Turismul in zonele rurale. aspecte generale.

TURISMUL IN ZONELE RURALE. ASPECTE GENERALE.

Turismul mondial a suferit un mare salt de dezvoltare in cea de a doua jumatate a secolului XX. Aceasta se datoreaza preponderent evolutiei modalitatilor de transport, dar si a cresterii nivelului de trai, precum si sperantei de viata a oamenilor. Aparitia calatoriilor turistice s-a produs in antichitate,este cunoscuta astfel participarea in numar mare a elevilor la : vizitarea locurilor sfinte -Danora(Zeus), frecventarea bailor curative sau jocurile periodic organizate.

In perioada romana majoritatea calatoriilor aveau scopuri comerciale, culturale sau militare, iar traseele lor parcurgeau inevitabil spatiul rural. Europa este cea care inregistreaza primele forme constientizate de turism rural in secolele XVI-XVII; in acele vremuri pictorii erau interesati sa valorifice in operele lor constructiile si mediul spatiului rural. Viata satului, asa cum era ea si nu inventata, este imortalizata in operele pictorilor francezi, italieni sau olandezi.

In Romania, care asa cum afirma Geo Bogza in reportajul "Sate si orase" la inceput a fost o tara de sate , prin excelenta agricola, spatiul rural s-a aflat la el acasa intotdeauna. Mai mult "viata la tara" a fost un subiect frecvent al literaturii noastre, culminand cu manifestarea unui puternic curent literar.[1]

1.1.  Notiuni generale.

Turismul Romaniei a fost puternic influientat de ideologiile si personalitatea liderilor din tarile comuniste.Prea putina atentie a fost acordata dezvoltarii turismului in imediata perioada de dupa al Doilea Razboi Mondial, iar cand sectorul ofertelor turistice a luat nastere, turismul Romaniei a avut foarte putin de oferit.[2]

Evenimentele de dupa 1989 au reprezentat un nou punct de plecare pentru turismul romanesc. Managerii au fost obligati sa faca fata concurentei destinatiilor externe, interzise pana atunci in Romania. In ultimii ani, turismul romanesc a suferit modificari semnificative. Marii castigatori par a fi agroturismul, zonele montane si Delta Dunarii.[3]

An de an , statisticile demonstreaza ca turismul in spatiul rural a facut tot mai multi adepti. Pentru marea majoritate a locuitorilor Europei, celor doua Americi,Noii Zeelande, Australiei, vacantele la tara sunt preferate din ce in ce mai mult, atat de utilizatori(turisti) cat si de prestatori. Activitatea s-a dovedit a fi rentabila- mai ales ca urmare a schimbarii preferintelor si obisnuintelor turistilor catre turismul individual-in dauna turismului de masa sau a celui de tip "industrial".

Pe de alta parte,migrarea catre oras, modernizarea muncii in sectorul agricol, schimbarile provocate de cresterea concurentei in lumea rurala prin largirea pietei libere comunitare, au contrapondere in turismul rural. Activitatile din sfera turismului pot relansa economic satele, daca atitudinea binevoitoare a locuitorilor acestora- de a primi si accepta in mijlocul lor valul risipitorilor si pretentiosilor oaspeti- este receptata favorabil.

Termenul de turism rural , unanim acceptata si unitar utilizata se confrunta cu diferite probleme specifice uneia sau alteia dintre zonele receptoare de turisti, respectiv prestatoare de servicii turistice.

Un prim enunt- acceptat de marea majoritate a actorilor lumii turismul rural- afirma ca: "Turismul rural este un concept ce include toate activitatile turistice care se desfasoara in mediul rural".

Un al doilea anunt, mai ermetic, defineste: "Turismul rural ca o forma concentrata pe destinatii in spatiul rural, dispunand de o structura functionala de cazare si de alte servicii eterogene".

Un al treilea enunt, ce eludeaza aspectul geografic de asta data, afirma ca :"Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistica organizata si condusa de populatia locala, si care are la baza o stransa legatura cu mediul ambiant, natural si uman".

