INCADRAREA PERSOANELOR VARSTNICE IN GRADE DE DEPENDENTA

1.Evaluarea statusului functional cu privire la activitatile de baza si instrumentale ale vietii de zi cu zi se realizeaza prin observatia asupra activitaatiilor efectuate de persoana varstnica, fara ajutorul altei persoane.Ajutoarele materiale si tehnice respective ochelari, proteze auditive, baston, cadru etc, sunt considerate ca fiind utilizate de persoana evaluata.

2.Evaluarea statusului sensorial si psihoafectiv este necesara avandu-se in vedere conditia obligatorie de integritate psihica si mentala a persoanei varstnice pentru a fi apta sa efectueze activitatiile de baza si instrumentale ale vietii de zi de zi

3.Fiecare activitate evaluata in Grila de evaluare a nevoilor a persoanelor varstnice se cuantifica cu cifrele: 0, 1, 2.

4.Se recomanda incadrarea persoanelor varstnice evaluate in urmatoarele grade de dependenta:

a. gradul IA- persoanele care si-au pierdut autonomia mentala, corporala, locomotorie, sociala si pentru care este necesara prezenta continua a personalului de ingrijire

b. gradul IB- persoanele grabatare, lucide sau ale caror functii mentale nu sunt in totalitate alterate si care necesita supraveghere si ingrijire medicala pentru marea majoritate a activitatiilor vietii curente, noapte si zi.

Aceste persoane nu isi pot efectua singure activitatile de baza de zi cu zi;

c.gradul IC- persoanele cu tulburari mentale grave (demente), care si-au conservat in totalitate sau in mod semnificativ facultatiile locomotorii, precum si unele gesturi cotidiene pe care le efectueaza numai stimulate. Necesita o supraveghere permanenta, ingrijiri destinate tulburarilor de comportament, precum si ingrijiri regulate pentru unele din activitatile de igiena corporala;

d.gradul IIA -persoanele care si-au conservat autonomia mentala si partial autonomia locomotorie, dar care necesita ajutor zilnic pentru unele dintre activitatile de baza ale vietii de zi cu zi

e.gradul IIB -persoanele care nu se pot mobiliza singure din pozitia culcat in picioare, dar care,odata ridicate, se pot deplasa in interiorul camerei de locuit si necesita ajutor partial pentru unele dintre activitatile de baza ale vietii de zi cu zi;

f. gradul IIC- persoanele care nu au probleme locomotorii dar care trebuie sa fie ajutate pentru activitatile de igiena corporala si pentru activitatile instrumentale;

g.gradul IIIA- persoanele care se deplaseaza singure in interiorul locuintei, se alimenteaza si se imbraca singure, dar care necesita un ajutor regulat pentru activitatile instrumentale ale vietii de zi cu zi

h.gradul IIIB- persoane care nu si-au pierdut autonomia si pot efectua singure activitatile vietii cotidiene.

Obiectivele si scopul Beneficiari serviciului pentru persoane varstnice:

(ghidul beneficiarului )

-obiectiv general: prevenirea si depasirea unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta in scopul pastrarii autonomiei persoanelor varstnice

-obiectiv principal: sprijinirea persoanelor varstnice prin acordarea de servicii comunitare constand in ingrijire temporara la domiciliul persoanelor varstnice ,aflate in situtia de dependenta socio-medicala, in vederea reducerii numarului persoanelor care solicita asistenta de specialitate in institutii

Beneficiari ai serviciului:

Persoana varstnica ce a implinit varsta de pensionare, potrivit legii,aflata in una din urmatoarele situatii:

-nu are locuinta sau se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta potrivit dispozitiilor in vigoare

-nu are locuita si nici posibilitatea de a-si asigura condtii de locuit pe baza resurselor proprii

-nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii necesare

-nu se poate gospodarii singura sau necesita ingrijire specializata

-se afla in imposibilitate de a-si asigura nevoile socio-medicale, datorita bolii ori starii fizice sau psihice

Toate tipurile de servicii se acorda persoanelor varstnice indiferent de sex, religie, etnie, apartenenta politica.

Criterii de prioritate pentru serviciile de ingrijire la domiciliu:

-persoane varstnice cu grad ridicat de risc si cu nevoi urgente de ingrijire (persoane varstnice cu grad mare de dependenta, ex:persoane varstnice ce au suferit fracturi)

-persoane varstnice cu boli cronice (ex:persoane dupa AVC)

-persoane varstnice singure

Evaluarea nevoilor de ingrijire

Evaluarea nevoilor de ingrijire la domiciliu acordate de serviciul pentru persoane varstnice este un proces prin care se identifica nevoile fiecarui potential beneficiar si in functie de acesta se acorda servicii conform unui plan de ingrijire individualizat:

-procesul de evaluare al nevoilor are loc la domiciliul potentialului beneficiar

-evaluarea se face in echipa multidisciplinara (asistent medical, asistent social)

-evaluarea nevoilor persoanelor varsnice se realizeaza conform Grilei Nationale de Evaluare a nevoilor persoanelor varstnice aprobata prin H.G.nr.886/2000

Serviciile acordate

Servicii de ingrijire la domiciliu:

Servicii de baza:

o ajutor pentru igiena corporala;

o imbracare si dezbracare;

o igiena eliminarilor;hranire si hidratare;

o transfer si mobilizare;deplasare in interior;

o comunicare

o servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei;

o efectuare cumparaturi;

o activitati de menaj;

o insotire la medic sau alte institutii.

Descrierea serviciilor de ingrijire la domiciliu si prezentarea activitatii:

1.TOALETA GENERALA

ajutor la dezbracat;

schimbarea lenjeriei de pat;

spalat pe cap si corp;

igienizare cada inainte si dupa folosire

2.TOALETA PARTIALA

ajutor la imbracat si dezbracat;

schimbarea lenjeriei de corp si pat;

ajutor la satisfacerea unor nevoi fizilologice;

spalarea unor parti ale corpului, dintilor, protezei-pentru persoanele aflate in imposibilitea efectuarii acestor operatii

3.TOALETA SPECIALA

tiat unghii;

tuns;

barbierit

4.HRANIRE BENEFICIAR

(alimentarea persoanei)

Activ:                                              

hranirea propriu-zisa a persoanelor aflate in imposibilitatea satisfacerii acestei nevoi

Pasiv:

pregatirea hranei pentru ca beneficiarul sa se poata hrani singur:

asezarea si servirea mesei;

ajutor pentru taierea alimentelor;

adunarea mesei;

supravegherea administrarii tratamentului oral

5.EFECTUARE TEHNICI DE MOBILIZARE

ajutor pentru trecerea dintr-o pozitie in alta: asezat-culcat, culcat-asezat, tntoarcerea de pe o parte pe alta;

ajutor la deplasarea in interior: cu sau fara baston, cadru, scaun rulant;

ajutor la deplasarea in exterior fara mijloace de transport

6.EFECTUARE CUMPARATURI

7.PREPARAREA HRANEI

8.CURATENIE GENERALA

9.INTRETINERE CURATENIE

10.SPALAT EFECTE PERSOANALE

11.CALCAT EFECTE PERSONALE

12.CUSUT EFECTE PERSOANALE

13.SPRIJIN PENTRU PLATA UNOR SERVICII

14.INSOTIREA LA DIFERITE INSTITUTII

Proceduri de lucru in derularea serviciilor

de ingrijire la domiciliu:

-Intocmirea fisei de evaluare socio-medicala de catre responsabilul de caz impreuna cu asistentul medical si medical de familie pentru o evaluare complexa a cazului si are ca drept scop elaborarea unei strategii de suport ce cuprinde masurile si serviciile adecvate fiecarui beneficiar

-Beneficiarul trebuie sa ofere datele necesare si sa acorde sprijin in intocmirea documentatiei necesare

-Activitatea de ingrijire la domiciliu se efecueaza pe baza unui program de activitate ce cuprinde ziua, intervalul orar si serviciile ce urmeaza a fi prestate, acest program actualizandu-se ori de cate ori este necesar

-planificarea se adapteaza la nevoile beneficiarilor, iar situatiile de urgenta (decese, boala, spitalizare), aparute sunt gestionate de asistentul social, acesta adaptand planificarea ingrijitorului la domiciliu si anuntand in cel mai scurt timp pe cei interesati.

