INTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALA A PERSOANELOR CU HANDICAP VIZUAL - OPTIUNI METODOLOGICO-EPISTEMOLOGICE

1. Delimitari conceptuale. Operationalizarea conceptelor. Ipoteze de lucru

In studiul de fata, am incercat sa identificam nevoile sociale ale persoanelor cu deficiente de vedere pe dimensiunea integrarii socio-profesionale, respectiv acele nevoi "resimtite", care apar ca o reflectare a ceea ce doresc oamenii aflati intr-o anumita situatie.

Handicapul inseamna expunere la un anumit risc de excluziune sociala, avand semnificatia obstacolelor care impiedica o persoana sa participe activ la diferite tipuri de activitati sociale. Prin definitie, persoanele cu handicap figureaza printre populatiile dezavantajate. Fiecarui individ ii este caracteristica o configuratie specifica de roluri sociale. Datorita prezentei deficientelor de ordin senzorial, fizic, psihic, persoanele cu handicap nu pot satisface cerintele rolurilor sociale, in conditii obisnuite, fiind necesara interventia colectivitatii ( prin servicii de ingrijire a sanatatii, educatie speciala, locuri de munca protejate, asigurare a venitului, asistenta sociala etc.). Handicapul este astfel o functie a relatiei dintre persoanele cu dizabilitati si mediul lor. El apare cand persoanele se confrunta cu bariere culturale, fizice sau sociale care le impiedica accesul la diferite sisteme ale societatii, sisteme disponibile altor cetateni.

Am privit integrarea socio-profesionala ca un proces continuu de adaptare la conditiile mediului socio-profesional caracterizat neincetata schimbare, mediul schimbandu-se in functie de cerintele integrarii individului. Mai mult, procesul integrarii socio-profesionale a persoanelor cu handicap trebuie conceput ca o actiune sociala complexa, a carei esenta constituie nu conformarea mecanica, pasiva a individului la cerintele mediului, ci corelarea ambilor factori, crearea acelor conditii optime, obiective si subiective, pentru ca integrarea sa insemne nu numai adaptare, ci si angajare.

Integrarea nu acopera, asadar, doar planul profesional, cu toate ca insertia profesionala reprezinta conditia necesara a unei integrari sociale ; ea se refera si la aspectele de ordin cultural, moral-cetatenesc, social etc. In aceasta perspectiva, un comportament profesional corect poate asigura premisele unei evolutii sociale corespunzatoare.Este vizibil ca integrarea socio-profesionala ii confera individului propriul loc in societate, dar aceasta nu semnifica numai o continua conformare a persoanei cu handicap la solicitarile sociale, adica o simpla adeziune la un moment de ordine, ea este mai cu seama o problema de participare la activizatile grupului si a comunitatii in general, o problema de contributie activa, solidara, constienta la indeplinirea scopurilor comune. De aceea intensitatea participarii poate fi considerata masura a integrarii.

Procesul integrarii socioprofesionale l-am considerat un proces stadial, ce comporta mai multe etape parcurse succesiv de catre individ si anume : orientare profesionala, insertie, adaptare, participare la viata de grup si integrarea propriu-zisa.

Raportand aceste consideratii la activitatea profesionala, la nivel microsocial (al persoanei), modul de adaptare la cerintele muncii, pe de o parte, si masura in care persoana cu handicap satisface asteptarile grupului, pe de alta parte, au reprezentat criterii principale de evaluare a gradului de integrare. Pe langa efortul direct al persoanelor cu handicap trebuie mentionat si cel indirect, al familiilor acestora, al asociatiilor reprezentative si/sau al profesionistilor care le au in ingrijire. La nivel macrosocial (transformarile care se produc sau ar trebui sas eproduca la nivelul mediului sau al societatiiin ansamblul sau), a prezentat interes studierea componentelor specifice care influenteaza procesul de integrare : mediul fizic (accesibilitatile), sistemul de sanatate, sistemul de educatie, protectia sociala, informarea, piata muncii.

Modurile de integrare  a persoanelor cu handicap vizual pot fi intelese ca strategii de adaptare care redau costul complexitatii crescande a "mizelor integrarii" in corpul social. Aceste strategii sunt practici ale statusului dominant (status de persoana cu handicap) fondate pe o activitate sociala suportata si constant interpretata si reinterpretata. Intelegerea acestor practici, in specificitatea raporturilor sociale, a fost pentru noi avizul unei ipoteze indinspensabil de pus, considerand ca, dezvoltarea de moduri de insertie profesionala este in fapt arborele care tainuieste « padurea » de noi practici fata de ansamblul angajamentelor adulte. Pentru realizarea acestui deziderat nu am plecat « inarmati » nici cu paradigme deterministe, strategice (care postuleaza existenta unei « logici reale de practici » de integrare socio-profesiobnala ; a unui sistem normativ coerent si coercitiv ; a unei ordini sociale date care obliga, individul fiind astfel neglijat), nici cu paradigme ce postuleaza agentul dotat cu « rationalitate universala ». Premisa principala a studiului de fata a fost urmatoarea : integrarea socio-profesionala este rezultatul corobararii factorilor contextuali - factori individuali, socio-economici si economici (varsta, sex, grad de handicap, potential individual, nivelul studiilor, istorie profesionala, venit etc) - si environamentali ( statutul de piata locala, gestiunea mainii de lucru, accesibilitatile spatiului fizic etc.).

