva acesti specialisti pot forma un grup specializat de montare a noilor capacitati de producere in cadrul intreprinderii date si in afara ei. Intreprinderea este gata sa acopere o buna parte a investitiilor necesare pentru implementarea acestui proiect.

12.  Rezultate scontate.

Se va elabora un sistem ajustat la conditiile climaterice a Republicii Moldova de producere a combustibilului biodiesel din alge ce este una din cea mai noua si cea mai eficienta metoda de producere acestei surse de energie din lume.

13.  Cofinantarea proiectului de catre beneficiarii cointeresati. Conditiile de conlucrare.

Proiectul va fi cofinantat de catre intreprinderea Aquacultura SRL din s. Colonita, mun. Chisinau. in suma de 1500 mii lei. O suma substantiala deja este investita in construirea cladirii necesare de a acomoda o astfel de instalatie.

14.  Viabilitatea elaborarii pe piata.

Sistemul dat este nou pe piata Moldovei. Evolutia din ultimii cativa ani demonstreaza o crestere sporita pe piata mondiala la sursele energetice, in special petroliere, ceia ce se soldeaza cu o crestere enorma a pretului pentru un barell de petrol. Drept rezultat, pe piata mondiala a crescut cererea pentru sursele regenerabile de energie, in special biodiesel. Moldova nu este o exceptie si activ sa incadrat in raspunderea la noile cerinte ce au aparut pe piata mondiala. Acest fapt ne demonstreaza cresterea sporita a plantatiilor de rapita in Republica pe parcursul ultimilor cativa ani. Sistemul propus vine cu o metoda pe producere de 1000 ori mai mare de pe 1 ha a uleiului de biodiesel in comparatie cu metoda de producere a acestui ulei din rapita. Pe langa toate avantajele aduse de metoda data, cert este faptul ca ea va contribui direct la securitatea alimentara a Republicii prin minimizarea suprafetelor de producere a uleiului biodiesel de 1000 ori in comparatie cu metoda de producere din rapita. Viabilitatea rezultatelor acestui proiect pe piata va fi in crestere permanenta, deoarece va creste costul resurselor energetice primare (gaz, carbune, pacura) care sunt de import, precum si resurselor energetice locale (paie, lemne si alte deseuri agricole). Este cunoscut faptul ca experienta implementarii centrelor termice de catre UCIMPA in Moldova in anii 2006- 2008 a indicat o crestere a pretului la paiele balotate pe piata interna in a. 2007 aproape de 2 ori in comparatie cu a. 2006 [ ]. Acest fapt demonstreaza inca o data ca tendinta de crestere a preturilor la sursele energetice locale va creste si in continuare.

15.  Costul produsului, tehnologiei, serviciului (in comparatie cu produsele similare existente).

Cea mai raspandita metoda de producere a uleiului biodiesel in Moldova la moment este din rapita. Metoda propusa vine cu o producere de circa 1000 ori mai mare de pe 1 ha anual decat metoda de producere din rapita. Daca e sa comparam investitia necesara pentru tehnologia propusa de producere a uleiului biodiesel din microalge ce necesita o amplasare pe 1 ha si investitia necesara pe 1000 ha de rapita atunci costul produsului se estimeaza cu circa 25% mai mic chiar in primul an de producere. Deja in al doilea si urmatorii ani de producere costul este cu circa 95% mai mic in comparatie cu sistemul deja traditional de producere a uleiului biodiesel din rapita. Sistemul dat va fi adoptat la conditiile de exploatare si climaterice caracteristice Moldovei.

16.  Utilaj necesar si pretul lui.

17.  Trecerea pe scara industriala necesita (nu necesita)

Investitii capitale – necesita

Retehnologizare – necesita

18.  Existenta sau lipsa documentatiei tehnice.

La nivelul proiectului de eschiz

19.  Lista beneficiarilor cointeresati de elaborare.

La moment metoda data de producere a uleiului de biodiesel din microalge nu este cunoscut in Republica Moldova. Este cert faptul ca dupa implementarea cu succes a acestui proiect el se va bucura de un interes deosebit din partea complexului industrial al Republicii.

20.  Locul implementarii (uzine, fabrici, institutii stiintifice, intreprinderi mici, mijlocii, etc.)

Proiectul este implementat la intreprinderea mica ___________ din satul Colonita, mun. Chisinau in colaborare cu Institutul de Microbiologie si Biotehnologie din Republica Moldova si se afla sub conducerea directa a D-lui Academician Rudic Valentin.

21.  Efectul economic scontat (succint si cu calculele respective)

22.  Protectia juridica a proprietatii intelectuale in tara si peste hotare (denumirea si numele brevetelor de inventie si datele eliberarii acestora, sau deciziile pozitive cu indicarea datei proprietatii, numerele licentelor).