SERVICII DE NATURA MEDICALA

-Monitorizarea starii de sanatate (masurarea tensiunii arteriale, masurarea glicemiei, supravegherea medicatiei, indrumarea spre diverse servicii medicale)

-Vaccinarea antigripala

-Ingrijirea medicala la recomandarea medicului de familie (tratament escare, tratament injectabil, recoltare probe pentru analize)

PROCEDURI DE LUCRU IN DELURAREA SERVICIILOR DE NATURA MEDICALA

Fisa de observatie si ingrijire medicala pentru beneficiarii de ingrijire la domiciliu este realizat de catre asistentul medical prin completarea datelor din formular.

Asistentul medical:

o masoara tensiunea arteriala, pulsul, temperatura, glicemia, colesterolul

o consiliaza beneficiarul din punct de vedere medical

o efectueaza pansamente si bandaje la recomandarea medicului de familie

o stabileste si mentine legatura cu medicil de familie al beneficiarilor cu probleme medicale

o ofera consiliere apartinatorilor in scopul participarii acestora la imbunatatirea starii de sanatate a pacientului

EVIDENTA DESFASURARII ACTIVITATII ASISTENTULUI MEDICAL

Plan medical

Evaluarea medicala: anamneza amanuntita

Asistentul medical lucreaza numai la recomandarea medicului; astfel fisa de recoamandare cuprinde:

-Numele, prenumele, varsta si diagnosticul pacientului

-informatii privind modul de efectuare a manevrelor medicale:

a.            Pansament: tipul plagii; localizare, solutii dezinfectante, tratament antibiotic local sau sistemic, topice, frecventa efectuarii pansamantelor, daca necesita excizia tesuturilor necrozate, termenul de reevaluare, alte recomandari privind:mobilizarea, hidratarea, dieta, folosirea scutecelor pentru adulti, folosirea saltelelor antidecubit

b.            Sonda urinara permanenta: intervalul de timp la care se va schimba sonda, alte recomandari privind hidratarea, tratamentul medicamentos, uroculturi

c. Tratament injectabil: numele medicamentului, forma de prezentare, cale de administrare, frecventa administrarii, perioada de timp

FISA DE EVIDENTA

A ADMINISTRARII MEDICATIEI CUPRINDE:

-Nume si prenume, varsta, diagnostic, medic de familie

-informatii legate de pacient:

a. isi poate administra singur medicatia

b. nu isi poate administra singur medicatia si motivul

c. refuza administrarea medicatiei din urmatoarele motive

d. nu are medicatie

e. observatii privind:

o modul de administrare a medicatiei

o schema medicatiei. Aceasta cuprinde:

v           numarul medicamentelor,

v           denumirea medicamentelor,

v           distribuirea pe dimineata, pranz, seara

FISA DE EVIDENTA A MODULUI DE ADMINISTRARE A MEDICATIEI CUPRINDE:

-data si ora

-daca s-a administrat medicatia

-daca nu s-a administrat medicatia

-observatii

-semnatura ingrijitorului la domiciliu sau apartinatorului

FISA DE OBSERVATIE SI INGRIJIRE MEDICALA CUPRINDE:

-numele si prenumele beneficiarului

-diagnostic

-data

-observatii si ingrijiri medicale acordate

-alte observatii

FISA DE SUPERVIZARE FORMALA CUPRINDE:

-persoana supervizata si semnatura

-persoana care efectuaeaza supervizarea si semnatura

-data

-beneficiar

-problema

-cauze si efecte

-propuneri pentru rezolvare

-termeni si masuri

-subiecte de supervizare cuprind:

1.Proceduri de lucru: i

v           incarcarea programului;

v           gestionarea timpului;

v           solicitarea modificarii programului;

v           timp deplasare;

v           respectare program si activitate de catre beneficiar

2.Comunicare si munca in echipa:relationare cu beneficiarii, apartinatori, colegi; clima de lucru; conflicte cu beneficiarii, apartinatorii, alti membrii ai echipei

3.Documentttia: verificarea fisei, proceduri; verificarea planificarii de activitate

4. Sanstatea si siguranta beneficiarului: probleme de sanatate; factori de risc (abuz, viloenta, medicatie, mediu)

5.Instruire/specializare: nevoi individuale de instruire, de dezvoltare a capacitatii profesionale

6.Riscuri pentru ingrijitor: starea de sanatate a beneficiarului; violenta;mediu ambiental;alti factori de risc

7.Resurse materiale si umane necesare echipamanent de lucru si protectie; echipa (vizita asistent medical si social)

8.Probleme persoanale ingrijitor la domiciliu

9.Dosar de personal: actualizari, completari

10.Propuneri pentru imbunatatirea calitatii proprii sau a serviciului

FISA PENTRU SUPERVIZARI INFORMALE CUPRINDE:

-data supervizarii

-numele si prenumele persoanei care face supervizarea

-problemele semnalate

-solutii de rezolvare

IMBATRANIREA

Imbatranirea este un proces care transforma un adult viguros intr-un individ fragil cu rezerve scazute la nivelul majoritatii aparatelor si sistemelor organismelor.

In acelasi timp are loc o crestere exponentiala vulnerabilitatii la majoritatea bolilor si chiar a riscului de instalare a decesului.

Influenta imbatranirii asupra starii de sanatate si a calitaatii vietii depaseste cu mult efectele oricarei afectiuni cunoscute deoarece varsta in sine reprezinta principalul factor de risc pentru marea majoritate a bolilor grave.

O caracteristica majora a unui individ varstnic este reprezentata de diferenta intre ceea ce priveste procesele fiziologice fata de adultul tanar. Deteriorarea acestor procese odata cu trecerea anilor joaca un rol foarte important in cresterea ratei mortalitatii specifice varstei.

Deteriorarea progresiva  a proceselor fiziologice, care incepe inca de la adultul tanar, este produsa de multe fenomene destructive si de agenti de mediu pe care organismul il intalneste in cursul vietii.

Se pare ca sistemele de reparare in etapa postmaturationala nu mai sunt capabile sa elimine coplet deteriorarea aparuta. Ca rezultat apare in mod progresiv o functionare neadecvata a sistemelor fiziologice datorita acumularii de alterari.

Gradul de neadecvare a functionarii si viteza sa de instalare variaza de la o specie la alta si in cadrul aceleeasi specii de la un individ la altul. Mai mult, aceasta variatie se inalneste la acelasi individ intre diversele sisteme fiziologice.