Conceptele-cheie retinute in studiul de fata au fost : handicap, capital uman, calitatea vietii, piata muncii, statut, rol, insertie, strategie, integrare socio-profesionala, orientare profesionala. Aceste concepte intregesc imaginea de ansamblu a temei studiate : integrarea socio-profesionala a persoanelor cu handicap vizual

Calitatea vietii reprezinta conditiile de viata si activitatea vitala a populatiei, posibilitatile de satisfacere a necesitatilor si intereselor formate in rezultatul dezvoltarii socio-economice si socio-culturale a societatii si care caracterizeaza nivelul de asigurare a populatiei, gradul de ocupare pe piata muncii, conditiile de munca si de trai, starea sanatatii si ocrotirea acesteia, nivelul de instruire, dotarea locuintei cu cele necesare pentru un trai decent, starea infrastructurii sociale etc. - factori care caracterizeaza evolutia si dinamica schimbarilor in societate. Exista o stransa corelatie intre calitatea vietii si nivelul de trai, standardul de viata, modul de viata si stilul de viata.

Capitalul uman[1] consta in acele abilitati ale indivizilor care sunt caracteristice acestora si raman aceleasi in orice mediu social, putand fi valorificate pe piata muncii, in schimbul unor resurse economice de orice tip. Capitalul uman este format din capital educational ( abilitati dobandite de indivizi in procesul de instruire scolara, dar si in afara acestuia) si capital biologic (abilitatile fizice ale indivizilor, sintetizate, cel mai adesea, prin starea de sanatate).

In cazul persoanelor cu handicap vizual capitalul educational l-am privit ca avand doua componente si anume: componenta formala, data de abilitatile dobandite in urma participarii la sisteme educationale formale, cunostinte atestate prin diplome, si componenta informala, data de orice alte cunostinte si abilitati dobandite in cursul vietii, prin eforturi proprii, sau prin contacte cu experti in diverse domenii, finalizate cu castiguri in cunoastere, in urma asimilarii informatiilor primite prin interactiunea cu acestia.

Pentru a estima capitalul educational individual, in cazul capitalului educational formal am stabilit ponderea populatiei adulte cu handicap vizual care a parcurs diverse forme de calificare/ recalificare adaptate persoanelor cu handicap vizual (educatie pentru persoane cu nevoi speciale), iar in cazul capitalului educational informal am identificat activitati profesionale/ meserii pe care persoana cu handicap vizual le-ar putea desfasura, in afara meseriei in care este specializat/ calificat.

In ce priveste circumscrierea notiunii "stare de sanatate", am optat pentru definirea conceptului sanatate[2] ca fiind acea stare a organismului in care capacitatile individuale sunt optime pentru ca persoana sa-si indeplineasca in mod adecvat rolurile sociale (rol profesional, rol de prieten, vecin, sot, parinte, etc.). In preambulul Organizatiei Mondiale a Sanatatii sanatatea este definita ca "stare de completa bunastare fizica, mentala si sociala, care nu se reduce la absenta bolii sau infirmitatii". Sanatatea are atat o dimensiune obiectiva, deprecierea sanatatii fiind data de prezenta uneia sau mai multor boli, cat si o componenta subiectiva, data de modul in care bolnavul isi defineste starea sa de sanatate. Astfel, lipsa sau scaderea acuitatii vizuale, pe de o parte poate fi traita ca o diminuare sau o pierdere a capacitatii de munca si retragere de pe piata muncii, sau, pe de alta parte, ca o "stare buna a sanatatii" data de capacitatea de adaptare a individului la tot ceea ce tine de mediul sau de viata ( factori atmosferici, alimentatie, orientare in spatiu, munca, relatii afective, evenimente stresante ale vietii, integrare in grupurile de apartenenta - familie, grup profesional, grup de prieteni - etc. ) prin dezvoltarea unor mecanisme compensatorii.

Sanatatea este influentata de mai multi factori, printre care: biologia uman (mostenirea genetica, procesele de maturizare, imbatranire, tulburarile cronice, degenerative, geriatrice), mediul( medicamente, schimbari sociale rapide), stilul de viata( sedentarism, hrana etc.), organizarea asistentei medicale (cantitatea si calitatea resurselor medicale, accesul la resurse etc.)

Sistemul ingrijirilor de sanatate cuprinde investitiile in sanatate, cat si preventie si ingrijiri de sanatate.

Orientarea profesionala reprezinta un proces cu evidente finalitati adaptative si care isi propune stabilirea unor raporturi de acord optim intre potentialul individului si specificul profesiilor pentru care acesta poate opta sau spre poate fi indrumat. Pe acest considerent, una dintre ipotezele studiului a fost: o buna orientare, in conditiile dinamicii pietei muncii, spre meseria cea mai potrivita cu aptitudinile si inclinatiile individuale, va sta la baza unei bune integrari profesionale.

Informatia profesionala a persoanelor cu handicap vizual este un element esential al orientarii profesionale. Ea sta la baza actului optiunii profesionale. De aceea, in analiza noastra am incercat sa punem in evidenta izvoarele/sursele de informare profesionala, gradul de informare profesionala, respectiv informatii despre caracteristicile profesiei, cerintele acesteia, despre dinamica pietei muncii (profesii pe piata muncii); factori cu rol activ in orientarea spre o profesie, motivatia care sta la baza unei bune integrari profesionale.

In geneza optiunii profesionale un rol important revine cunoasterii statutului si rolului profesional. Statutul profesional exprima pozitia de baza a tanarului in structura sau ansamblul profesiunilor. Ceea ce a interesat in analiza noastra a fost: nivelul de instruire, categoria socio-profesionala, criterii de valorizare a profesiei respectiv utilizate de catre persoanele cu handicap vizual pentru a ordona profesiunile intr-o ierarhie a profesiunilor, valorizarea profesiilor pe piata muncii (dinamica profesiilor pentru persoanele cu handicap vizual).