Trebuie sa admitem ca intre o zona rurala si alta sunt diferente, mai mult in functie de mediul natural, de dezvoltarea socio-economica existenta constatam variatii de la o regiune la alta. Totusi adevaratele zone rurale sunt caracterizate , in general de : densitati reduse ale populatiei, numar variabil de gospodarii, importante suprafete agricole ori forestiere.[4]

Turismul rural are o sfera de cuprindere mult mai larga, are acracter permanent si dispune de o structura de primire eterogena, reprezentata nu prin gospodariile taranesti, ci prin campinguri, popasuri turistice, sate de vacanta cu bungalow-uri sau vile grupate in jurul unor spatii comune pentru masa, distractii comune,etc.Intre asezarile rurale de interes turistic se numara si satele turistice etnofolclorice, care detin un fond etnofolcloric de valoare inestimabila, reprezentat prin muzee etnofolclorice , arhitectura populara de exceptie, port traditional si folclor etc.[5]

1.2.  Forme de turism practicate in mediul rural

"Turismul verde " a sedus in special europenii, in mod deosebit locuitorii marilor aglomerarii urbane, dar nu numai pentru aceasta tot mai multi dintre "actorii" lumii turismului incearca o dezvoltare cat mai orchestata a echipamentelor si zonelor turistice cu mediuul natural si socio-cultural al ariilor de receptie. Aceste preocupari fac ca din ce in ce mai multi turisti -an de an mai numerosi- sa descopere vraja, romantismul, libertatea si facilitatea practicarii turismului in spatiul rural.

Cu toata fuga de lumea civilizata, cu toata dorinta de izolare si de reintoarcere la natura, omul modern doreste in "vacantele sale verzi" din mijlocul spatiului rural o serie de activitati la care viseaza, gandeste, atunci cand are ragazul ca gandu-i sa hoinareasca.

Tipuri de turism care pot fi practicate in mediul rural : turism de agrement, scolar, sportiv, cultural, religios, de reuniuni si conferinte, ecologic, fluvial, de aventura, de recreere, agroturismul, etc. [6]

1.2.1.     Turismul de agrement

Turismul de munte s-a dezvoltat mult, fiind amenajata o baza materiala diversa: unitati de cazare(hoteluri,vile, cabane, campinguri etc.), unitati de alimentatie, baze de agrement, partii de schi,mijloace de transport prin cablu. Drumetia este o forma de turism pentru odihna si recreere. Nevoia de repaus si recreere devine din ce in ce mai importanta in conditiile ritmului de viata stresant contemporan. Practicarea acesteia este accesibila unei categori largi de populatie care dispune de diferite niveluri ale venitului si care apartine aproape tuturor grupelor de varsta. Turistul este tentat sa observe natura, sa o cunoasca si chiar sa se intregreze in ea prin diferite activitati: plimbarile, practicarea unor sporturi, admirarea unor peisaje inedite, vanatoarea, pescuitul sportiv.[7]

Reintoarcerea la natura, motivatie valabila pentru toate categoriile de varsta, sex, profesie, statut social. Este rezultatul necesitatii de relaxare, sanatate, confort fizic si spiritual.

1.2.2.Agroturismul

Aceasta forma de turism este motivata de intoarcerea la natura, la viata si obiceiurile

traditionale si precum sederea in gospodaria taraneasca(ferma sau pensiune agroturistica) sau intr-un han, pensiune sau hotel rustic. Turistul poate fi implicat, mai mult sau mai putin in activitatile traditionale ale respectivei zone sau gospodarii. Astfel, el poate participa la recoltarea strugurilor, mulsul oilor sau la culesul merelor.

Pentru a fi favorabile agroturismului, localitatile rurale trebuie sa fie situate intr-un mediu fara factori poluanti, detinatori a unor valori etnofolclorice , culturale si traditii satesti.

1.2.3.Turism sportiv

Turismul sportiv este o alta forma a circulatiei turistice  care este foarte agreata de anumite categorii ale populatiei. El poate acoperi practic toate categoriile de sporturi, de la cele nautice , sporturile de iarna, pana la alpinism, vanatoare si pescuit.