Procesele deteriorative responsabile de alterarile fiziolgice care insotesc inaintarea in varsta ar putea fi grupate in trei categorii:

-alterari produse de procesele vitale intrinseci

-alterari determinate de factori extrinseci

-alterari cauzate de afectiuni asociate varstei inaintate.

Alterari generate de procesele vitale intrinseci

Multe din procesele esentiale care stau la baza vietii au si efecte destructive.De exemplu, metabolismul aerob, care confera organismului capacitatea de a genera energie metabolica din substantele nutritive ingerate, prezinta si aspectul negativ de a produce compusi puternic reactivi (radicalii superoxid,hidroxil si peroxid de hidrogen).

Un alt exemplu este reprezentat de glucoza. In afara rolului pozitiv de important combustibil la nivel celular, glucoza participa si la transformarea glicooxidativa a proteinelor si a acizilor nucleici, prin aceasta determinand deterioarerea lor functionala.

Alterari determinate de factori extrinseci

Exista un consens in ceea ce priveste faptul ca factorii extrinseci sunt parte a procesului de imbatranire. Caracterul intrinsec ar permite distingerea transformarilor aparute odata cu varsta de cele produse de modificarile generate de factori extrinseci ale organismului si care se instaleaza odata cu trecerea anilor. Dar deoarece imbatranirea poate fi considerata o acumulare progresiva de deteriorari nereparate, nu este important daca acest proces are originea in factori extrinseci sau intrinseci.

In plus, factorii extrinseci pot determina aparitia de leziuni doar prin interactiune cu procesele sau materialele biologice. Din aceste motive orice deteriorare este intrinseca, fie ca este produsa de procese fundamentale, fie de reactii la factori externi.

Alterari cauzate de afectiuni asociate varstei inaintate

Exista un consens in ceea ce priveste rolul important al afectiunilor legate de varsta in producerea deteriorarilor fiziologice ale varstnicilor. La randul lor, aparitia si evolutia bolilor legate de varsta sunt puternic influentate de deteriorarile fizilogice instalate odata cu trecerea anilor. Este adevarat ca un numar foarte mic de oameni imbatranesc fara a prezenta manifestari evidente ale bolilor legate de varsta, dar acest lucru s-ar putea datora incapacitatii tehnice de a distinge intre boli asociate imbatranirii si deteriorarile specifice varstei a treia.Un exemplu este reducerea masei osoase odata cu trecerea anilor, proces de deterioare functionala, si osteoporoza-o afectiune importanta a varstei a treia.

Diferentierea dintre transformarea fiziologica si boala este greu de facut. Din acest motiv, deteriorarile sistemelor functionale secundare unei afectiuni legate de varsta pot fi considerate parte integranta a procesului de imbatranire.

Teoriile imbatranirii

v      Teoria disponibilitatii somatice: organismul contine informatiile necesare repararii modificarii informatiei genetice, ce se altereaza de-a lungul vietii, pana la un moment dat, moment ce coincide cu aparitia efectelor senescentei

v      Teoria mutatiei somatice: erorile din mecanismele celulare duc la aparitia de mesageri noi care pot altera functia sau structura celulara

v      Teoria erorii in replicarea AND: erorile apar la nivelul enzimelor implicate in replicarea ADN

v      Teoria colagenului: odata cu inaintarea in varsta colagenul se interpune intre fibrele naturale; de asemenea colagenului ii scade elasticitatea si asigura adesea substratul calcificarilor

v      Teoria acumularilor deseurilor: odata cu inaintarea in varsta se acumuleaza deseuri rezultate din metabolismul celular

v      Teoria radicalilor liberi: produsii toxici rezultati din metabolism ce duc la modificari in structura celulara; sunt afectate, adesea permeabilitatea membranara, stabilitatea celulara, capacitatea de hranire sau excretie

v      Teoria calitatii existenei: imbatranirea este determinata de cresterea metabolismului de crestere si dezvoltare, pana cand este afectata capacitatea de reparare a erorilor

v      Teoria uzurii: sugereaza ca produsii de metabolism se acumuleaza

v      Teoria endocrina: ceasul biologic influenteaza secretia hormonala, care modificandu-se va influenta activitatea organismului

v      Teoria imunologica: imbatranirea este asociata cu reducerea eficientei sistemului imun; se produce de asemenea involutia si atrofia unor tesuturi cu relevanta pentru imunitate: splina, timus, ganglinoni limfatici sau maduva osoasa

v      Teoria factorilor non-biologici: considera ca oamenii datorita faptului ca traiesc intr-o societate, sunt influentati de mediul inconjurator

MODIFICARI NORMALE LEGATE DE VARSTA

La nivelul organismului, odata cu inaintarea in varsta, apar o serie de transformari. Ele pot fi interpretate in mod diferit in functie de diversele teorii care incearca sa explice fenomenul de imbatranire; astfel ne confruntam cu modificari morfologice si functionale care apar la nivelul diverselor aparate si sisteme odata cu depasirea varstei de 60 de ani:

Gustul- atrofia papilelor linguale; scaderea productiei de saliva si a numarului mugurilor gustativi

Simtul tactil- receptorii tactili isi pierd o parte din capacitatea functionala

Tegumentul -scaderea cantitatii de colagen si tesut adipos subcutanat; scaderea numarului dimensiunilor si functilor glandelor sudoripare; scade numarul de capilare; vasele sanguine de calibru mai mare ajung la suprafata

Parul- foliculii produc mai putina melanina; produsii androgeni suprarelanieni care numai sunt contracarati

Unghiile- diminuarea aportului vascular la nivelul patului unghial; cresterea striatiilor longitudinale

Respirator- cresterea diametrului antero-posterior a toracelui; slabirea si hipotrofierea muschilor respiratori; calcificarea cartilajelor condrocostale, iar peretele toracic devine mai rigid; atrofierea epiteliului ciliar; scaderea numarului alveolelor, alveolele ramase devin mai mari cu fibre elastice groase

Cardiovascular- cresterea rezistentei periferice; cresterea cantitatii de lipofuscina la nivelul fibrelor miocardice producand ''cordul maroniu''; valvele cardiace, mitrala si aortica, devin mai groase si rigide; baroreceptorii sunt mai putin sensibili; aorta si arterele mari pierd elasticitatea iar rezistenta vasculara sistemica se mareste; scade numarul celulelor pacemaker la nivelul nodului sino-atrial, cu o pierdere a fibrelor la nivelul fasciculului Hiss

Cavitatea bucala- scade producerea de dentina, radacina pulpei se reduce si devine fibrotica; gingiile se retracta, scade densitatea osoasa la nivelul alveolei

Esofag- scaderea tonusului muschior netezi esofagieni

Stomac- atrofia mucoasei gastrice

Ficat- reducerea fluxului sanguin la nivel hepatic

Intestine- descresterea peristalticii si a fluxului sanguin colonic; scaderea tonusului muscular al sfincterului intern al intestinului gros

Rinichi- scade masa renala, numarul de nefroni si de glomerului identificabili; modificari sclerotice ale vaselor sanguine renale

Vezica urinara- tesut conjunctiv fibrinos inlocuieste musculara neteda si tesutul elastic

Prostata- marirea glandei

Sex feminin- scaderea producerii de estrogeni; scaderea tonusului si a elasticitatii musculare

Sex masculin- scaderea productiei de testosteron; arterele si venele peniene devin sclerotice

Musculo-schelet- discurile intervertebrale se ingusteaza progresiv; scade inaltimea fiecarei vertebre; scade numarul de fibre musculare, apare atrofia musculara; creste cantitatea de tesut gras la nivelul muschilor; se reduc depozitele de glicogen; se deterioreaza cartilajul articular rezultand formarea de os nou la nivelul suprafetelor articulare; scade densitatea osoasa producand un schelet cu aspect poros; muschii si tendoanele devin sclerotici.