Rolul profesional este un concept care exprima raportul dintre actorul social si structura profesionala, desemnand un ansamblu de comportamente pe care le asteapta un actor social, el insusi si ceilalti actori sociali, in mod legitim, in functie de pozitia ocupata de actorul social in structura profesiilor (reflectandu-se in modul in care este clasat de ceilalti si se claseaza el insusi). Din perspectiva rolurilor profesionale, in studiul nostru ne-am oprit asupra corespondentei intre cunostinte/ deprinderi/ abilitati ce le poate dezvolta persoana cu handicap si deprinderi profesionale cerute de o anumita profesie. Am plecat de la ipoteza clasica, ca exista un numar cert de determinari sociale care, desi nu obliga, favorizeaza insertia profesionala pe un anumit segment al profilurilor ocupatiilor. Insistarea asupra contextului familial al persoanei cu handicap ne va permite sa intelegem modurile de integrare, strategiile lor de insertie.

Conceptul de strategie nu trimite la un comportament real, concret al actorilor ci este un instrument teoretic (un "concept pe hartie") utilizat ex-post pentru a pune in evidenta caracterul regulat, sistematic, coerent, orientat al actiunii care are toate aparentele unui demers rational, fara ca logica actiunii sa fie in mod necesar una de acest tip. Construirea unei strategii in plan profesional va implica anticiparea unei cariere profesionale, identificcarea cu un grup profesional sau cu o intreprindere, implicarea intr-o forma de organizare colectiva ce sa vizeze consolidarea si recunoasterea apartenentei sale, persoana cu handicap trebuind sa puna in relatie procesele de organizare personala si constrangerile sferei economice. Conceptul de strategie trimite la existenta unei "logici a actiunii", la un nivel al aspiratiilor profesionale, respectiv la o "identitate profesionala".

Piata muncii sau piata fortei de munca reprezinta una dintre principalele componente ale economiei de piata. Cand se fac referiri la piata muncii se au in vedere categorii precum: resurse de munca, populatie activa, populatie ocupata, someri, grad de ocupare. Factorul munca - conditie generala a oricarei activitati - se asigura, ca si ceilalti factori de productie, prin intermediul pietei.

Piata muncii se intemeiaza, de asemenea, pe intalnirea si confruntarea cererii cu oferta.Ea functioneaza in fiecare tara, pe diferite grupuri de tari si la scara mondiala.Orice activitate, care se initiaza sau exista in societate, genereaza nevoia de munca. Aceasta reprezinta volumul total de munca necesar activitatilor dintr-o tara pe o perioada data. Dar ea nu constituie in intregime o cerere care se exprima (manifesta) pe piata muncii. Conditia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este remunerarea sa, salarizarea ei. De aceea, in cererea de munca nu se includ activitatile care se pot realiza de catre femeile casnice, miliari in termen, studenti, alti nesalariati.

Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza la un moment dat intr-o economie de piata.Cererea de exprima prin intermediul numarului de locuri de munca. Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca existente in societate, adica a volumului de munca ce poate fi depus de populatia apta de munca a tarii respective, in perioada data. Si in acest caz, trebuie sa avem in vedere ca nu toate disponibilitatile de munca se constituie in oferta, ci numai acelea care urmeaza sa fie remunerate, salarizate.

Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii in conditii salariale. Prin urmare, in oferta de munca nu se include femeile casnice, studentii, militarii in termen si alti oameni care depun activitati nesalariale. Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta disponibila din care se scade numarul femeilor casnice, al studentilor si al celor care nu doresc sa se angajeze in nici o activitate, intrucat, au resurse pentru existenta sau au alte preocupari. Cererea si oferta de munca nu trebuie considerate prelungiri simple si directe ale cererii si ofertei de bunuri economice pe o alta piata, ci ca niste categorii specifice cu un continut care le este propriu. In acest sens se impun atentiei urmatoarele aspecte:

Pe termen scurt, cererea de munca este practic invariabila, deoarece dezvoltarea unor activitati existente si initierea altora noi, generatoare de locuri de munca, presupun o anumita perioada de timp;

Oferta de munca in ansamblul sau se formeaza in decursul unui timp indelungat in care creste si se instruieste fiecare generatie de oameni pana la varsta la care se poate angaja;

Posesorii fortei de munca au o mobilitate relativ redusa; oamenii nu se deplaseaza dintr-o localitate in alta si nu-si schimba cu usurinta munca, ci sunt atasati mediului economico-social, chiar daca nu au avantaje economice. De asemenea, oferta de munca depinde de varsta, sex, starea sanatatii, psihologie, conditii de munca etc, aspecte care nu sunt neaparat de natura economica;

Oferta de forta de munca este eminamente perisabila si are caracter relativ rigid. Cel ce face oferta trebuie sa traiasca, nu poate astepta oricat angajarea pe un loc de munca;Generatiile de tineri nu sunt crescute de parintii lor ca niste marfuri sau numai pentru a deveni salariati, ci ca oameni. De aceea, oferta de munca nu se formeaza in exclusivitate pe principiile economiei de piata.

Cererea si oferta de munca nu sunt omogene, ci de compun din segmente si grupuri neconcurentiale sau putin concurentiale, neputandu-se subsitui reciproc decat in anumite limite sau deloc.

Piata muncii, ca expresie a raporturilor dintre cerere si oferta, se desfasoara in doua trepte sau faze. Prima se manifesta pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere si oferta, determinate de particularitatiile tehnico-economice ale activitatilor. In cadrul acestei faze, se formeaza coditiile generale de angajare ale salariatilor, se contureaza principiile care actioneaza la stabilirea salariilor si o anumita tendinta de stabilire a salariilor la un nivel inalt sau scazut. A doua faza reprezinta o continuare a celei dintai si consta in intalnirea cererii cu oferta de munca in termeni reali, in functie de conditiile concrete ale firmei si salariatilor ei. Cererea se dimensioneaza precis, ca volum si structura, pe baza contractelor si a altor angajamente asumate de firma, iar oferta se delimiteaza si ea pornind de la programul de munca, numar de ore suplimentare pe care salariatii accepta sa le efectueze sau nu, in functie de nevoile si aspiratiile lor, de situatia sociala si economica etc. la momentul respectiv. Din confruntarea cererii cu oferta de munca la acest nivel se determina marimea si dinamica salariului nominal. Insuficienta ofertei la acest nivel se traduce pritr-o cerere suplimentara care se manifesta pe prima treapta, iar insuficienta cererii, printr-o oferta suplimentara pe aceeasi treapta.