Sporturile de iarna , care se desfasoara in muntii Carpati au un caracter de sezonalitate , incepand cu luna noiembrie, decembrie si terminandu-se in luna martie , aprilie. Practicarea sporturilor de iarna presupune existenta partiilor, dotate unele cu nocturna, personal cu pregatire de specialitate (profesori instructori ) a unor dotari adecvate .

Cicloturismul este o forma tot mai raspandita de turism activ si care poate aduce beneficii cu minime eforturi de investitii, organizare si promovare fiind totodata o activitate cu impact redus asupra mediului inconjurator.

1.2.4.Turismul cultural

Turismul cultural reprezinta o forma moderna de a petrece vacanta , o forma in plina expansiune. Astfel de vacante, cunoscute sub denumirea generica de "circuite, orase si cultura"detin in tarile occidentale ponderi importante in structura destinatiilor de vacanta, 51% Italia, 45% in Franta, 46% in Olanda, 31% in Germania.

Turismul cultural se concretizeaza in vizitarea obiectivelor patrimoniu istoric (vestigii arheologice, monumente, castele, edificii religioase etc.), vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale , etc. Prin natura sa turismul cultural interfereaza cu alte forme de turism, se integreaza celui urban si celui de agrement si de afaceri.

Curiozitatea ce decurge din informatiile asupra ospitalitatii populare, obiceiuri gastronomice, artizanatul si ritualurilor satesti determina dorinta multor turisti de a cunoste la fata locului toate acestea.

1.2.5.Turismul ecumenic sau de pelerinaj

Turismul monastic a dublat in timpurile moderne pelerinajul, a condus la construire de drumuri si asezari, a facut sa infloreasca comertul si industriile, a popularizat aspectele culturale ale acestora ( arhitectura, pictura, muzica).[8]

1.3.Tipuri de primire in mediul rural

O mare varietate de forme de cazare se afla la dispozitia turistului modern. Acestea ar putea fi, in linii mari, grupate in : sectorul comercial de cazare (hoteluri, moteluri, case de vacanta) si sectorul individual de cazare, reprezentat de resedinte permanente private folosite pentru gazduirea prietenilor si a rudelor.[9]

Tipuri de structuri de primire pe care le intalnim in mediul rural sunt:

-pensiune turistica rurala, in locuintele cetatenilor sau in cladirile independente, cu pana la 10 camere totalizand 30 de locuri in mediul rural. Serviciile oferite sunt de cazare, conditii de pregatire a mesei si servire a mesei , cu clasificare intre 1 si 4 margarete. Gospodariile taranesti amenajate pentru primirea turistilor pot fi clasificate, din punct de vedere al utilitatii si destinatiei lor in : gospodarii pentru satisfacerea nevoilor proprii; gospodarii construite pentru nevoile proprii si pentru alternativa turistica; gospodarii nou construite, asistate de specialisti si prevazute cu echipamente si utilitati necesare pentru a raspunde cerintelor turistice.

-pensiunea agroturistica , cu clasificare intre 1 si 3 margarete, acest tip de unitate a fost desfiintat in 2002, gospodariile respective fiind reincadrate ca pensiuni turistice rurale.

-cabana turistica , in zone montane, rezervatii naturale, in apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective turistice,cladiri independente, cu arhitectura specifica, capacitate relativ redusa. Serviciile oferite sunt de cazare, alimentatie, servicii specifice pentru turistii aflati in drumetie sau la odihna.

-cabana de vanatoare/ de pescuit, in zone bogate in fond cinegetic / de pescuit , cu capacitate redusa , conditii de cazare, servicii suplimentare specifice.

-spatii de campare in gospodariile populatiei , cu teren bine delimitat in incinta curtii sau gradinii unei proprietati din mediul rural, cu 1-10 parcele de campare, echipare sanitara ca la camping.

-apartamente cu camere de inchiriat in locuintele familiare sau in cladiri cu alta destinatie, numarul limitat de spatii, bucataria folosita exclusiv sau in comun cu locatorul, serviciile oferite sunt de cazare, posibilitatea prepararii hranei.