Marile sindroame geriatric

Anumite moduri de manifestare a unor boli sunt specifice pentru varstnici:

-imobilitatea

-instabilitatea

-incontinenta

-afectarea intelectului

Acestea au in comun: cauze multiple; evolutie cronica; deprivarea de independenta; tratamentul complex.

Importanta acestora este imensa deoarece sunt foarte frecvent intalnite, prezinta o dificultate aparte in evaluarea cauzelor precipitante si in identificarea factorilor agravanti tratabili; aproape orice boala se poate manifesta clinic prin aceste sindroame si invers, orice varstnic prezentand aceste sindroame poate avea orice boala.

'Cel ce ingrijeste un suflet va fi binecuvantat de doua ori Imi incep activitatea cu batranii avand experienta din familie, indragind si respectand pe cei in varsta. La aceasta adaug dorinta de a face viata mai usoara celui care devine neputincios, pentru a-i usura povara anilor in speranta ca si eu cand voi ajunge batran, la fel ca mine vor proceda si altii'.

Locul in care ne simtim cel mai relaxati, oaza noastra de liniste, este acasa.

Vine o vreme cand copilul este cel care trebuie sa aiba grija de parintele sau. Este o responsabilitate mare si presupune activitati specializate, pe care cu cea mai mare bunavointa uneori nu poti sa le duci la capat singur.

Batranetea, aparitia diferitelor boli, respectiv suferinta psihica indusa de singuratate, fac ca starea multor varstnici sa se inrautateasca extrem de tare. Acestea sunt extrem de vulnerabili fata de atmosfera intpersonala si nepasatoare a spitalelor.

Conform studiilor ,viata batrinului, activitatea lui, posibil profesionala, dar prim habituala, este indispensabila de problema "calitatii vietii",care este determinata nu numai de boala etc., dar si de suferinta sufleteasca greu recuperabila, discomfortul psiho-emotional,readaptarea redusa, in special sociala .

Putem sa definim notiunea de "calitate a vietii" ca nivel de bunastare reala si perceputa in raport cu nivelul ideal dorit al unei conditii specifice.

Aceasta intruneste sase principii:

v           securitatea economica;

v           securitatea alimentara;

v           securitatea sanatatii, inclusiv ecologica;

v           securitatea personala;

v           securitatea sociala;

v           securitatea politica.

Realizarea tuturor acestor principii ar permite asigurarea unei batrineti decente.

Astazi devine imposibila mentinerea starii de sanatate la un nivel acceptabil fara sprijinul unui program de asistare.

Prin "Ingrijire la domiciliu" se ofera sprijin varstnicilor singuri, bolnavi, care nu se pot deplasa si nu au pe nimeni care sa-i ingrijeasca. Programul presupune in primul rand ajutor in gospodarie, ajutor in mentinerea igienei personale si asistenta medicala

Varstnicul o problema sociala?

Avand in vedere ca atat ingrijirea varstnicului, cat mai ales calitatea ingrijirilor sunt parti integrante ale politicii de bunastare si de sanatate a fiecarei tari,ar trebui ca in acest context,profesionistii chemati a se ocupa de aceasta categorie de varsta sa constientizeze ca nu sunt suficiente doar cunostintele,ci ca acestea ar trebui sa fie dublate de o formatie caritabila,umanista,asociata cu sentimente de respect si afectiune,ca nu este suficient sa-l alimentam sau sa-i punem o perfuzie,daca uitam sa empatizam cu el,daca uitam sa-l respectam si sa-l acceptam cu toate valorile lui.        

Nu trebuie sa uitam ca daca empatizam cu varstnicul ,empatizam chiar cu viitorul nostru individual.

Privita in ansamblul sau,persoana varstnica este o persoana de cele mai multe ori multiplu dezavantajata,prin scaderea resurselor fizice,care nu inseamna totdeauna boala, prin scaderea resurselor financiare sau prin prezenta unui handicap mental.

CONTRACT DE PRESTARI SERVICII

Toate tipurile de servicii se acorda pe baza unui contract de prestari servicii.

Termeni cheie ai contractului:

Partile contractante - institutie si beneficiar ;

Durata contractului - determinata sau nedeterminata ;

Obiectul contractului- este reprezentat de serviciile ce urmeaza a se presta conform planului de ingrijire individualizat;

Obligatiile partilor - se refera la obligatiile prestatorului si ale beneficiarului pentru desfasurarea in bune conditii a serviciilor;

Suspendarea contractului- se face in urma aparitiei riscurilor pentru ingrijitor datorate comportamentului sau starii de sanatate a beneficiarului sau apartinatorului;

Incetarea contractului - are loc ca urmare a nerespectarii conditiilor impuse de contract; la cererea beneficiarului etc.

Modificarea contractului - se poate face la solicitarea oricarei parti contractante, prin act aditional;

Solutionarea litigiilor - se poate face prin impacare pe cale amiabila sau adresandu-se Comisiei de Mediere Sociala sau chiar Instantei Judecatoresti.

OBLIGATIILE PARTILOR

1.Obligatiile beneficiarului :

 Sa acorde respectul cuvenit personalului care ii va acorda serviciile stabilite prin prezentul contract ;

Sa respecte regulile de igiena personala si ale locuitei (sa participe in limita posibilitatilor, la curatenia saptamanala, sa-si intretina curatenia in camers, sa se ingrijeasca de igiena personala) ;

Sa aduca la cunostinta prestatorului orice modificare intervenita in legatura cu starea de sanatate, situatia familiala sau situtia financiara ;

Sa nu solicite ingrijitorului la domiciliu prestarea altor servicii in afara de cele stabilite de comun acord si mentionate in contract. Aceleasi obligatii le au si rudele sau apartinatorii care solicita in numele beneficiarului prestarea de servicii .

Sa achite lunar, pana la sfarsitul lunii in care a beneficiat de servicii, contravaloarea serviciilor acordate de prestator in baza notei de plata transmisa de acesta .

Sa accepte supervizarea observationala ce se efectueaza la domiciliu sau de catre coordonatorii ingrijitorilor la domiciliu.

Sa solicite suspendarea serviciilor in momentul in care renunta la acestea (printr-o cerere) .

2. Obligatiile prestatorului

Sa respecte confidettialitatea datelor si informatiilor referitoare la beneficiari ;

Sa asigure prestarea serviciilor mentionate in contract, prin personal calificat ;

Sa asigure inregistrarea beneficiarului la reteaua medicala ;

Sa faciliteze obtinerea vizitei de domiciliu sau de resedinta in spatiul in care locuieste beneficiarul.

Sa intocmeasca fisa de calcul a contravalorii serviciilor acordate si nota de plata a acestora, pe care le va aduce la cunostiinta beneficiarului sau a reprezentantului legal al acestuia pana la data de 25 a fiecarei luni.