Momentul insertiei profesionale

Poate fi definit ca antrenarea unor "practici specifice" unei populatii avand mize de viata proprii. Traiectoria socio-profesionala, respectiv succesiunea diferitelor secvente (pozitii, identitati, roluri) in evolutia socio-profesionala a persoanei cu handicap vizual, va fi rezultatul momentelor de intalnire intre nivelul aspiratiilor profesionale, posibilitatile de insertie profesionala, performanta in munca. Am incercat sa punem in evidenta existenta unor "practici specifice" in efortul persoanelor adulte cu handicap vizual de a se integra in societate.

Integrarea profesionala presupune stabilitate in profesia exercitata, perfectionare profesionala, indeplinirea sarcinilor de productie, satisfactia in munca, participarea la activitatile grupului de munca. O integrare profesionala este incompatibila cu instabilitatea profesionala, gradul de stabilitate in profesia exercitata va oferi masura integrarii unei persoane cu handicap. Studiul integrarii presupune observarea adaptarii la noile conditii de viata si munca oferite de grupul de munca. Din aceasta perspectiva am incercat sa punem in evidenta: impactul in noua colectivitate, cum sunt primiti in mediul de primire, apartenenta (adaptarea) la grupul de munca, constiinta de grup (de munca, locuire, de social) la interactiuni intra si intergrupale (tipuri de relatie), orientarea activitatii pentru realizarea unui obiectiv comun grupului de apartenenta.

In continuare prezentam indicatorii retinuti, grupatii pe domenii (arii de interes).

2. Metode si tehnici utilizate

In studiul integrarii socio-profesionale a persoanelor cu handicap vizual am combinat analiza calitativa a datelor, culese prin intermediul intrevederilor si interviurilor semi-directive, cu analiza cantitativa a informatiilor, colectate prin intermediul chestionarelor. Aceasta maniera de a combina diferite "aproprieri" si de a pune in relatie "darile cantitative" "analize secundare de statistica si despuieri de date din chestionare) cu "rezultate calitative" (studiu de arhiva si continut de interviuri" decurge direct din complexitatea obiectivului nostru: identificarea practicilor de insertie profesionala si a nevoilor sociale reflectate pe dimensiunea integrarii socio-profesionale).

Documentarea a constituit o sursa principala de date si informatii sociologice. In acest sens am realizat o cercetare a acelor lucrari si articole publicate, ce faceau referire la tema noastra. Aceste lucrari la care am apelat, alcatuiesc bibliografia, ele fiind trecute la finele studiului. Statisticile care fac referire la problematica persoanelor cu handicap au constituit un alt element inclus in partea de documentare.

De asemeni, am consultat acte normative, legi, ordonante, rapoarte de activitati ale proiectelor de integrare sociala, strategii si planuri de masuri care fac referire la problematica persoanelor cu dizabilitati.

Intrevederea si interviul au fost utilizate pentru obtinerea de informatii si date ce vizau tema studiata. Interviul a avut un rol deosebit de important in culegerea de informatii si date de la persoanele cu handicap vizual, dat fiind specificul acestei populatii, care foloseste preponderent limbajul oral. In studiul de fata am utilizat doua tipuri de interviu: nestructurat si semistructurat. Interviul semistructurat l-am utilizat pentru a colecta date de la presedintii filialelor Asociatiei Nevazatorilor din Romania din orasele Iasi, Galati si Braila. Prin intermediul acestei tehnici am incercat sa identificam servicii sociale, activitati si programe pe care Organizatiile Neguvernamentale le desfasoara in vederea integrarii sociale a persoanelor cu handicap. De asemeni, am fost interesati sa aflam numarul persoanelor cu handicap care sunt membre ale filialelor si care participa activ la activitatile desfasurate. Toate interviurile semistructurate au fost desfasurate la sediile filialelor locale a Asociatiei Nevazatorilor din Romania. Interviul nestructurat , initial neplanificat, a fost utilizat pentru a colecta date, de la persoanele cu handicap, imediat dupa aplicarea chestionarului standardizat. Toate interviurile nestrucurate s-au desfasurat la sediile filialelor locale ale Asociatiei Nevazatorilor din Romania si au avut un rol important in colectarea de date calitative.

Intrevederea a fost utilizata pentru a culege date la domiciliul persoanelor cu handicap incluse in esantion. Prin aceasta tehnica am incercat sa identificam componente ale modului si stilului de viata, relationare, grad de independenta, autonomie personala, probleme cu care se confrunta in viata de zi cu zi.

Chestionarul a reprezentat o tehnica prin intermediul careia am cules date pentru analiza cantitativa. El a fost utilizat in prima etapa de colectare de informatii de la subiectii inclusi in esantion. Ca procedeu de aplicare al formularului de chestionar am optat pentru aplicarea cu operator de teren. Studentii la facultatea de sociologie au aplicat chestionarele in orasele Iasi, Barlad, Galati si Braila, iar in Orasul Baia Mare chestionarele au fost aplicate de catre referentul filialei locale a Asociatiei Nevazatorilor din Romania.