1.3.1.Aspecte generale - pensiune turistica

O localiatate cu o concentrare importanta de activitati turistice specifice poate fi considerata sat turistic. Tipul de unitate din Romania propriu acestei categorii de turism este pensiunea turistica rurala. [10]

Entitatile organizatorice ale turismului rural, cu o structura functionala de servicii si cazare eterogena, debuteaza cu gospodaria taraneasca, cea mai dorita si apreciata forma de gazduire, care este completata cu alte structuri si forme de primire ale turistilor, motel, hotel rustic, camping, pensiune, sat de vacanta, tabara scolara de creatie artistica sau pentru activitati ecologice.

Gospodaria este structura de primire turistica cea mai reprezentativa pentru turismul rural, aici impletindu-se armonios primirea si gazduirea turistilor cu servicii de servire a mesei,

care includ oferirea unor alimente proaspete si bauturi din surse proprii, locale, precum si cu serviciile ce cuprind activitati de destindere si animatie cuprinzand elemente legate de arta si creatie populara, de manifestare etnofloclorice, traditii, sarbatori, specific local etc.

Amenajarea unei case taranesti, in scop turistic , nu implica investitii foarte mari. O cerinta generala a succesului este in primul rand, conservarea caracterului rural traditional al cladirii ,trasatura care poate coexista cu un legitim confort contemporan.

1.3.2.Camerele de oaspeti

Spatiile rurale pot fi amenajate cu costuri mici, in spatiul locativ al gospodariei taranesti, sub forma camerelor de oaspeti. Acest tip de amenajare este destinata in special pentru turistii de tranzit, gazduiti pentru perioade relativ scurte de timp.  Serviciile de alimentatie nu sunt obligatori, dar reprezinta un motiv de sporire a rentabilitatii si la intarirea fidelitatii clientelei, mai ales in cazul in care hrana oferita este preparata conform traditiei locului respectiv.[11]

Camerele de oaspeti trebuie sa dispuna de conditii de confort si igiena corespunzatoare. Dotarile din camere si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse in exclusivitate la dispozitia acestora.[12]

1.3.3Hoteluri si motelurile rurale

In urma cu peste trei decenii, Alianta Internationala de turism a stabilit ca hotelul este "un stabiliment in care , cu conditia platii, voiajorii pot sa se cazeze, precum si sa se hraneasca si sa se distreze"prin urmare, spatiile de alimentatie si cele aferente altor prestatii de sub "acelasi acoperis" fac parte integranta din hotel.

Motelurile,sunt amplasate de obicei in afara localitatilor, pe arterele intens circulate, iar serviciile oferite sunt:cazare, masa, parcare in siguranta.[13] Ele satisfac in general turismul de tranzit si se caracterizeaza printr-un nivel anost al dotarii tehnice si al serviciilor prestate.

1.3.4.Fermele de sejur

Pot fi constituite din gospodarii taranesti sau ferme de stat. Aceasta formula ofera un ansamblu de prestatii complementare: cazare, asigurarea mesei, posibilitati de distractie si recreere. Asigurarea functionalitatii unei ferme de sejur necesita un nivel ridicat de profesionalism si in plus, o dificultate importanta o constitue armonizarea dintre activitatile de fond si cele de factura turistica, in conditiile in care activitatea economica principala ramane,

oricum, cea agricola.

O modalitate de diminuare a dificultatilor o poate constitui specializarea fermei in sustinerea preferentiala a anumitor tipuri de activitati. Astfel, ele pot functiona ca hanuri satesti, atunci cand fermele se limiteaza doar la servicii de servire a mesei, ferme ecvestre care ofera posibilitati de practicare a calariei, etc. Functionalitatea acestora este dependenta de posibilitatea de asigurare a cazarii sau a pensiunii in proximitate.[14]

1.3.5.Campingurile si casuta tip camping

Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate sa asigure cazarea turistilor in corturi sau rulote, astfel amenajate incat sa permita acestora sa parcheze mijloacele de transport, sa isi pregateasca masa si sa beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tip de unitati. Amplasarea campingului trebuie sa fie facuta in locuri de interes turistic, ferite de zgomot sau alte surse de poluare,precum si de elemente periculoase pentru sanatatea si securitatea turistilor. Cel putin 15% din suprafata campingului trebuie sa fie plantata cu arbori sau arbusti. La campingurile de 3 si 4 stele vegetatia trebuie sa fie suficient de abundenta pentru a da o umbra confortabila si o ambianta agreabila.