Sa asigure evaluarea socio-medicala a situatiei beneficiarului la fiecare 6 luni sau la nevoie.

Sa controleze bunul mers al programului de prestare a serviciilor si sa dispuna masuri corespunzatoare respectarii clauzelor contractuale ;

Sa colaboreze cu alte institutii specializate, cu membrii familiei sau din reteaua sociala a beneficiarului pentru obtinerea si protejarea drepturilor acestora.

Scopul acordarii serviciilor din cadrul centrului de zi

v           mentinerea persoanelor varstnice active din punct de vedere social

v           acordarea de sprijin persoanelor varstnice pentru a nu se simti limitate, pasive, marginalizate si pentru a depasi senzatia ca sunt o povara .

v           organizarea intalnirilor de grup in cadrul carora persoanele varstnice sa-si exprime opiniile, sa-si afirme nevoile si sa-si manifeste spiritul civic

Proceduri de lucru in derularea activitatii din cadrul centrului de zi

Pentru a deveni beneficiari al serviciilor centrului de zi solicitantii sunt invitati sa participe la una sau doua activitati dupa care urmeaza efectuarea unei evaluari a situatiei socio-medicale a solicitantului

Se intocmeste referatul si dispozitia de acordare a calitatii de beneficiar si se incheie contractul de prestari servicii. Contractul se incheie in 2 exemplare, unul ramane la beneficiar si unul la dosarul beneficiarului

Persoanele responsabile vor tine evidensa prezentei la activitatile centrului de zi

SERVICII DE INGRIJIRE LA DOMICILIU

la domiciliul beneficiarilor

coordonarea si supervizarea ingrijitorilor la domiciliu

ingrijire temporara la domiciliu a persoanelor varstnice aflate in situatia de dependenta socio-medicala,in vederea reducerii numarului persoanelor care solicita asistenta de specialitate in institutii.

Evaluarea nevoilor de ingrijire

Evaluarea nevoilor de ingrijire la domiciliu acordate este un proces prin care se indentifica nevoile fiecarui potential beneficiar si in functie de aceasta se acorda servicii conform unui plan de ingrijire individualizat:

procesul de evaluare al nevoilor are loc la domiciliu potentialului beneficiar ;

evaluarea se face in echipa multidisciplinara : asistent social, asistent medical, Kinetoterapeut, psiholog (dupa caz)

evaluarea nevoilor persoanelor varstnice se realizeaza conform Grilei Nationale de Evaluare a nevoilor

persoanelor varstnice aprobata prin H.G. nr. 886/2000

evaluarea starii de sanatate se face de catre medicul de familie

Rezultatele procesului de evaluare

La sfarsitul evaluarii, beneficiarul va sti:

daca este sau nu eligibil;

pentru ce tipuri de nevoi poate furniza servicii sau ce alt furnizor de servicii poate raspunde nevoilor indentificate;

cand va fi informat asupra deciziei echipei multidisciplinare cu privire la planul de ingrijire;

cand poate sa solicite o noua evaluare (cand apar alte nevoi pe care beneficiarul nu si le poate satisface singur);

cui sa se adreseze in cazul in care este nemultumit de serviciile de care va beneficia.

Nota: numarul de ore prestate la domiciliu, la un benficiar, nu poate fi mai mare de 3 ore/zi.

Proceduri de lucru in derularea serviciilor de ingrijire la domiciliu

Se intocmeste fisa de evaluare socio-medicala de catre responsabilul de caz impreuna cu asistentul medical si cu medicul de familie pentru o evaluare complexa a cazului care are drept scop elaborarea unei strategii de suport ce cuprinde masurile si serviciile adecvate fiecarui beneficiar

Beneficiarul trebuie sa ofere datele necesare ai sa acorde sprijinul in intocmirea documentatiei necesare

Echipa de evaluare verifica criteriile de eligibilitate si propune aprobarea sau respingerea calitatii de beneficiar, urmand a informa solicitantul in scris asupra deciziei .

Se intocmeste un raport de vizita in cazul in care solicitantul nu ofera datele necesare evaluarii sau serviciul pentru persoane varstnice nu poate raspunde asteptarilor solicitantului.

Se intocmeste un contract de prestari servicii in care sunt stabilite de comun acord cu beneficiarul serviciile ce se vor acorda. Acesta va fi intocmit in 2 exemplare din care un exemplar ramane la beneficiar

Responsabilul de caz solicita beneficiarului completarea declaratiei de venit informandu-l inainte despre falsul in declaratii, aceasta modificandu-se ori de cate ori apar modificari ale venitului .

Activitatea de ingrijire la domiciliu se efectueaza pe baza unui program de activitate ce cuprinde ziua, intervalul orar si serviciile ce urmeaza a fi prestate, acest program actualizandu-se ori de cate ori este necesar, beneficiarul primeste un exemplar din programul de activitate.

Planificarea se adapteaza la nevoile beneficiarilor, iar situatiile de urgenta (deces, boala, spitalizare), aparute sunt gestionate de responsabilul de caz, acesta adaptand planificarea ingrijitorului la domiciliu si anuntand in cel mai scurt timp pe cei interesati

Programul de activitate este conceput impreuna si cu acordul beneficiarului si se va modifica la cerere sau ori de cate ori este necesar, un exemplar al programului de activitate revenind beneficiarului .

Ingrijitorul la domiciliu are intotdeauna asupra sa o fisa cu inscrisurile despre serviciile efectuate, beneficiarul ia la cunostinta de datele inscrise si semneaza pentru autentificare, aceasta fisa este folosita pentru supervizarea efectuata cu asistentul social .

Responsabilul de caz realizeaza o reevaluare a situatiei beneficiarului din 6 in 6 luni si ori de cate ori este nevoie completand un formular tip care se anexeaza la dosar.

Se intocmesc acte aditionale de prestari servicii in 2 exemplare la fiecare modificare a serviciilor acordate in urma evaluarii periodice, un exemplar ramanand la beneficiar .

SERVICII DE NATURA MEDICALA

- masurare tensiune arteriala, puls, temperatura, glicemie - la centrul de zi sau la domiciliul beneficiarului

- administrare medicatie (oral si parenteral) la indicatia medicului, la domiciliul beneficiarului

- programe de educatie pentru sanatate, la centrul de zi sau la domiciliul beneficiarului

-ingrjire medicala la recomandarea medicului de familie (tratament escare, tratament injectabil, recoltare probe pentru analize) - la domiciliul beneficiarilor

SERVICII DE CONSILIERE

- consiliere psihologica individuala a persoanelor varstnice aflate in situatii de dificultate, la solicitarea acestora, la centrul de zi sau la domiciliul beneficiarului

- consiliere sociala si administrativa (indrumarea la diferite institutii, demersuri pentru obtinerea unor drepturi), la centrul de zi sau la domiciliul beneficiarului.