Brevete nu sunt

23.  Piata de desfacere a elaborarii propuse (nationala, din CSI, din alte tari ale lumii).

Piata nationala si regionala (Romania)

24.  Estimarea :

Dimensiunilor pietei.

Intregul parc industrial al transporturilor din Republica Moldova

Potentialului de crestere a pietei de desfacere.

Cu aderarea Romaniei la UE sau marit substantial cerintele de utilizare a biocombustibilului. Din aceste considerente piata Romaniei are un potential deosebit de consum a oricarei cantitati de biodiesel produs pe teritoriul Moldovei.

Restrictiile asupra cresterii pietei de desfacere.

Restrictiile sunt determinate de lipsa resurselor financiare

Arealului de cucerire a pietei.

Piata nationala

In valuta libera convertibila

In valuta nationala

25.  Beneficiile de la vanzarea produsului, tehnologiei.

IV. Bibliografia.

1. Acie´n Ferna´ndez, F.G. et al. (2001) Airlift-driven external-loop tubular photobioreactors for outdoor production of microalgae: assessment of design and performance. Chem. Eng. Sci. 56, 2721–2732
2. Banerjee, A. et al. (2002) Botryococcus braunii: a renewable source of hydrocarbons and other chemicals. Crit. Rev. Biotechnol. 22, 245–279
3. Belarbi, E-H. et al. (2000) A process for high yield and scaleable recovery of high purity eicosapentaenoic acid esters from microalgae and fish oil. Enzyme Microb. Technol. 26, 516–529
4. Bourne, J.K., Jr (2007) Biofuels: green dreams. Natl. Geogr. Mag. (October), 41–59
5. Camacho Rubio, F. et al. (1999) Prediction of dissolved oxygen and carbon dioxide concentration profiles in tubular photobioreactors for microalgal culture. Biotechnol. Bioeng. 62, 71–86
6. Carvalho, A.P. et al. (2006) Microalgal reactors: a review of enclosed system designs and performances. Biotechnol. Prog. 22, 1490–1506
7. Chisti, Y. (1998) Pneumatically agitated bioreactors in industrial and environmental bioprocessing: hydrodynamics, hydraulics and transport phenomena. Appl. Mech. Rev. 51, 33–112
8. Chisti, Y. (1999) Modern systems of plant cleaning. In Encyclopedia of Food Microbiology (Robinson, R. et al., eds), pp. 1806–1815, Academic Press
9. Chisti, Y. (1999) Shear sensitivity. In Encyclopedia of Bioprocess Technology: Fermentation, Biocatalysis, and Bioseparation (Vol. 5) (Flickinger, M.C. and Drew, S.W.,eds). In pp. 2379–2406, Wiley
10. Chisti, Y. (2006) Microalgae as sustainable cell factories. Environ. Eng.Manag. J. 5, 261–274
11. Chisti, Y. (2007) Biodiesel from microalgae. Biotechnol. Adv. 25, 294–306
12. Chisti, Y. and Moo-Young, M. (1988) Prediction of liquid circulation velocity in airlift reactors with biological media. J. Chem. Technol.Biotechnol. 42, 211–219
13. Chisti, Y. and Moo-Young, M. (1993) Improve the performance of airlift reactors. Chem. Eng. Prog. 89, 38–45
14. Chisti, Y. and Moo-Young, M. (1994) Clean-in-place systems for industrial bioreactors: design, validation and operation. J. Ind. Microbiol. Biotechnol. 13, 201–207
15. Dunahay, T.G. et al. (1992) Genetic engineering of microalgae for fuel production. Appl. Biochem. Biotechnol. 34–35, 331–339
16. Dunahay, T.G. et al. (1996) Manipulation of microalgal lipid production using genetic engineering. Appl. Biochem. Biotechnol. 57-58, 223–231
17. Garcı´a Camacho, F. et al. (2001) Carboxymethyl cellulose protects algal cells against hydrodynamic stress. EnzymeMicrob. Technol. 29, 602–610
18. Garcı´a Camacho, F. et al. (2007) Biotechnological significance of toxic marine dinoflagellates. Biotechnol. Adv. 25, 176–194