Casuta tip camping de dimensiuni reduse, din lemn, cu un mic antreu sau terasa si eventual grup sanitar propriu,amplasamentul este campinguri, terenuri fara spatii de campare sau ca spatiu complementar pe langa alte unitati , serviciile oferite sunt parcarea intre 2 casute, utilizarea dotarilor din camping.[15]

1.3.6.Satele de vacanta

Sat de vacanta,ansamblul de cladiri(vile sau bungalouri), cu alei , spatii verzi si pentru agrement,amplasamentul este ferit de poluare, fara sa prejudicieze mediul, perimetru imprejmuit, accesul controlat. Serviciile oferite sunt : cazare, alimentatie, servicii suplimentare.[16]

In tara noastra, evolutia sistemului de cazare rurala, s-a concretizat sub forma structurilor de cazare prezentate anterior, predominante fiind, camarele de oaspeti amenajate in locuinta proprietarului si resedintele de vacanta amenajate in cladiri independente.

Sub aspectul functional, determinat de natura serviciilor asigurate, se disting:

-gospodaria agroturistica de cazare, organizata si dotata corespunzator pentru asigurarea cazarii si servirea micului dejun;

-gospodaria agroturistica de cazare si sejur, poate oferi cazare si pensiune completa;

-gospodaria agroturistica de cazare si sejur pentru copii, organizata si dotata pentru a le oferi copiilor si insotitorilor acestora, pe langa cazare si pensiune completa, preparate obtinute in gospodaria proprie de peste 50%;

-fermele agroturistice, ofera cazare, pensiune completa si servicii suplimentare.[17]

1.4.Clasificarea pensiunilor rurale

Structurile de primire turistice , indiferent de forma de proprietate si organizare , se clasifica in functie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate. Prin structuri de primire turistice clasificate, se intelege orice constructii si amenajarii destinate, prin proiectare si executie ,cazarii sau servirii mesei pentru turisti, impreuna cu servicii specifice aferente.

Turismul rural se bazeaza pe potentialul spatiului rural. Pe oamenii si produsele specifice locului, care trebuie sa se adapteze cerintelor pietei turistice, care trebuie sa abordeze o gandire antreprenoriala si fara sa uniformizeze oferta, sa-si reamenajeze structurile de primire pentru a fi la nivelul standardelor de calitate dorite de turisti.

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, cu o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri.In mediul rural, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente , care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditii de pregatire si servire a mesei.

Amplasarea pensiunilor turistice rurale trebuie realizata in locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune in pericol sanatatea sau viata turistilor.

Pensiunile turistice (1-4 margarete) primesc clasificarea in functie de :

-criterii generale: cladirile, inclusiv anexele gospodaresti , sa fie in stare buna, sa se incadreze in stilul arhitectural cu specific local, caile de acces proprii si spatiile inconjuratoare sa fie bine intretinute, curte proprie, cu spatii verzi, amenajarii in aer liber pentru odihna si relaxare, suprafete de joaca pentru copii, parcare proprie.

-organizarea spatiilor: accesul in camere de dormit si in grupurile sanitare sa fie direct, fara a se trece prin alte camere folosite  pentru dormit, holul de primire, in suprafata minima de 12mp, sa fie mobilat si decorat, spatii corespunzatoare si igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu echipamente de preparare si conservare a alimentelor, sufragerie dotata cu mobilier adecvat, de calitate superioara si cu inventar de servire de calitate, elemente decorative de bun gust in interior, camere cu grup sanitar propriu sau cu grup sanitar comun (la pensiunile turistice de o stea )

-instalatii: incalzire centrala sau cu gaze la soba de teracota, mai putin la unitatile sezoniere estivale, incalzire cu soba de teracota sau cu alte echipamente admise de normele P.S.I, instalatie de apa curenta calda/rece la bucatarie, aer conditionat, racord la reteaua publica de canalizare sau la mijloace proprii de colectare si epurare, cladirea sa fie racordata la reteaua electrica publica.