PACHET DE SERVICII MEDICALE DE BAZA PENTRU INGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU

1. Monitorizarea parametrilor fiziologici: temperatura, respiratie;

2. Monitorizarea parametrilor fiziologici: puls, tensiune arteriala;

3. Monitorizarea parametrilor fiziologici: diureza, scaun;

4. Administrarea medicamentelor intramuscular;

5. Administrarea medicamentelor intravenos sub supravegherea medicului;

6. Administrarea medicamentelor intravezical pe sonda vezicala;

7. Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoasa sub supravegherea medicului;

8. Recoltarea produselor biologice;

9. Alimentarea artificiala pe sonda gastrica si educarea asiguratului/apartinatorilor;

10. Alimentare pasiva, inclusiv administrarea medicamentelor per os, pentru bolnavii cu tulburari de deglutitie;

11. Clisma cu scop terapeutic;

12. Spalatura vaginala in cazuri de deficit motor;

13. Manevre terapeutice pentru evitarea escarelor de decubit: mobilizare, masaj, aplicatii medicamentoase, utilizarea colacilor de cauciuc si a rulourilor;

14. Manevre terapeutice pentru evitarea complicatiilor pulmonare: schimbarea pozittei, tapotaj, fizioterapie respiratorie;

15. Ingrijirea plagilor simple;

16. Ingrijirea plagilor suprainfectate;

17. Ingrijirea escarelor multiple;

18. Ingrijirea stomelor;

19. Ingrijirea fistulelor;

20. Ingrijirea tubului de dren;

21. Ingrijirea canulei traheale si instruirea asiguratului;

22. Monitorizarea dializei peritoneale;

23. Aplicarea de pampers, plosca, bazinet.

Domiciliul, familia sau institutionalizarea?

Aspecte pro si contra

Ingrijirea batranului poate fi uneori un stres pentru apartinatori. Atmosfera familiala realizand un confort psihic pentru pacient,dar institutionalizarea este mai benefica din punct de vedere al asistentei medicale mai corecte. Societatea in general, si corpul medical psihiatric in special,nu pot pana in prezent sa statueze un mod unic de gandire asupra tipului de ingrijire pe care il necesita batranul: familiala sau institutionalizarea. Exista pentru ambele alternative,avantaje si dezavantaje, oportunitati si limite. Decizia de a ingriji un batran la domiciliu este dificil de luat in unele cazuri, tinanad cont ca adesea ne aflam in fata unui individ tarat fizic si/sau cu diverse afectiuni mentale (depresie,anxietate,dementa). Ingrijitorii unei astfel de persoane sunt supusi unei avalanse de probleme in care aspectul financiar nu este de neglijat. Consultarea periodica a medicului de familie si a psihiatrului devine necesara pentru ajustarea permanenta a atitudinii fata de pacient. Institutionarea temporara - cel mai frecvent apartinand unor fundatii sau organizatii neguvernamentale. Ocrotirea temporara presupune accesul in centre de zi in care varstnicul poate petrece sub supraveghere timpul liber in mod placut sau poate fi ingrijit (in cazul dementului) pe perioada in care familia (apartinatorii) isi desfasoara alte activitati (serviciu,cumparaturi). Decizia privind institutionalizarea pe termen lung- trebuie sa fie o decizie elaborata de o echipa pluridisciplinara formata din asistent social, medic, psiholog. Ea este o decizie de mare raspundere care vizeaza viitorul persoanei, si are numeroase repercursiuni psihice, morale si financiare. Varstnicul este o persoana matura, respectabila, care are dreptul la a decide ce este mai bine pentru el,dar poate fi sprijinit,consiliat in a se prezenta riscurile si beneficiile traiului singur, in propria casa sau in institutie.

Dorinta batranului

Aceasta este capitala, pacientul fiind centrul insusi al deciziei finale.

Dorinta varstnicului intra adeseori in contradictie cu evaluarea medico-psiho-sociala realizata de medicul de familie. Anumiti batrani care ar putea foarte bine sa ramana la domiciliu,la nevoie cu un oarecare sprijin/ajutor,pot la fel de bine sa ceara sa traiasca intr-o institutie/camin,pentru ca s-ar simti mai in siguranta. O asemenea dorinta trebuie respectata. Trebuie sa ne ferim de dogma mentinerii la domiciliu cu orice pret dar si sa apreciem avantajele si dezavantajele ingrijirii la domiciliu. Anumiti batrani nu mai vor sa ramana acasa de tema unor agresiuni,a singuratatii sau de teama de a deveni o greutate pentru ceilalti.Invers, exista situatia cand, desi mentinerea la domiciliu devine foarte dificila,varstnicul sa doreasca sa ramana acasa cu orice pret. In acest caz medicul de familie trebuie sa uzeze de persuasiune si sa explice varstnicului ca aceasta ramanerea acasa nu este in mod sigur cea mai buna solutie.Atunci cand decizia institutionalizarii se impune, aceasta trebuie sa fie,atat cat se poate, bine lamurita si gandita. Obtinerea consimtamantului batranului este solutia preferabila.Cel mai adesea, plecarea intr-o institutie este pentru varstnic ultima cotitura importanta din viata; de aceasta se leaga nelinistea/teama,indeobste fondata, a nemaintoarcerii la domiciliu si institutia ii apare pe buna dreptate ca o antecamera a mortii.

Ingrijirile la domiciliu pot fi definite ca fiind gama de servicii si facilitati acordate in comunitate persoanelor dependente, pentru ca acestea sa traiasca, pe cat de independent posibil, in propriile case. Aceste ingrijiri ar trebui sa se realizeze prin reabilitarea gerontologica, care include trei sfere:

A.     diagnosticarea,

B.     interventia,

C.     rezultatele.

Diagnosticarea cuprinde informatia despre problemele medicosociale ale varstnicului si aportul familiei si al comunitatii la solutionarea lor.

Interventia consta din:

1. informarea batranilor despre procesele de senescenta, despre tipurile de sustinere a varstnicilor etc.;

2. propagarea modului sanatos de viata, alimentatie corecta;

3. ameliorarea suferintelor batrinilor;

4. actiunea asupra factorilor sociali, economici si politici negativi, ce influenteaza virstnicul;

5. recomandari despre autoajutor.

Serviciile de ingrijiri la domiciliu se acorda de catre furnizori autorizati si acreditati si de catre medicii de familie.

Pentru a beneficia de ingrijiri la domiciliu este nevoie de recomandare de la medicul de specialitate, tinand seama de starea de sanatate a asiguratului si de gradul de dependenta al acestuia.

Perioada pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu se stabileste de catre medicul care a facut recomandarea, cu obligativitatea precizarii ritmicitatii sau periodicitatii serviciilor, dar nu mai mult de 90 de zile de ingrijiri/in ultimele 11 luni in una sau mai multe etape (seturi de ingrijiri)

Principii de ingrijire a varstnicilor

Realizare - beneficiarii vor fi ajutati sa atinga potentialul lor maxim din punct de vedere fizic, intelectual, emotional si social.

Demnitate - sase pastreze respectul de sine al beneficiarilor, mai ales in cazul celor care sunt dependenti de ingrijire din partea altor persoane.

Autonomie - sa se respecte dreptul benefiaciarilor de a lua propriile decizii (exceptand cazurile in care viata clientului sau a celor din jur este pusa in pericol).

Independenta - sa se ocupe pentru mentinerea independentei personale a beneficiarilor, incluzand gradul de risc care il implica.

Stima - sa se recunoasca calitatile, experientele, fiecarei persoane.

Calitatea experientei - de a incuraja si de a le da posibilitatea beneficiarilor sa fie implicati intr-o mare varietate de activitati pe cat de mult este posibil.

Cum se selecteaza ingrijitorul la domiciliu corespunzator?