19. Gavrilescu, M. and Chisti, Y. (2005) Biotechnology - a sustainable alternative for chemical industry. Biotechnol. Adv. 23, 471–499
20. Gokalp, I. and Lebas, E. (2004) Alternative fuels for industrial gas turbines (AFTUR). Appl. Therm. Eng. 24, 1655–1663
21. Gray, K.A. et al. (2006) Bioethanol. Curr. Opin. Chem. Biol. 10, 141–146
22. Janssen, M. et al. (2003) Enclosed outdoor photobioreactors: light regime, photosynthetic efficiency, scale-up, and future prospects. Biotechnol. Bioeng. 81, 193–210
23. Lantz, M. et al. (2007) The prospects for an expansion of biogas systems in Sweden - incentives, barriers and potentials. Energy Policy 35, 1830–1843
24. Leo´n-Ban˜ ares, R. et al. (2004) Transgenic microalgae as green cellfactories. Trends Biotechnol. 22, 45–52
25. Mazzuca Sobczuk, T. et al. (2006) Effects of agitation on the microalgae Phaeodactylum tricornutum and Porphyridium cruentum. Bioprocess Biosyst. Eng. 28, 243–250
26. Molina Grima, E. (1999) Microalgae, mass culture methods. In Encyclopedia of Bioprocess Technology: Fermentation, Biocatalysis and Bioseparation (Vol. 3) (Flickinger, M.C. and Drew, S.W.,eds). In pp. 1753–1769, Wiley
27. Molina Grima, E. et al. (2003) Recovery of microalgal biomass and metabolites: process options and economics. Biotechnol. Adv. 20, 491–515
28. Molina, E. et al. (1999) Photobioreactors: light regime, mass transfer, and scaleup. J. Biotechnol. 70, 231–247
29. Molina, E. et al. (2000) Scale-up of tubular photobioreactors. J. Appl. Phycol. 12, 355–368
30. Molina, E. et al. (2001) Tubular photobioreactor design for algal cultures. J. Biotechnol. 92, 113–131
31. Pulz, O. (2001) Photobioreactors: production systems for phototrophic microorganisms. Appl. Microbiol. Biotechnol. 57, 287–293
32. Qin, S. et al. (2001) Production of useful substances from recombinant microalgae by using genetic engineering. Yaowu Shengwu Jishu 8, 230–233
33. Roessler, P.G. et al. (1994) Genetic-engineering approaches for enhanced production of biodiesel fuel from microalgae. ACS Symp. Ser. 566, 255–270
34. Sa´nchez Miro´n, A. et al. (1999) Comparative evaluation of compact photobioreactors for large-scale monoculture of microalgae. J. Biotechnol. 70, 249–270
35. Sa´nchez Miro´n, A. et al. (2000) Bubble column and airlift photobioreactors for algal culture. AIChE J. 46, 1872–1887
36. Sa´nchez Miro´n, A. et al. (2002) Growth and biochemical characterization of microalgal biomass produced in bubble column and airlift photobioreactors: Studies in fed-batch culture. Enzyme Microb. Technol. 31, 1015–1023
37. Sa´nchez Miro´n, A. et al. (2003) Shear stress tolerance and biochemical characterization of Phaeodactylum tricornutum in quasi steady-state continuous culture in outdoor photobioreactors. Biochem. Eng. J. 16, 287–297
38. Sawayama, S. et al. (1995) CO2 fixation and oil production through microalga. Energy Convers. Manage. 36, 729–731
39. Tredici, M.R. (1999) Bioreactors, photo. In Encyclopedia of Bioprocess Technology: Fermentation, Biocatalysis and Bioseparation (Vol. 1) (Flickinger, M.C. and Drew, S.W.,eds). In pp. 395–419, Wiley
40. Walker, T.L. et al. (2005) Microalgae as bioreactors. Plant Cell Rep. 24, 629–641
41. Yun, Y.S. et al. (1997) Carbon dioxide fixation by algal cultivation using wastewater nutrients. J. Chem. Technol. Biotechnol. 69, 451–455
42. Zhang, X. and Yang, G. (2000) Microalgal gene engineering and product advancement. Haiyang Kexue 24, 24–26
43. Zhang, Z. et al. (1996) Plasmid stability in recombinant Saccharomycescerevisiae. Biotechnol. Adv. 14, 401–435