Observatia a constituit o metoda fundamentala de a culege date despre problematica persoanelor cu handicap vizual. Mentionez ca am optat pentru observatia participativa si am utilizat-o pe tot parcursul cercetarii. Cu exceptia orasului Baia Mare, am participat la activitati desfasurate de catre filialele locale ale Asociatiei Nevazatorilor din Romania (piesele de teatru realizate de catre membrii filialei din Braila in colaborare cu actorii Teatrului "Maria Filloti", concursuri pe activitati culturale desfasurate la filiala Galati, dezbateri cu invitati ai societatii civile realizate la filiala Iasi - Barlad) pentru a identifica modalitati de participare activa la viata comunitatii. De asemenea, observatia a fost utilizata pentru a verifica datele culese prin intermediul celorlalte tehnici.

Cod Personal: R.D.

Locul desfasurarii:_______

Durata interviului_______

GHID DE INTERVIU

Tema: Integrarea socio-profesionala a persoanelor cu handicap vizual

1.     Tipul de handicap si anul identificarii ca persoana cu handicap,

2.     Varsta la care a survenit handicapul,

3.     Viata de cuplu,

4.     Orientare scolara si profesionala,

5.     Informatii despre piata muncii si oferte de locuri de munca,

6.     "Strategia" profesionala avuta in vedere,

7.     Inteprinderi personale pentru gasirea unui loc de munca,

8.     Factori cu rol in adaptarea socio-profesionala,

9.     Participarea la viata de grup

Nr. crt.: ____________________

C.O. _____ _______ ______ _______

Data: _____ _______ ______ _______

Locul desfasurarii:___________

CHESTIONAR - Integrarea Socio-profesionala

a persoanelor cu handicap vizual

1.Despre dvs. puteti spune ca sunteti persoana cu handicap vizual care a fost evaluata ca avand handicap de:

a) gradul I (handicap grav) ٱ b) gradul II (handicap accentuat) ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

2. In prezent mai suferiti si de alte afectiuni, in afara de boala pe care o presupune handicapul dvs.?

a) nu ٱ

b) da ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns. In cazul in care s-a ales ca varianta de raspuns a) se trece direct la intrebarea 4. Daca s-a ales ca varianta de raspuns b) se adreseaza si intrebarea 3.

3.Va rugam sa ne mentionati aceste

afectiuni__________ ______ ____ ____________________

Se completeaza spatiul liber.

4. Pentru afectiunile de care suferiti, in prezent aveti nevoie de un tratament medical care sa includa utilizarea lunara de medicamente?

a) nu ٱ b) da ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns. In cazul in care s-a ales ca varianta de raspuns a) se trece direct la intrebarea 7. Daca s-a ales ca varianta de raspuns b) se trece direct la intrebarea 5.

5. Medicamentele de care aveti nevoie va sunt acordate prin:

a) retete compensate suta la suta (gratuit) ٱ

b) retete compensate partial ٱ

c) retete necompensate ٱ

Se bifeaza cu cate un x toate variantele de raspuns indicate. Daca s-a ales numai varianta a) se trece direct la intrebarea 7. Daca s-a indicat si/sau variantele b) si/sau c) se adreseaza si intrebarea 6.

6. Cum apreciati costul acestor medicamente in raport cu veniturile dvs.?

a)     Sunt rezonabile, va permiteti sa le cumparati ٱ

b)     Sunt scumpe, dar reusiti sa le cumparati ٱ

c)     Sunt foarte scumpe si nu le cumparati ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

7. Privind asistenta medicala acordata de catre medicul dvs. de familie, puteti spune ca aceasta este:

a)     nesatisfacatoare ٱ

b)     satisfacatoare ٱ

c)     asa si asa ٱ

d)     buna ٱ

e)     foarte bunaٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

8. In ceea ce priveste incadrarea in tipul de handicap, realizata de catre comisia de expertiza, dvs. considerati ca ati fost evaluat:

a) corect ٱ b) gresitٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns. Daca s-a ales varianta a) se trece direct la intrebarea 10. Daca s-a ales varianta b) se adreseaza si intrebarea 9.

9. Va rugam sa ne spuneti de ce credeti ca ati fost evaluat gresit?__________ ______ ____ _____ _______ ______ __________

__________ ______ ____ _____ _______ ______ ______________

Se completeaza spatiul liber.

10. Despre situatia dvs. maritala puteti spune ca:

a) sunteti casatorit(a) ٱ b) traiti in concubinaj (uniune consensuala) ٱ c) sunteti celibatar ٱ  

d) divortat(a) ٱ e) vaduv(a) ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

11. Aveti copii?

a) nu ٱb) da, unul ٱ c) da, doi ٱd) da, trei ٱ e) da, patru ٱ f) da, peste 4 ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns. Daca s-a ales varianta a) se trece direct la intrebarea 13. Daca s-a ales varianta b) se adreseaza si intrebarea 12.

12. Copii dvs. sunt:

a)     majori ٱb) minori ٱ      (c si majori si minori ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

13. Locuiti singur?

a) da ٱ b) nu ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

14. Spatiul in care locuiti impreuna cu familia/singur, va este suficient?

a) da ٱ b) nu ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

15. Cu rudele va vizitati?

a) nu ٱ b) asa si asa ٱc) da, frecvent ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

16. In ceea ce priveste greutatile din viata de zi cu zi cu care va confruntati, dvs. discutati cu:

a)     familia ٱ

b)     cu         rudele ٱ

c)     prietenii ٱ

d)     vecinii ٱ

e)     alte persoane ٱ

f)      cu nimeni                       ٱ

Se bifeaza cu cate un x, toate raspunsurile indicate.

17. Dar subiectele de interes general sau mondenitatile dvs. le discutati cu:_____ _______ ______ __________

Se completeaza spatiul liber.