1. Cat timp a servit acest furnizor comunitatea?

2. Ofera acest furnizor material informativ pentru a explica serviciile sale, conditiile de eligibilitate, retributia si originea fondurilor?

3. Cum procedeaza furnizorul in situtii de urgenta? Sunt ingrijitorii la domiciliu disponibili 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana (sau cat mai mult timp din zi)?

4. Cum isi selecteaza si instruieste furnizorul angajatii? Isi protejeaza angajatii cu asigurare de malpraxis? Are in structura echipei un medic care sa poata efectua o evaluare periodica a starii de sanatate a pacientului si sa faca legatura dintre pacient si medicul curant sau de familie? Care este experienta asistentilor care efectueaza ingrijirea ?

5. Sunt solicittti asistentii sa evalueze nevoile de ingrijiri la domiciliu ale pacientului? Daca da, ce urmeaza dupa aceea? Se sfatuiesc cu medicul curant al pacientului si cu membrii familiei?

6. Cum asigura furnizorul confidentialitatea datelor despre pacient?

7. Include acest furnizor pacientul si membrii familiei acestuia in realizarea planului de ingrijire?

8. Este conduita de tratament a pacientului documentata, detaliind sarcini specifice care sa fie indeplinite de fiecare ingrijitor la domiciliu? Au primit pacientul sau familia acestuia o copie a acestui plan si l-a actualizat ingrijitorul in cazul interventiei unor schimbari? Petrece furnizorul timp pentru a educa membrii familiei cu privire la ingrijirea administrata pacientului?

9. Supravegheaza administratorii furnizorului de servicii calitatea ingrijirilor pe care pacientul le primeste la domiciliu? Daca da, cat de des fac acestia vizite la domiciliu? Pe cine pote contacta pacientul sau membrii familiei acestuia, pentru nelamuriri sau reclamatii? Cum se implica agentia in rezolvarea problemelor?

10. Care sunt procedeele financiare ale furnizorului? Ofera furnizorul expuneri scrise pentru explicarea tuturor costurilor si a planului de plati asociate ingrijirilor la domiciliu?

Lista de Preturi Servicii de ingrijire Medicala la Domiciliu

Preturile sunt exprimate in RON, nu includ medicamentele si pot suferii modificari fara anunt.

Tariful este compus din costul deplasarii si pretul manevrei. Costul pentru deplasare este de 60 RON. Pacientii care vor necesita ingrijiri minim o zi pe saptamana pe o perioada indelungata beneficiaza de un pret redus la costul deplasarii, respectiv 30 RON. De asemenea acesti pacienti beneficiaza saptamanal, gratuit, de vizita unui medic pentru evaluarea starii generale de sanatate.

Pachet de servicii medicale cu plata

1 Evaluarea initiala: preluarea pacientului in maximum 48 ore de la solicitare, stabilirea planului detaliat de ingrijiri la domiciliu, impreuna cu medicul care le-a recomandat, consilierea si instruirea pacientului si a familiei

2.Evaluarea de etapa, la 3 luni pentru cazurile acute, la 6 luni pentru cazurile cronice si ori de cate ori este necesar daca planul de ingrijiri la domiciliu cuprinde precizari in acest sens

3 Monitorizarea parametrilor fiziologici: temperatura, respiratie, puls, tensiune arteriala, diureza, scaun

4.Toaleta pacientului cu probleme medicale si/sau imobilizat:

o toaleta partiala;

o toaleta totala, la pat;

o toaleta totala, la baie, cu ajutorul dispozitivelor de sustinere.

5. Manevre terapeutice

v           administrarea medicamentelor per os, intravenos, intramuscular, subcutanat, intradermic, intravezical pe sonda vezicala, prin perfuzie endovenoasa, pe suprafata mucoaselor, pe seringa automata, peridural pe cateter;

v           masurarea glicemiei cu glucometrul;

v           recoltarea produselor biologice (sange, urina, materii fecale);

v           clisma cu scop evacuator;

v           clisma cu scop terapeutic;

v           alimentarea artificiala pe sonda gastrica sau nazogastrica si pe gastrostoma;

v           alimentarea pasiva a bolnavilor cu tulburari de deglutitie;

v           spalatura vaginala;

v           masajul limfedemului;

v           efectuarea de mobilizare, masaj, aplicatii medicamentoase, utilizarea colacilor de cauciuc si a rulourilor pentru evitarea escarelor de decubit;

v           schimbarea pozitiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie pentru evitarea complicatiilor pulmonare;

v           efectuarea de mobilizare, masaj, bandaj compresiv, aplicatii medicamentoase pentru evitarea complicatiilor vasculare la membrele inferioare.

6 Tehnici de ingrijire chirurgicala:

- ingrijirea plagilor simple si suprainfectate;

- ingrijirea escarelor multiple;

- ingrijirea tubului de dren;

- ingrijirea canulei traheale;

- suprimarea firelor;

-ingrijirea stomelor si fistulelor; ;

- sondajul vezical cu sonda permanenta si cu scop evacuator;

- aplicarea condomului urinar.

7. Monitorizarea dializei peritoneale

8. Ingrijiri paliative

consiliere psihiatrica a pacientului - comunicarea diagnosticului si a prognosticului;

consilierea pacientului in vederea pregatirii pentru deces;

TENS (stimulare electrica nervoasa percutana);

9. Kinetoterapia individuala

10. Logopedia individuala

11. Examinare si evaluare psihologica

SUPERVIZAREA

Supervizarea este o interventie furnizata de o persoana cu mai multa experienta intr-o anumita profesie unei persoane care are mai putina experienta in profesia respectiva, in cazul nostru asistentul medical si ingrijitorul la domiciliu. Aceasta relatie este evaluativa, se intinde in timp si are simultan mai multe scopuri:

de a imbunatati functia profesionala a persoanelor supervizate,

de a monitoriza calitatea serviciilor profesionale oferite de catre persoana supervizata beneficiarilor serviciilor,

Supervizorul, asistentul medical actioneaza ca un mediator intre ingrijitor si beneficiar, fiind prezent acolo unde este necesara rezolvarea problemelor, rolul sau fiind foarte important, prin urmare,aceasta functie nu ar trebui sa fie subestimata.

Ar trebui, in special sa se aprecieze beneficiile pozitive care pot fi derivate din supervizarea formala (sau intalniri oficiale-atunci cand asistentul medical cere si da informatii necesare desfasurarii activitatilor de viata si a modului de tratament) si supervizarea informala (intalniri neoficiale-ingrijitorul fiind cel care are initiativa de a aduce la cunostinta asistentului despre evenimentele importante nou aparute si neregulile beneficiarilor de ingrijiri la domiciliu).

Supervizarea include:

o oportunitatea de a se refera la actiuni;

o un forum pentru revizuirea si verificarea planurilor de actiuni.

o perspectiva mai obiectiva asupra activitatii in curs de desfasurare.

o un feedback constructiv,

o sursa de incredere si de reasigurare;

o oportunitati de dezvoltare personala si profesionala.

Supervizorul poate exercita, in functie de situatie, roluri educative, de consiliere si de consultanta.

Supravegherea eficienta poate fi de multe ori diferenta dintre:

succes si esec,

stres si satisfactia locului de munca;

griji si rezultate.

Practicata in mod curent, este o masura ce poate juca un rol vital in succesul calitatii ingrijirii.