V. Structura proiectului.

Programul de cercetari pe intreaga perioada este prezentat in Anexa 1.

Planul calendaristic pentru anul curent este prezentat in Anexa 2.

VI. Caracteristica potentialului stiintifico-creativ.

a) Colectivul de executori include un academician, 5 doctori in stiinta un doctorand.

b) Savantii si specialistii antrenati in proiectul solicitat demonstreaza un inalt nivel profesional prin cunoastera si experinta acumulata in domeniul biotehnologiei. Conducatorul proiectului este d-na Liliana Cepoi, a condus deja un sproiect de transfer tehnologic, care finalizeaza anul 2008 si este specialist cunoscut in domeniul biotehnologiei. Este autoare si coautoare a circa 85 publicatii, inclusiv circa 20 brevete de inventie. Dle Valentina, Bulimaga, dr., cerc. conferentiar, Tatiana Chiriac, dr., Angela Cojocari, dr., Ludmila Rudi, dr., Viorica Ghelbet, dr. sunt specialisti cu o experienta bogata in domeniul biotehnologiei, cercetarile lor fiind axate pe elaborarea biotehnologiilor de cultivare a cianobacteriilor si microalgelor si obtinere a bioaditivelor si a formelor farmaceutice cu efecte sanogene.

Pentru rezultatele remarcabile in cercetare-dezvoltare obtinute in anul 2002 Laboratorului Interdepartamental de Cercetari Stiintifice „Fotomicrobiologie” (actualele laboratoare „Ficobiotehnologie” IMB al ASM si „Ficobiotehnologie”, USM) i s-a decernat Diploma de merit a Consiliului Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica a RM. Despre competitivitatea colectivului de cercetare in domeniile abordate vorbesc mai mult decat convingator cele circa 400 de publicatii la tematica proiectului, activitatea stiintifica si inovationala fiind apreciata cu peste 130 medalii de aur si argint la Saloanele Internationale de Inventica de la Geneva, Casablanca, Londra, Moscova, EURECA (Bruxelles), INFOINVENT (Chisinau), INVENTICA (Iasi), INPEX (Pittsburgh).

Colectivul a realizat/realizeaza proiecte si cercetari cu centre stiintifice recunoscute din tara si de peste hotare: Universitatea de Stat din Moldova (Laboratorul Ficobiotehnologie,  Catedra Chimie anorganica, Catedra Biologie vegetala) Universitatea de Medicina si Farmacie „N.Testemitanu”, Universitatea Agrara din Moldova, Institutele de Sanocreatologie, Zoologie si Chimie ale A.S.M., Institutele de Ftiziopneumologie si Cardiologie, Universitatea „Al.I.Cuza” din Iasi, Universitatea de Stat din Marrakesh, Maroc, Spitalul Clinic Republican, Dispensarul Dermatovenerologic Republican, Spitalul Clinic Municipal „Sf. Arhanghel Mihail”, Chisinau, Centrul de Neurologie din Kislovodsk (Rusia), Institutul de Bioenginerie, Biotehnologie, si protectie a Mediului “BIOING”, Bucuresti, Romania, Departamentul de Biologie Moleculara si Structurala a Institutului Inimii si Plamanului – Max Plank Instiute din Bad Nauheim, Germania, Centrul de Biologie Moleculara, Endocrinologie si Oncologie a Universitatii „Laval” (Quebec, Canada), s.a.

c) Componenta si caracteristica colectivului de executori si a conducatorului stiintific al proiectului este prezentata in Anexa 3.

d) Fisele biografice ale principalilor executori sunt prezentate in Anexa 4;

e) La cercetarile preconizate la tema proiectului va participa dul Veaceslav Popa, doctorand la specialitatea biotehnologie, cu teza de doctorat la tema proiectului solicitat, interesul si activitatea de cercetare a caruia sunt axate pe cercetari biomedicale ale preparatelor bioactive obtinute din biomasa cianobacteriana si algala. Este antrenat in cercetarile laboratorului din anii de studentiie si a dat dovada de o pregatire profesionala temeinica si o capacitate mare de munca.

La lucrarile in cadrul proiectului vor fi antrenati si studenti biologi cu tema tezelor de licenta si anuale in domeniile de investigare abordate.

VII. Resursele tehnice si infrastructura disponibila (proprii si cele oferite prin relatii de cooperare, inclusiv internationale.

a)     echipamente tehnologice, de diagnostica, testare si facilitati pentru experimentare;

Exista

b)     laboratoare, ateliere, statii-pilot;

Laboratorul „Ficobiotehnologie” (IMB al ASM) – laborator de performanta in cercetare din cadrul Academiei de stiinte a Moldovei si Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie si Reabilitare sunt dotate cu utilajul si echipamentele necesare cercetarilor.

Laboratorul „Ficobiotehnologie” (IMB al ASM) dispune de instalatia pilot pentru cultivarea spirulinei din care se obtine preparatul Ferribior.

c)     mijloace de documentare (biblioteca, Internet, acces la baze de date)

Este asigurat accesul la Biblioteca Centrala a Academiei de Stiinte a R. Moldova, Biblioteca Institutului de Microbiologie si Biotehnologie al ASM, Biblioteca Universitatii de Stat din Moldova, Biblioteca Universitatii de Stat Agrare a R. Moldova, Biblioteca Universitatii de Stat de Medicina si Farmacie N. Testemitanu, precum si la bazele stiintifice de date ce pot fi accesate de la 5 calculatoare disponibile colectivului de cercetatori.

d)     calculatoare si alte resurse.

5 calculatoare, 2 faxuri, 1 scaner, 1 xerox.

VIII. Resurse financiare solicitate.

Suma totala solicitata pentru realizarea proiectului (2009) -3000 mii lei ( 1500 mii lei de la buget ; 1500 mii lei cofinantare).

-Devizul de cheltuieli cu toate calculele pe anul 2009 este prezentat in Anexa nr.5.

IX. Informatiile despre cofinantare.

Intreprinderea cofinantatoare Aquacultura SRL a fost fondata in 2005. Actualmente implementeaza proiecte de crestere a pestelui care va utiliza metoda inchisa de recirculatie si purificare a apei. Echipa care va fi implicata in proiectul de cultivare a algelor este formata din Ababii Dorel in functie de administrator, Hapco Sergiu in calitate de coordonator al proiectului dat si Croitoru Antonina, licentiata in microbiologie.