-suprafata minima a camerelor este de 20-9mp in functie de numarul de paturi existente in camera,iar numarul maxim de paturi simple intr-o camera este intre 2-4 paturi.

- echipare sanitara: camerele dispun de grup sanitar propriu(cada sau cuva cu dus, lavoar si WC), grup sanitar comun compus din 1 cabina WC la 10 locuri, 1 spalator cu un lavoar cu apa curenta calda/rece la 10 locuri, 1 cabina dus cu apa calda/rece la 15 locuri. La pensiunile turistice rurale de o stea poate exista si WC uscat iar spalatorul poate fi si in aer liber.

-dotarea camerelor: pardoseli acoperite cu covoare sau mocheta de buna calitate(pardoselile din parchet, marmura si alte materiale similare pot fi acoperite si partial, mobilier uniform ca stil si de calitate superioara, pat cu saltea de lana cu o grosime de 5 cm, plapuma, pled sau paturi(cate doua bucati de persoana), perne mari, cuvertura de pat, masa si scaune, dulap sau spatii amenajate pentru haine, cu umerase, cuier, oglinda, prosoape plusate pentru baie(1bucata/persoana), perdele transparente, perii pentru haine si pantofii, televizor si aparate de radio in spatii comune.

-dotarea bucatarilor:plita electrica sau cu gaze, masina de gatit sau resou electric cu minim doua ochiuri, cuptor cu microunde, vase si ustensile de bucatarie,echipamente pentru pastrarea prin frig a alimentelor.

-telefon la dispozitia turistilor.

-alte criterii: anexele gospodaresti pentru cresterea animalelor si pasarilor vor fi amplasate si intretinute astfel incat sa nu creeze disconfort puntru turisti, animalele de la care provin lactatele sa fie atestate ca sanatoase, iar produsele din carne sa fie examinate sanitar-veterinar, minim 20% din alimente sa provina din surse locale,minim o persoana sa fie absolventa a unui curs de formare in domeniu, asigurarea posibilitatilor turistilor de a achizitiona suveniruri sau produse alimentare sau nealimentare cu specific local.

-alte dotari si amenajari: masa si fier de calcat, masina automata de spalat rufe, gratar in aer liber, locuri de joaca amenajate pentru copii, sala de fitness, sauna, piscina in aer liber, piscina acoperita, terenuri de sport, obiecte si echipamente pentru practicarea sporturilor(schiuri, sanii, biciclete,etc.), antena satelit sau cablu, posibilitati de participare ca divertisment la unele actvitati gospodaresti.[18]

In anul 2004, ANTREC (Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural) in urma unor cursuri sustinute de un expert francez, ANTREC a inceput clasificarea tematica a pensiunilor agroturistice, in paralel cu clasificarea realizata de catre Autoritatea Nationala pentru Turism. Astfel pensiunile agroturistice vor fi clasificate dupa modelul european in :

-pensiuni de familie - in care vor fi incluse acele case care au cel mult 5 camere

-pensiuni de grup -care au peste 5 camere

-pensiuni agroturistice - la aceste pensiuni, proprietarii au o mica gospodarie, gradina, animale si ofera turistilor produse naturale, ecologice, din productie proprie sau de la alte ferme din sat.

-pensiuni cu farmec - sunt acele pensiuni care ofera turistilor ceva deosebit, inedit.

-pensiuni recomandate;

-pensiuni pentru pescuit;

-pensiuni pentru vanatoare;

-pensiuni pentru ski;

-pensiuni viticole.[19]

1.5.Organizatii profesionale de turism rural in Romania

1.5.1.A.N.T.R.E.C. ( Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural)

Este o asociatie care identifica, dezvolta si promoveaza ospitalitatea si turismul rural romanesc. Asociatia este recunoscuta pe plan national si international ca un lider in dezvoltarea turismului rural romanesc, in incurajarea conservarii ecologice si pastrarii culturii traditionale romanesti. Este o organizatie neguvernamentala, apolitica, membra a Federatiei Europene de Turism Rural -EUROGITES.