18. Ati dori ca membrii familiei dvs. sa se implice in rezolvarea problemelor cu care va confruntati:

a)     Mai putin ca pana acum

b)     La fel ca pana acumٱ

c)     Mai mult decat pana acum ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

19. Ati dori ca membrii familiei dvs. sa-si aloce timp pentru a discuta cu dvs.:

a)     Mai putin ca pana acum ٱ

b)     La fel ca pana acum ٱ

c)     Mai mult decat pana acum ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

20. Participati la activitatile desfasurate de catre Asociatia Nevazatorilor - filiala din localitatea dvs.:

a)     Foarte rar ٱ

b)     Rar ٱ

c)     Asa si asa ٱ

d)     Des ٱ

e)     Foarte des ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

21. Ati dori sa participati la diverse activitati desfasurate de catre Asociatia Nevazatorilor - filiala din localitatea dvs., mai mult decat participati in prezent?

a)     Nu ٱ             (b Da ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns. Daca a ales varianta a) se trece direct la intrebarea 23. Daca a ales varianta b) se adreseaza si intrebarea 22.

22.Va rugam sa indicati cateva activitati la care ati dori sa participati: __________ ______ ____ __________ ______ ____ ______

Se completeaza spatiul liber.

23. Participati la alte tipuri de activitati care se desfasoara in localitatea dvs.?

a)     Nu ٱ             (b Da ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns. Daca a ales varianta a) se trece direct la intrebarea 25. Daca a ales varianta b) se adreseaza si intrebarea 24.

24.Va rugam sa indicati cateva activitati la care participati: __________ ______ ____ ______

__________ ______ ____ __________ ______ ____ _____ _______ ______ ________

Se completeaza spatiul liber.

25. Ati dori sa participati la diverse activitati, care sa se desfasoara in localitatea dvs., mai mult decat participati in prezent?

a ) Nu ٱ              (b Da ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns. Daca a ales varianta a) se trece direct la intrebarea 27. Daca a ales varianta b) se adreseaza si intrebarea 26.

26.Va rugam sa indicati cateva activitati la care ati dori sa participati: _____ _______ ______ ______________

__________ ______ ____ __________ ______ ____ ________

Se completeaza spatiul liber.

27. Cat de important este pentru dvs. realizarea semaforizarii sonorizate?

a) foarte putin important ٱ c) importanta medie ٱ e)foarte important ٱ b) putin important ٱ d) important ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

28. In urmatorii patru ani considerati ca viata nevazatorilor:

a)     Se va imbunatati ٱ

b)     Va ramane la fel ca pana acum ٱ

c)     Se va agrava ٱ

d)     Nu pot sa apreciez ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

29.Cum apreciati veniturile actuale ale dumneavoastra:

Nu imi ajung nici pentru strictul necesar ٱ

Imi ajung numai pentru strictul necesar ٱ

Imi ajung pentru un trai decent ٱ

Reusesc sa-mi cumpar si bunuri mai scumpe ٱ

Am tot ce-mi trebuie, fara restrangeri ٱ

Nu pot sa apreciez ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

30. Va rugam sa aproximati nivelul venitului lunar pe care credeti ca ar trebui sa il aiba un nevazator cu gradul dvs. de handicap, pentru a considera ca are un nivel de trai decent:_____ _______ ______ ______

Se completeaza spatiul liber.

31. Considerati ca o persoana de varsta si cu handicapul dvs. ar trebui sa desfasoare o activitate platita ?

a)     Nu ٱ             (b Da ٱ c) Nu stiu ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

Se completeaza spatiul liber.

33. Considerati ca in urmatorii patru ani viata dvs. :

a)     Se va imbunatati ٱ

b)     Va ramane la fel ca pana acum ٱ

c)     Se va agrava ٱ

d)     Nu pot sa apreciez ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

34. Ati dori sa va gasiti un loc de munca , sau un alt loc de munca in cazul in care sunteti deja angajat?

a) da ٱ b) nu ٱ c) nu stiu, nu m-am gandit inca ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

35. In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, ati avea in vedere ca:

a)     Locul de munca sa fie disponibil:

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

b)     Salariul minim care vi l-ar oferi angajatorul sa fie, in lei, de _________________

Se completeaza spatiul liber.

c)     Programul de lucru pe zi sa cuprinda maxim, in ore, _____ _______ ______ _________

Se completeaza spatiul liber.

d)     Locul de munca sa fie situat:

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

e)     Activitatile pe care sa le desfasurati la locul de munca sa fie:

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

f)      Ati mai avea in vedere si un alt criteriu?

1. Nuٱ

2. Da. Mentionati care__________ ______ ____ __________________

Se completeaza spatiul liber.

37. Cum apreciati oferta de locuri de munca pentru nevazatori?

a)     Inexistentaٱ

b)     Foarte slaba ٱ

c)     Slaba ٱ

d)     Medie ٱ

e)     Bunaٱ

f)      Foarte bunaٱ

Nu pot sa apreciez, nu detin informatii despre acest lucru   ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

38. De ce credeti acest lucru?__________ ______ ____ __________ ______ ____

Se completeaza spatiul liber.

39. Daca vi s-ar face o oferta de angajare, destul de bine platita, ce alte tipuri de activitati/meserii credeti ca ati mai putea desfasura, in afara de meseria in care sunteti specializat/calificat?__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______

Se completeaza spatiul liber.

40. Pentru a afla informatii despre oferta de locuri de munca, va rugam sa precizati in ce masura apelati la:

Pentru fiecare sursa de informare se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

41. In prezent considerati ca sunteti suficient de informat despre piata locurilor de munca?

a) da ٱ b) nu ٱ c) nu stiu ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns

42. Ce masuri credeti ca ar trebui sa ia statul roman pentru a sprijini nevazatorii in a-si gasi un loc de munca? __________ ______ ____ __________ ______ ____ _____ _______ ______ _________

Se completeaza spatiul liber.