X. Alte informatii.

autoaprecierea probabilitatii succesului proiectului, factorii ce-ar impiedica realizarea proiectului; alte argumente in favoarea proiectului propus.

Realizarea proiectului este credibila datorita:

oportunitatii pe piata din R. Moldova a cantitatilor mari de biodizel

profesionalismului inalt si experientei acumulate al cercetatorilor si colaboratorilor din institutiile stiintifice antrenate in lucrarile proiectului propus;

dotarii corespunzator necesitatilor si cerintelor tehnologice in vigoare a subdiviziunilor de cercetare cu utilaj de laborator modern;

Conducatorul proiectului

din sfera stiintei si inovarii                                Cepoi Liliana, dr.in biologie

ANEXA nr. 1

Programul

de realizare in anii 2009

a proiectului „Producerea combustibilului biodiesel din plante acvatice

ANEXA nr. 2

Planul calendaristic

de realizare in anii 2009

a proiectului „Producerea combustibilului biodiesel din plante acvatice

ANexa nr. 3

Lista executantilor

in cadrul proiectului „Producerea combustibilului biodiesel din plante acvatice

Lista publicatiilor si comunicarilor colectivului la tematica proiectului din ultimii 3 ani.

1.     Rudic V. , Cojocari A., Cepoi L., CHIRIAC T., Rudi L., Gudumac V., Macari V., Codreanu Sv., Bulimaga V, Dudnicenco T., Dencicov L, Ghelbet V., Crudu D., Miscu., V., David Sv. Ficobiotehnologie - cercetari fundamentale si realizari practice. Chisinau: Elena VI SRL, 2007. 365 p.

2.     Rudic V, Bulimaga, V, Zosim, L, Dencicov, L, Chiriac, T., Ciumac, D., Turta, C, Lazarescu A.A. Utilizarea unor compusi coordinativi ai Fe(III) cu aminoacizii in calitate de reglatori ai componentei biomasei de spirulina – sursa de principii bioactive cu efecte fiziologice sanogene. Buletinul Academiei de stiinte a Moldovei, Stiintele vietii, Nr. 1(301), 2007, Chisinau, Tipografia ASM, p.94-98.

3.     BULIMAGA V., RUDIC V., DONALD POIRIER., CHIRIAC T., ZOSIM L., GULEA A., GUDUMAC V., CECAL A., CIUMAC D. Les investigation sur le contenu des aminoacides dans les biopreparation d’origine algale. Analele stiintifice ale Universitatii de Stat din Moldova, Chisinau, 2006, p. 153-158.

4.     В. Ф Рудик., Т.В.Кирияк, В.П.Бульмага, В.С.Гудумак, С.С. Гинда Разработка новых биотехнологий культивирования спирулины и получения цинксодержащих биопрепаратов. Tезисы докладов III Международной конференции «Актуальные проблемы современной альгологии»”, Харьков, 2006. с. 133-134.

5.     Rudic V. Ciumac D. Investigarea cailor de majorare a continutului de proteine in biomasa de spirulina la cultivare in prezenta unor coordinativi ai Cr(III). Buletinul Academiei de stiinte a Moldovei. Seria „Stiintele vietii”, 2007, Nr. 1(301), p.163-169

6.     Rudic V.,Rudi L., Cepoi L. Aspecte biotehnologice de reglare a biosintezei acizilor grasi polienici la Spirulina platensis CNM CB-01. Buletinul Academiei de stiinte a Moldovei, Seria „Stiintele vietii”, 2007, Nr. 1(301), p.135-142

7.     Rudic V.,Cojocari A., Cepoi L Procedee de obtinere a biomasei de Nostoc linckia (Roth) Born et Flah CNM-CB-03 cu continut sporit de ficobiliproteine. Buletinul Academiei de stiinte a Moldovei. Seria „Stiintele vietii”, 2007, Nr. 1(301), p.142-149.

8.     Rudic V., Gulea A., Bulimaga V., Ciumac D., Ciornea V.,Zosim L. Efectul stimulator al compusilor coordinativi ai cromului (III) asupra productivitatii spirulinei. Studia Universitas, Seria „Stiinte ale naturii: Biologie, Chimie, Fizica”, CEP USM, 2007, Nr.1, p.116-119.

Conducator stiintific al proiectului,

Doctor in biologie Liliana Cepoi

ANEXA nr.4

4.1. Fisa biografica a conducatorului proiectului, conferentiar Liliana Cepoi

Publicatii. Total: 90, inclusiv 1 monografie, 20 brevete.