Asociatia a fost infiintata in anul 1994 si are 32 de filiale judetene, un numar de 3500 membrii- proprietari de pensiuni turistice si agroturistice din 800 de localitati.

A.N.T.R.E.C. a aparut din necesitatea acuta de identificare si promovare a potentialului turistic rural din Romania, pentru ca este evident ca, tinand seama de dimensiunile relativ reduse ale afacerilor din domeniu, eforturile singulare de promovare ale proprietarilor de pensiuni rurale sunt insuficiente si nu pot avea un impact semnificativ.

A.N.T.R.E.C. nu s-a abatut de la principiul de baza- sustinerea intereselor membrilor sai. A propus initiative legislative, modificari de reglementari in conformitate cu tendintele actuale ale turismului rural, contribuind la dezvoltarea conceptului de turism rural in Romania. Turismul rural a ajutat la dezvoltarea comunitatilor, determinandu-i pe multi sa inceapa o afacere, sa faca investitii. Oamenii secolului XXI cauta tot mai mult un colt de natura unde sa-si petreaca vacantele sau sfarsitul de saptamana.

Scopul A.N.T.R.E.C. :

-de a identifica si promova potentialul turistic rural;

-de a organiza cursuri de pregatire profesionala pentru gazde, agentii de turism rural, prin seminarii, cursuri de scurta si lunga durata;

-de a transmite informatii legate de turismul rural intregii retele A.N.T.R.E.C. si institutiilor implicate in mod direct sau indirect in promovarea si dezvoltarea turismului rural;

-de a organiza campanii de publicitate pentru unitatile clasificate si omologate , incluse in retea , prin mass-media;[20]

1.5.2. AER (Asociatia de Ecoturism din Romania ) este un parteneriat pentru conservarea naturii si turism in Romania intre asociatii de turism, organizatii neguvernamentale de dezvoltare locala si conservarea naturii. AER este continuarea perteneriatului dezvolatat de Grupul Initiativa pentru Ecoturism.

Obiective: promovarea conceptului si a principiilor ecoturismului la nivel local, regional si national; promovarea valorilor naturale si traditionale ce respecta natura, ca atractii ecoturistice si pastrarea acestor valori; promovarea ecoturismului ca instrument prin care populatiile locale realizeaza venituri.[21]

1.5.3.OVR (Operation Villages Roumains) o cooperare internationala care grupeaza sectiuni nationale sau regionale : OVR Belgia francofona si germanofora, OVR Franta, OVR Elvetia , etc. In jur de opt sute de comune si comitete locale din toata Europa care au format o retea unica de idei si de componente.OVR include 14 sate si posibilitati de extindere in alte 6 localitati rurale, dispuse in Transilvania, Maramures si Nordul Moldovei.

Reteaua a organizat camere de inchiriat in locuintele familiare , circa 15-20 de gospodarii in fiecare localiatate componenta.

Gospodariile inscrise in OVR sunt amenajate pentru turismul rural, turistii putand alege dupa preferinte, de la locuinte modeste pana la cele moderne. Organizatia promoveaza turismul rural prin editarea unui catalog publicitar al gospodariilor, prin competenta conducerii departamentului de marketing si management al asociatiei.[22]

1.5.4.FRDM si ARA

Federatia Romana pentru Dezvoltarea Montana infiintata in anul 1990, care isi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montana , inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului .

Agentia Romana pentru Agroturism infiintata in anul 1995, ce isi propune racordarea agroturismului romanesc la sistemul international de turism.[23]

Scopul acestor asociatii si organisme este de promova si dezvolta turismul in zonele rurale, de a ridica nivelul de pregatire profesionala a prestatorilor de servicii turistice rurale, prin organizarea de : seminarii, colocvii si cursuri de tehnica turistica. Activitatii care au ca scop descoperirea Romaniei ca posibila destinatie turistica, descoperirea unei istorii si culturi milenare.