DREPTURI SI OBLIGATII

Drepturi specifice pentru persoanele varstnice care beneficiaza de servicii de ingrijire la domiciliu

Art. 15 Dreptul de a beneficia de un numar de ore de ingrijire corespunzator nevoilor persoanei varstnice (minim de doua ori pe saptamana cate doua ore);

Art. 16 Dreptul de a beneficia si de alte servicii sociale complementare destinate persoanelor varstnice (frecventarea centrului de zi - daca sanatatea le permite, CARP, etc.);

Art. 17 Dreptul de a fi vizitate pe perioada cat sunt internate in spital;

Art. 18 Dreptul de a beneficia de servicii de ingrijire permanent prin inlocuirea ingrijitoarelor in perioada de concedii in limita posibilitatilor.

Obligatii specifice pentru persoanele varstnice care beneficiaza de servicii de ingrijire la domiciliu

Art. 39 De a respecta personalul si serviciile primite;

Art. 40 De a participa in masura posibilitatilor la serviciile casnice acordate;

Art. 41 De a anunta din timp atunci cand paraseste domiciliul pentru o anumita perioada (inclusiv pentru o zi).

Legea 17/2000, privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, publicata in M. Of. partea I nr 104/09.03.2000

Serviciile de ingrijiri la domiciliu se acorda de catre furnizori autorizati si acreditati si de catre medici de familie.

Pentru a beneficia de ingrijiri la domiciliu este nevoie de recomandare de la medicul de specialitate, tinand seama de starea de sanatate a asiguratului si de gradul de dependenta al acestuia.

Perioada pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu se stabileste de catre medicul care a facut recomandarea, cu obligativitatea precizarii ritmicitatii sau periodicitatii serviciilor, dar nu mai mult de 90 de zile de ingrijiri/in ultimele 11 luni in una sau mai multe etape (seturi de ingrijiri).

ARTICOLUL 8

Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice la domiciliu sunt:

a) servicii sociale privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale si sprijinirea pentru reintegrarea sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor servicii si obligatii curente, ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei;

b) servicii sociomedicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile persoanei varstnice si antrenarea la activitati economice, sociale si culturale, precum si ingrijirea temporara in centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;

c) servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale la domiciliu sau in institutii de sanatate, consultatii si ingrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare si de dispozitive medicale.

ARTICOLUL 13

(1) Pentru asigurarea ingrijirii la domiciliu a persoanei varstnice aflate in situatia de dependenta sociomedicala, stabilita potrivit grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, consiliile locale pot angaja personal de ingrijire prin plata cu ora, fractiuni de norma sau norm intreaga, in functie de perioada de ingrijire necesara a se acorda.

(2) Sotul si rudele care au in ingrijire o persoana varstnica dependenta pot beneficia de program lunar redus de lucru, de o jumatate de norma, cu suportarea drepturilor salariale pentru cealalta jumatate de norma din bugetul local, corespunzator salariului brut lunar al asistentului social debutant cu pregatire medie. Timpul cat sotul si rudele au fost incadrate in aceste conditii se considera, la calculul vechimii in munca, timp lucrat cu norma intreaga.

(3) Persoanele care acorda ingrijire varstnicilor vor fi acreditate de directiile generale de munca si protectie sociala judetene si a municipiul potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului muncii si protectiei sociale.

Finantarea serviciilor de asistenta sociala si a prestatiilor prevazute de prezenta lege se asigura pe principiul impartirii responsabilitatii intre administratia publica centrala si cea locala.

ARTICOLUL35

(1) Dreptul la serviciile de asistenta sociala inceteaza daca nu mai sunt indeplinite conditiile pentru acordarea acestora.

(2) Daca perioada in care asistenta sociala a persoanelor varstnice este temporara, dar nu mai mare de 6 luni, acordarea serviciilor de asistenta sociala se suspenda prin decizie motivata a celui care a stabilit dreptul. La incetarea suspendarii reluarea acordarii serviciilor sau prestatiilor de asistenta sociala se face pe baza de ancheta sociala.

Batranetea acceptiuni si controverse

Exista elaborate mai multe definitii,mai mult sau mai putin contestate

A.            Criteriul cronologic a fost poate printre primele criterii de definire;el a fost insa intens criticat datorita faptului c poate exista o imbatranire precoce si pot exista persoane in varsta la care majoritatea functiilor sunt asemanatoare omului adult.

B.            Notiunea de varsta inaintata se utilizeaza pentru perioada din viata omului care urmeaza dupa maturitate si tine pana la sfarsitul existentei sale.Acesta perioada mai este numita si varsta a III-a,perioada de involutie,perioada de batranete,sau senescenta.

C.            Dictionarul Lacrousse de psihiatrie defineste batranetea ca fiind ultima perioada a vietii corespunzand rezultatului normal al senescentei.Termenul se opune celui de senilitate care ar fi aspectul patologic, dar in acelasi timp precizeaza ca batranetea extrema nu se distinge prin nimic de senilitate.

Tot dictionarul Lacrousse defineste imbatranirea ca fiind ansamblul de transformari ce afecteaza ultima perioada a vietii si care constituie un proces de declin, semnele imbatranirii fiind:slabirea tesuturilor, atrofia musculara cu scaderea functiilor si performantelor, toate acestea concurand la limitarea progresiva a capacitatii de adaptare. In acest sens, precizeaza dictionarul,imbatranirea ofera in mod vadit imaginea inversa a dezvoltarii si a putut fi descrisa ca o inovatie.

D.           OMS considera:

a)        persoane in varsta: intre 60-74 ani;

b)        persoane batrane: intre 75-90 ani;

c)         marii batrani: peste 90 de ani;

GRILA NATIONALA DE EVALUARE A NEVOILOR PERSOANELOR VARSTNICE

NU AM REUSIT SA MODIFIC TABELEUL CARE S-A TRANSFORMAT IN URMA COPIATULUI IN ACEST DOCUMENT.O SA-L TRIMIT SEPARAT

Pentru fiecare activitate evaluata se identifica trei posibilitati:

1.            activitate facuta fara ajutor, in mod obisnuit si corect;

nu necesita supraveghere si ajutor.

2.            activitate facuta cu ajutor partial si/sau mai putin corect;

necesita supraveghere temporara si/sau ajutor partial.

3.            activitate facuta numai cu ajutor;

necesita supraveghere permanenta si/sau ajutor integral.

Evaluarea statusului functional si psihoafectiv se realizeaza avandu-se in vedere conditia obligatorie de integritate psihica si mentala a persoanei pentru a fi apta sa efectueze activitaatile de baza si instrumentale ale vietii de zi cu zi.

MATERIAL SI METODA

Studiul statistic a fost efectuat pe un numar de 100 de persoane varsnice, beneficiari ai SERVICIULUI PENRU PERSOANE VARSTNICE din cadrul DIRECTIEI DE SERVICII SOCIALE BRASOV, lotul selectat a beneficiat de ingrijiri la domiciliu pe o perioada de 12 luni, intre luna ianuarie 2009 si decembrie 2009.

Ca metoda de studiu s-a folosit cercetarea retrospectiva si cantitativa, datele fiind culese din foile de observatie si prelucrate statistic.

Scopul studiului este analizarea calitatii, cantitatii si nevoilor ingrijirii persoanelor varstnice la domiciliu.