Cele mai relevante publicatii in ultimii 5 ani:

1.      RudicV., Cojocari A., Cepoi L., CHIRIAC T., Rudi L., Gudumac V., Macari V., Codreanu Sv., Bulimaga V., Dudnicenco T., Dencicov L, Ghelbet V., Crudu D., Miscu., V., David Sv. Ficobiotehnologie - cercetari fundamentale si realizari practice. Chisinau: Elena VI SRL, 2007. 365 p.

2.      Rudic V., Rudi L., Cepoi L. Aspecte biotehnologice de reglare a biosintezei acizilor grasi polienici la Spirulina platensis CNM CB-01. Buletinul Academiei de stiinte a Moldovei, Stiintele vietii, Nr. 1(301), 2007, Chisinau, Tipografia ASM.- p.135-142.

3.      Rudic V., Cojocari A., Cepoi l. Procedee de obtinere a biomasei de Nostoc linckia (Roth) Born et Flah CNM-CB-03 cu continut sporit de ficobiliproteine. Buletinul Academiei de stiinte a Moldovei, Stiintele vietii, Nr. 1(301), 2007, Chisinau, Tipografia ASM.- p.142-149.

4.      Rudic V., Chiriac T., Bulimaga V., Cepoi L., Rudi L., Ghinda S. Ivanov V. Technologies for some medicine remedies fron spirulina obtaining. The European Society of Microalgal Biotechnology. The 7th Workshop „Biotechnology of microalgae”, 12-13 june, 2007. Book of Abstracts.

5.      Rudic V., Cojocari A., Cepoi L. Ficobiotehnologia – directie stiintifica de perspectiva pentru Republica Moldova. Buletinul ASM, Seria Stiintele vietii, Nr.1, Chisinau, 2006.p. 138-147.

6.      Cepoi L., Miscu V., Chelmenciuc V., Dumbraveanu V. Rolul biologic al acizilor grasi polienici omega-3 si omega -6. Buletinul Academiei de Stiinte. Stiintele vietii. Chisinau, 2006, Nr.3, p135-139.

7.      Cepoi L., Rudi L., Cojocari A., Miscu V. Sisteme naturale de protectie contra radicalilor libere. Anale stiintifice ale USM, Seria „Stiinte chimico-biologice”. CE USM, Chisinau, 2004.p.116-119.

8.      Rudic V., Rudi L., Diug E., Cepoi L., Sirbu T. Studiul posibilitatii de stabilizare a acizilor grasi in extractele etanolice obtinute din cianobacteria Spirulina platensis. Conferinta stiintifico-practica „Medicamentul - de la idee la farmacie”, Chisinau, 2004.- p. 107-111.

9.      Рудик В.Ф., Чепой Л. Е., Кодряну С. Н., Кирияк Т. В., Бульмага В. П., Мельник С. Направленный синтез биоактивных веществ микроводорослями и цианобактериями и получение медицинских препаратов и пищевых добавок. Мат-лы 10 Сьезда Общества микробиологов Украины, 15-17 сентября 2004г, Одесса.- c.24.

10.   Попа К.,Чекал А., Кучуряну Д., Немцой Г., Симон Д., Рудик В., Чепой Л Гуля А. Использование Spirulina platensis (Nordst) Geitl. в качестве биоочистетиля от ионов UO². Альгология том 14 Nr.2 2004 Киев, Стр.220-227.

4.2. Fisa biografica a cercetatorului st. princ., academician

Valeriu Rudic

Publicatii. Total: 850, inclusiv 225 brevete, 8 monografii, 16 manuale si28 elaborari metodice.

Cele mai relevante publicatii in ultimii 5 ani:

9.     RUDICV. BioR - Studii biomedicale si clinice. Chisinau: Elena VI SRL, 2007. 376 p.

10.  RudicV. , Cojocari A., Cepoi L., CHIRIAC T., Rudi L., Gudumac V., Macari V., Codreanu Sv., Bulimaga V, Dudnicenco T., Dencicov L, Ghelbet V., Crudu D., Miscu., V., David Sv. Ficobiotehnologie - cercetari fundamentale si realizari practice. Chisinau: Elena VI SRL, 2007. 365 p.

11.  Rudic V., Gulea A.., Bulimaga V., Ciumac D., Ciornea V., Zosim L., Popa A. Efectul stimulator al compusilor coordinativi ai cromului (III) asupra productivitatii spirulinei.Studia Universitatis, Seria Stiinte ale naturii: Biologie, Chimie, Fizica., Chisinau, CEP USM, Nr.1, 2007. p.116-119.

12.  Ghinda S., Rudic V., Chiriac T., Chirosca V., Privalov E., Tudor E., Brumaru A., Darii V., Fala Gh., Popa M., Luchian Z. Modificarile activitatii functionale a limfocitelor si neutrofilelor sub influenta preparatului BioR la bolnavii cu tuberculoza pulmonara. Buletinul Academiei de stiinte a Moldovei, Stiinte medicale, Nr. 3(12), 2007, Chisinau, Tipografia ASM. p.94-98.