43. Credeti ca delimitarea unor meserii protejate , destinate angajarii in principal a nevazatorilor, ar fi singura solutie pentru a le asigura acestora egalitate de sanse in ocuparea unui loc de munca?

a) da ٱ b) nu ٱ c) nu stiu ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns. Daca s-a ales varianta b) sau c) se trece direct la intrebarea 45. Daca s-a ales varianta a) se adreseaza si intrebarea 44.

44. In opinia dvs. care meserii ar trebui sa fie protejate__________ ______ ____ _____ _______ ______ ____________

Se completeaza spatiul liber.

45. Considerati ca este necesar ca un nevazator sa primeasca intr-o maniera organizata informatii despre oferta de locuri de munca si/sau cursuri de calificare/recalificare/perfectionare?

a) da ٱb) nu ٱ c) nu stiu ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns. Daca s-a ales varianta b) sau c) se trece direct la intrebarea 47. Daca s-a ales varianta a) se adreseaza si intrebarea 46.

46. De la care institutie ati dori sa primiti, intr-o maniera organizata, informatii despre oferta de locuri de munca si/sau cursuri de calificare/recalificare/perfectionare?

a)     Asociatia Nevazatorilor din localitatea dvs. ٱ

b)     Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca                           ٱ

c)     Un centru de informare specializat, destinat numai persoanelor cu handicap          ٱ

d)     Directia Judeteana de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului                               ٱ

e)     Alta institutie. Mentionati care__________ ______ ____ __________________

Se alege o singura varianta de raspuns. La varianta a) sau b) sau c) sau d) se noteaza raspunsul prin bifare cu un x. La varianta e) se completeaza spatiul liber.

47. .In legatura cu drepturile de care puteti beneficia, dvs. apreciati ca, in prezent sunteti informat :

a) foarte putin ٱ c) mediu ٱ e) foarte mult ٱ

b) putin ٱ d)mult ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

48. Exista in localitatea dvs. o comisie de integrare socioprofesionala a persoanelor cu handicap care sa se adreseze si nevazatorilor?

a) daٱ b) nu ٱ c) nu stiuٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

49. In categoria somerilor poate fi inclus un tanar nevazator, care a absolvit o scoala profesionala sau scoala postliceala pentru nevazatori si care nu are un loc de munca ?

a) da ٱ b) nu ٱ c) nu stiu ٱ

50. Nevazatorii adulti, care nu au un loc de munca pot beneficia in mod gratuit de cursuri de calificare, recalificare, perfectionare sau alte forme de pregatire profesionala?

a) da ٱ b) nuٱ c) nu stiu ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns. Daca s-a ales varianta b) sau c) se trece direct la intrebarea 52. Daca s-a ales varianta a) se adreseaza si intrebarea 51.

51. Va rugam sa mentionati institutiile care ofera aceste tipuri de servicii

Se completeaza spatiul liber.

52. Pentru a fi declarata ca persoana aflata in cautarea unui loc de munca, ce ar trebui sa faceti?________

Se completeaza spatiul liber.

53. Daca ati fi intrebat, ati putea spune cate ceva (cu ce se ocupa, daca exista la dvs. in localitate) despre urmatoarele institutii de protectie speciala a persoanelor cu handicap:

Pentru fiecare tip de centru se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

54. In ce masura ati avea nevoie sa beneficiati gratuit de serviciile unei institutii specializate in a oferi servicii sociale de tipul:

Pentru fiecare tip de serviciu social se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

Se completeaza spatiul liber.

56.Varsta dvs., in ani, este cuprinsa intre:

a)     20 - 24 ٱ

b)     25 - 29ٱ

c)     30 - 34ٱ

d)     35 - 39ٱ

e)     40 - 44ٱ

f)      45 - 50ٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

57.Persoana de sex: a) femininٱ b) masculinٱ

Se bifeaza, printr-un x, o singura varianta de raspuns.

58. Studii, scoli absolvite:__________ ______ ____ __________ ______ ____ _

Se completeaza spatiul liber.

59. Daca a mai lucrat pana in prezent ( unde, cati ani)__________ ______ ____ ___________

Se completeaza spatiul liber.

60. In prezent veniturile dvs. provin din:       

a) Alocatie sociala

b) Pensie de limita de varsta

c) Pensie de urmas

e)      Pensie de invaliditate ٱ

f)        e) Alta sursa. Mentionati care__________ ______ ____ _____ _______ ______ ____________

Se bifeaza, printr-un x, toate variantele de raspuns indicate.

3. Organizarea anchetei

Pentru a studia procesul de integrare socio-profesionala a persoanelor cu handicap vizual ne-am oprit asupra persoanelor adulte, cu varstele cuprinse intre 20-50 de ani, din orasele Braila, Galati, Barlad, Iasi si Baia Mare. Constructia anchetei a ghidat colectivele studiului urmarit. In consecinta, pentru noi ea va actiona mai putin asupra elaborarii unei tipologii a itinerariilor de integrare socio-profesionala, decat asupra intelegerii proceselor de constructie a situatiilor de profesie si a modalitatilor de adaptare in noua dimensiune sociala, cea profesionala.

Studiul urmareste o identificare a nevoilor sociale pe dimensiunea integrarii socio-profesionale, reconstituind traiectoriile socio-profesionale de la momentul identificarii si recunoasterii ca persoana cu handicap (intrarea in posesia certificatului de persoana cu handicap vizual), observand daca se realizeaza sau nu insertia profesionala, pana in momentul in care se stabilizeaza intr-o profesie si se identifica cu grupul de munca, participand la activitatile de grup.

