|
1. sa fie o realizare, nu un program;
2. sa fie clar si specific din puntul de vedere al comportamentului;
3. sa fie masurabil sau verificabil;
4. sa fie realist, adica sub controlul celui asistat, in acord cu resursele sale si ale mediului;
5. sa fie adecvat, adica daca este realizat, sa contribuie partial sau total la tratarea problemei;
6. sa fie in acord cu valorile celui asistat;
7. sa fie realizabil intr-un cadru rezonabil de timp.
CONCRETIZAREA OBIECTIVELOR
Obiectivul inseamna ce trebuie facut.
Programul inseamna cum trebuie realizat un obiectiv, cum trebuie atins un scop.
Iata un exemplu al procesului de concretizare a obiectivelor, de trecere de la exprimarea generala a unei intentii, a unei dorinte, la elemente mai concrete, in cazul unui barbat care se adreseaza unui serviciu de asistenta a familiei, spunand ca are probleme in casnicie, in sensul unor frecvente neintelegeri si certuri cu sotia. De asemenea, el spune ca sotia nu este de acord sa ceara ajutor cuiva si ca nu stie ca el s-a prezentat la acel serviciu:
I. Descriere generala a intentiei: "Este cazul sa fac ceva in legatura cu casnicia mea".
II. Descriere generala a misiunii: "As dori sa imbunatatesc calitatea timpului pe care il petrec acasa cu sotia".
III. Tinta mai specifica: "As dori sa am conversatii mai placute cu sotia".
IV. Obiectiv mai concret: "As dori sa reduc numarul situatiilor in care conversatiile noastre se transforma in contraziceri sau certuri".
V. "As dori sa reduc numarul situatiilor in care conversatiile noastre se transforma in contraziceri sau certuri, de la o medie de 2 pe zi, la 2 pe saptamana, in urmatoarele 3 saptamani".
Dupa identificarea problemei si determinarea obiectivului, ambele parti decid daca doresc sa continue. Daca da, asistentul este liber sa inceapa colectarea informatiilor pe care se vor baza estimarea si planificarea interventiei. Tipurile de informatii depind de problema si de obiectivele preliminare.
1.Este un proces comun si persoana asistata va fi implicata in determinarea domeniilor de explorat
2.Persoana asistata va fi constienta de sursele de colectare a informatiilor (nu i se cere intotdeauna permisiunea)
3.Trebuie sa existe o conexiune intre problemele identificate si datele colectate.
4.Colectarea datelor este un proces continuu, dar punctele critice vizeaza identificarea problemei, stabilirea obiectivului, estimarea si planificarea interventiei.
5.Este esential ca asistentul sa inteleaga punctul de vedere al celui asistat referitor la sensul itemilor, sentimentele si actiunile realizate.
In functie de sursa datelor, exista 5 categorii ale modurilor de colectare: 1.relatarea celui asistat, 2.relatarile altora,3.intrebari si teste verbale sau scrise, 4.observatia, 5.inregistrari, dosare de la alti specialisti, de la alte institutii.
In faza contactului, asistentii sociali simt dificultatile celor asistati si au impulsul de a-i ajuta, incercand sa inlature suferinta. Insa pentru a o inlatura, este necesar ca mai intai sa i se inteleaga bine situatia. Este nevoie de empatie. Suferinta este un semnal ca exista o tulburare , iar intelegerea ei va determina definirea problemei asa cum o percepe cel asistat.
In continuare, se ajunge la estimare, la analiza critica a situatiei. Este un proces continuu, care are drept scop sa ajunga la intelegerea problemei, a celui asistat, pentru a se putea elabora un plan de interventie.
Procesul de estimare reprezinta o serie de incercari:
- de a intelege elementele definitorii ale situatiei problema
- de a intelege sensul pe care il atribuie persoana situatiei in care se afla
- de a utiliza deplina intelegere a persoanei asistate
- de a orienta cunostintele de specialitate intr-un proces activ de gandire indreptat spre identificarea nevoilor
- de a planifica modul in care pot fi realizate schimbarile dorite.
Estimarea presupune participarea activa atat a asistentului cat si a celui asistat.
In timp ce asistentul colecteaza date despre problema, el incearca in mod activ sa puna in relatie cunostintele sale profesionale cu aspectele concrete, intr-o maniera care sa serveasca solutionarii.
In sinteza, faza contactului implica 9 activitati esentiale:
1.Contactul initial
2.Determinarea problemei de solutionat
3.Clarificarea obiectivului
4Clarificarea limitelor serviciului
5.Clarificarea a ceea ce se va solicita de la cel asistat
6.Dezvoltarea unei relatii corecte
7.Contractul preliminar, acordul de a lucra impreuna
8.Colectarea informatiilor
9.Estimarea, analiza critica a situatiei.