13.  Rudic V., Bulimaga V., Zosim L., Dencicov L., Chiriac T., CiumacD., Turta C., Lazarescu A. Utilizarea unor compusi coordinativi ai Fe(III) cu aminoacizii in calitate de reglatori ai componentei biomasei de spirulina – sursa de principii bioactive cu efecte fiziologice sanogene. Buletinul Academiei de stiinte a Moldovei, Stiintele vietii, Nr. 1(301), 2007, Chisinau, Tipografia ASM, p.94-98.

14.  Antonova N., Butorov I., Bodrug R., Parasca V., Rudic V. Optimizarea tratamentului ulcerului duodenal la persoane virstnice Congresul II de medicina interna cu participare internationala, 24-26 octombrie 2007. Volum de rezumate. P.11-13.

15.  Рудик В., Бульмага Β Γуля А.,Ефремова Н.,Поповски Л. Перспективы использования координационных соединений Mn(II) для получения биомассы цианобактерии Spirulina platensis обогащенной супероксиддисмутазой Studia Universitatis, Seria Stiinte ale naturii: Biologie, Chimie, Fizica., Chisinau, CEP USM, Nr.1, 2007.-p.112-115.

16.  Гинда С., Рудик В.,  Могоряну Е., Брумару А., Мельник С., Романчук Д, Н. Истратий Влияние содержащего цинк препарата BioR^Spi на естественную резистентность организма. Аллергология и иммунология, Т. 7, №2, Москва: Изд-во „Медицина-Здоровье”, 2006,с.50.

17.  Ghinda S., Rudic V., Bulimaga V., Brumaru A., Darii V., Baltag L., Popa M Influenta preparatului BioR asupra reactivitatii imunologice si rezistentei naturale la bolnavii cu tuberculoza pulmonara. Buletinul Academiei de Stiinte a Moldovei, Stiinte medicale, Nr. 4(7), Chisinau, 2006. p.226-231.

18.  Rudic V., Cojocari A., Cepoi L. Ficobiotehnologia-directie stiintifica de perspectiva pentru Republica Moldova Buletinul Academiei de Stiinte, Stiintele vietii, Chisinau, 2006, nr.1(298),p.138-147

19.  MELNIC S., CIRIMPEI O., RUDIC V., CAZACU V., SCUTARI C. Studiul activitatii farmacologice a preparatului „Levobior”. Revista farmaceutica a Moldovei, Editie speciala, Chisinau, 2006, p. 69-71.

20.  BULIMAGA V., RUDIC V., DONALD POIRIER., CHIRIAC T., ZOSIM L., GULEA A., GUDUMAC V., CECAL A., CIUMAC D. Les investigation sur le contenu des aminoacides dans les biopreparation d’origine algale. Analele stiintifice ale Universitatii de Stat din Moldova, Chisinau, 2006, p. 153-158.

21.  Darie Gh., Rudic V.,Granaci V., Marandici E.,Copacinschi D., Buzan V. Chiriac T. The influence of spirulina bioextract on reproductiv sistem function of sire bulls Zootehnie si Biotehnologii. Vol. 39(1), Timisoara, Romania, 2006, p.35-40

22.  RUDIC V., DUCA M., CIUMAC D., TURCANU E. Polimorfizmul genetic la diferite filumuri de alge. Buletinul ASM, Sectia Stiintele vietii, Chisinau, 2005, Vol.6. Nr 2 (297), p. 48-50.

23.  Ghinda S., Rudic V., Darii V., Chirosca V., Privalova E., Postolati N., Brumari A., Istrati N., Romanciuc D., Goliscev O., Ravniac L. Actiunea preparatului Bio-R asupra activitatii fagocitare a neutrofilelor. Actualitati in diagnosticul si tratamentul tuberculozei si bolilor pulmonare nespecifice. Chisinau, 2004, p. 195-199.

4.5. Fisa biografica dr in biologie Tatiana CHIRIAC

Publicatii. Total: 120, inclusiv 1 monografie, 1 elaborare metodica, 15 brevete.

Cele mai relevante publicatii in ultimii 5 ani:

1.      RudicV., Cojocari A., Cepoi L., CHIRIAC T., Rudi L., Gudumac V., Macari V., Codreanu Sv., Bulimaga V., Dudnicenco T., Dencicov L, Ghelbet V., Crudu D., Miscu., V., David Sv. Ficobiotehnologie - cercetari fundamentale si realizari practice. Chisinau: Elena VI SRL, 2007. 365 p.

2.      Rudic V., Bulimaga V., Zosim L., Dencicov L., Chiriac T., CiumacD., Turta C., Lazarescu A. Utilizarea unor compusi coordinativi ai Fe(III) cu aminoacizii in calitate de reglatori ai componentei biomasei de spirulina – sursa de principii bioactive cu efecte fiziologice sanogene. Buletinul Academiei de stiinte a Moldovei, Stiintele vietii, Nr. 1(301), 2007, Chisinau, Tipografia ASM, p.94-98.