Pentru indeplinirea obiectivului fixat am contactat presedintii filialelor locale ale Asociatiei Nevazatorilor din Romania, cerandu-le sprijinul in mijlocirea, pe de o parte, a accesului la situatia statistica care face referire la numarul persoanelor cu handicap vizual, iar pe de alta parte in facilitarea comunicarii cu membrii asociatiei - persoane cu handicap vizual. Pentru a spori sansele de stabilire a contactelor cu persoanele cu handicap vizual, cercetarea a cuprins numai persoane din mediul urban. Avand in vedere specificul acestei categorii de populatie, posibilitati reduse de orientare in spatiu, colectarea datelor a fost realizata la sediile filialelor locale ale Asociatiei Nevazatorilor din Romania. Locatiile acestor filiale sunt cunoscute de catre nevazatori deoarece o parte dintre drepturile de care beneficiaza, ca urmare a masurilor de protectie speciala, sunt puse in posesie de catre Asociatia Nevazatorilor din Romania. Un alt avantaj pe care l-a oferit alegerea acestei locatii in desfasurarea interviurilor a constat in reducerea distantei sociale persoana cu handicap-operator de interviu, spatiul fiind pentru nevazator unul familiar, cunoscut.

Am parcurs toate etapele pe care le presupune o ancheta sociologica, descriind in continuare cateva dintre aceste etape.

Astfel, studiul a prevazut o preancheta foarte fina ce a avut ca finalitate identificarea problematicii sociologice in vederea construirii ipotezelor si a instrumentelor de lucru. Pentru aceasta, inca din toamna anului 2004 am vizitat Asociatia Nevazatorilor din Romania, filiala galati. Cu ajutorul mai multor interviuri non directive si observand reactiile, mentalitatile, modurile in care isi definesc problematica socio-profesionala, ne-am conturat primele ipoteze de lucru.

Pentru a definitiva ipotezele de lucru am consultat studii, lucrari publicate, rapoarte si dari de seama care faceau referire la tema data - integrarea socio-profesionala. Aceste surse sunt incluse in bibliografie.

In ansamblul populatiei am delimitat mai multe straturi (nivele) dupa urmatoarele variabile:

varsta: categorii de varsta pe intervalele 20-29 de ani, 30-39 de ani, 40-50 de ani);

sex (masculin, feminin);

grad de handicap: accentuat (gradul II de handicap), grav(gradul I de handicap);

venit: salariat (care cumuleaza alocatia sociala cu salariul obtinut in urma prestarii unei activitati economice), pensionar (care cumuleaza alocatia sociala cu un alt venit rezultat dintr-o pensie de invaliditate/ limita de varsta/ I.O.V.R. etc.), fara venit (care beneficiaza numai de alocatia sociala-cazul handicapului accentuat- sau cumuleaza alocatia sociala cu indemnizatia pentru insotitor-cazul handicapului grav).

Structura populatiei, pentru orasele incluse in cercetare, pe straturile identificate este urmatoarea:

Braila

Galati

Barlad

Baia Mare

Iasi

Am realizat o esantionare pe cote, urmarind sa avem subiecti din fiecare strat, dupa cotele identificate in structura populatiei. Am putut realiza cota pe fiecare strat numai in cazul oraselor Braila, galati, Barlad si Baia Mare. In orasul Iasi nu avem reprezentativitate, datele colectate fiind un studiu de caz.

Structura esantionului este urmatoarea:

Braila

Galati

Barlad

Baia Mare

Iasi

Culegerea datelor, prin intermediul chestionarului standardizat, s-a efectuat in urmatoarele perioade:

Galati: 15 iulie - 1 august 2005;

Braila: 2 august -30 august2005;

Iasi: 10 - 20 septembrie 2005;

Barlad: 1 octombrie-14 octombrie 2005;

Baia Mare 15 octombrie-1 noiembrie 2005.

Studiile de integrare socio-profesionala necesita in primul rand existenta unor mari resurse financiare, necesare efectuarii anchetelor. Un alt element specific este legat de timp, retinand aici trei aspecte. Un prim aspect vizeaza durata de observare a traiectoriei profesionale. Astfel, observarea pentru o perioada scurta a modalitatilor de insertie nu permite extragerea unor informatii certe (deoarece un bilant al vietii trebuie sa fie considerabil), cu toate ca acest tip de observare ar fi "convenabil" pentru noi. Un alt aspect face referire la durata unui interviu (in medie de 45 de minute). Numarul interviurilor cere timp considerabil si utilizarea de operatori de teren. Acest lucru implica eforturi financiare considerabile din partea organizatorului cercetarii.

Privind posibilitatile de cooperare a subiectilor, ca sociologi ne-am confruntat cu probleme specifice. Un prim obstacol a fost cel legat de inexistenta unor statistici care sa ofere date despre statutul profesional, traiectoria profesionala a persoanelor cu handicap. Mai mult decat atat, la filialele Asociatiei Nevazatorilor din Romania nu exista o baza de date cu referire la varsta persoanelor cu handicap.

Un alt obstacol deosebit de dificil a fost contactarea subiectilor. Dupa legislatia din Romania, persoanele cu handicap sunt protejate pentru a li se respecta demnitatea. Acest lucru are ca efect pervers imposibilitatea de a accede la informatii nominale si nu cantitative, in cazul in care nu lucrezi la o institutie ce se ocupa de problematica persoanelor cu handicap. In aceasta situatie, facilitarea contactarii subiectilor a fost realizata de catre presedintii filialelor, care au mediatizat cercetarea, urmand sa participe persoanele care erau interesate de tema data. De aici si imposibilitatea de a realiza o esantionare aleatorie, si un studiu in profunzime, asa cum era planificat initial designul anchetei.

Cu toate limitele sale, consideram ca studiul de fata reprezinta un pas inainte in cercetarea procesului de integrare sociala si profesionala a persoanelor cu handicap vizual, mai ales ca este prima cercetare pe aceasta problematica din Romania, in care se culeg date si informatii direct de la persoanele cu handicap vizual.