3.      Ghinda S., Rudic V., Chiriac T., Chirosca V., Privalov E., Tudor E., Brumaru A., Darii V., Fala Gh., Popa M., Luchian Z. Modificarile activitatii functionale a limfocitelor si neutrofilelor sub influenta preparatului BioR la bolnavii cu tuberculoza pulmonara. Buletinul Academiei de stiinte a Moldovei, Stiinte medicale, Nr. 3(12), 2007, Chisinau, Tipografia ASM. p.94-98.

4.      Ghinda S., Rudic V., Sofronie S., Chiriac T., Chirosca V., Privalov E., Postolati N., Brumaru A., Darii V., Baltag L., Popa M., Bardan L.. Influenta preparatului BioR^SpI asupra activitatii functionale a limfocitelor si neutrofilelor la bolnavii cu tuberculoza pulmonara. Materialele conferintei stiintifico-practice cu participare internationala „Actualitati in ftiziopneumologie. Metode de limfologie clinica si reabilitare endoecologica in pneumologie, ftiziologie si terapie generala”, vol. 1, Chisinau, 2006, p. 122-125.

5.      BULIMAGA V., RUDIC V., DONALD POIRIER., CHIRIAC T., ZOSIM L., GULEA A., GUDUMAC V., CECAL A., CIUMAC D. Les investigation sur le contenu des aminoacides dans les biopreparation d’origine algale. Analele stiintifice ale Universitatii de Stat din Moldova, Chisinau, 2006, p. 153-158.

6.      Darie Gh., Rudic V.,Granaci V., Marandici E.,Copacinschi D., Buzan V. Chiriac T. The influence of spirulina bioextract on reproductiv sistem function of sire bulls Zootehnie si Biotehnologii. Vol. 39(1), Timisoara, Romania, 2006, p.35-40

7.      TURTA C., RUDIC V., LAZARESCU A., BULIMAGA V., ZOSIM L., CHIRIAC T. The spectroscopic study of iron state in Spirulina platensis biomass. Metal Elements in Environment, Medicine and Biology. Publishing House „Eurobit”, Timisoara, 2006, Vol. VII, p. 256-261.

8.      TURTA C., RUDIC V., LAZARESCU A., BULIMAGA V., ZOSIM L., CHIRIAC T. The spectroscopic study of iron state in Spirulina platensis biomass. Metal Elements in Environment, Medicine and Biology. Publishing House „Eurobit”, Timisoara, 2006, Vol. VII, p. 256-261.

9.      Брумару А., Гинда С., Рудик В., Кирияк Т., Круду B., Дарий В., Истратий Н. Модуляция  функциональной активности нейтрофилов препаратом БиоР. Тезисы 2-ой Российской конференции по иммунотерапии и иммунореабилитации. Аллергология и иммунология, 2005, том 6, №2, Москва c. 177.

10.   Рудик В.Ф., Чепой Л. Е., Кодряну С. Н., Кирияк Т. В., Бульмага В. П., Мельник С. Направленный синтез биоактивных веществ микроводорослями и цианобактериями и получение медицинских препаратов и пищевых добавок. Мат-лы 10 Сьезда Общества микробиологов Украины, 15-17 сентября 2004г, Одесса.- c.24.

Devizul de cheltuieli pe anul 200_

Conducatorul proiectului _____ _______ ______ ______

Unitatea de masura, mii lei

Descifrari la Devizul de cheltuieli:

a)     Salarizarea executorilor (art. 111):

Din cofinantare se vor achita 15,1 mii lei contributii de asigurari sociale de stat obligatorii (24% din art. 111) si 1,9 mii lei prime de asigurare obligatorii de asisztenta medicala (3% din art 111)

b) Plata marfurilor si serviciilor (art. 113.12):

Conducatorul proiectului Cepoi Liliana dr._____ _______ ______ __________

Economist (contabil) __Baranov Tatiana__________ ______ ____ _____

(nume, prenume, semnatura)

c

Procurarea de utilaj si consumabile durabile atribuite la categoria de fonduri fixe

(art. 242):

Nr. d/o

Denumirea articolului

Numarul de unitati

Costul unei unitati, lei

Buget de stat lei

Cofi-nantare lei

Argumentarea necesitatii

 

1.

Instalalatia pilor pentru cultivarea microalgelor

1

1225 000

1 225 000

1

Bioreactor pentru cultivarea microalgelor

1

2202000

202 000

2 000 000

Conducatorul proiectului Cepoi Liliana dr._____ _______ ______ __________

Economist (contabil) __Baranov Tatiana__________ ______ ____ _____

(nume, prenume, semnatura)