|
|
|
1. Capacitate
La nivelul anului 2002, capacitatea de cazare din statiunile balneare reprezinta 15,7 % din totalul capacitatii de cazare existente.
In ultimii 4 ani, numarul locurilor de cazare in statiunile balneare, a cunoscut o scadere permanenta, in anul 2002 numarul locurilor fiind cu 6,6 % mai putine fata de anul 1999. Aceasta se datoreaza retrocedarilor vilelor din aceste statiuni sau trecerii unora din acestea in regim de exploatare individual.
Ponderea hotelurilor in totalul locurilor de cazare din statiunile balneare, a crescut in ultimii ani, de la 63 % in anul 1999 la 67,1 % in anul 2002.
2. Circulatie
Numarul sosirilor turistilor straini in statiunile balneare, a inregistrat o crestere de 23,7 % in anul 2002 fata de 1999, iar numarul sosirilor turistilor in unitatile de cazare o scadere cu 8 % in anul 2002 fata de 1999.
Evolutia
innoptarilor in aceasta perioada este prezentata in
figurile de mai jos:
3. Piata
La nivelul anului 2002, 32,6 % din innoptarile in Romania sunt inregistrate in statiunile balneare, dar numai 6,3 % din innoptari sunt ale turistilor straini.
Romanii reprezinta 95 % din turistii sositi in statiunile balneare si peste 97 % din numarul innoptarilor.
Numarul mare de turisti romani este realizat
in special datorita programelor sociale si sindicale.
In cazul turistilor straini, Germania ocupa primul loc, cu o treime din totalul innoptarilor, urmata de Israel si Ungaria.
4. Eficienta
Gradul de ocupare inregistrat in anul 2002, in statiunile balneare, este de 50,8 %, iar la hoteluri, gradul de utilizare a capacitatii de cazare in functiune, de 55,2 % - fiind cel mai mare comparativ cu celelalte forme de turism.
Durata medie a sejurului este 8,9 zile pe primele locuri, comparativ cu durata pentru alte produse turistice principale.
Desi statiunile balneare romanesti se bucura de un renume international incontestabil in tratarea unei palete largi de boli si afectiuni, multe dintre amenajarile de tratament se afla intr-o stare precara de functionare. Ele au suferit de pe urma lipsei de investitii din ultimii 15 ani, fapt evidentiat si in evolutia circulatiei turistice. Astfel, daca circulatia turistica in statiunile balneare a cunoscut o evolutie ascendenta, indeosebi in perioada anilor '80 si culminand cu anul 1989, cand ponderea turismului balnear in total activitate turistica a atins un procent de 14 %, ea a inregistrat o scadere substantiala in perioada anilor 1990 - 1995, continuand apoi cu o usoara redresare.
In ansamblu, Romania are un potential balnear bun, fiind o importanta destinatie turistica de viitor. Acest lucru se va realiza prin imbunatatiri substantiale asupra produsului turistic si a calitatii serviciilor. Diversitatea produselor turistice din statiunile balneare este considerata ca fiind unul dintre punctele forte ale Romaniei turistice.
2. Puncte tari ale turismului balnear romanesc:
existenta unor de resurse balneare cu caracter de unicat la nivel european;
personal de inalta calificare profesionala medicala, loial, dedicat profesiei;
amplasamente atractive si variate, situate intr-un cadru natural deosebit;
practicarea unor variate de proceduri de cura;
tarife reduse comparativ cu oferte similare;
existenta unei cooperari traditionale cu piete turistice importante precum Germania, Franta, Italia, Israel;
reprezinta o puternica piata pentru romanii stabiliti in strainatate.
2.2.1. 6. Puncte slabe ale turismului balnear romanesc:
Structuri de primire turistica imbatranite;
starea invechita instalatiilor de tratament, agravata si de caracterul coroziv al unora dintre elementele de cura (gaze - in special H2 S, ape sulfuroase, sarate s.a.);
infrastructura de acces, de stocare si de colectare a resurselor balneare este invechita si insuficienta;
exploatarea intensiva a resurselor minerale din statiunile balneare;
infrastructura locala slaba ( acces, utilitati);
mediul ambiant al statiunilor prost intretinut, lipsa spatiilor verzi specifice curelor de odihna si recreere si imbatranirea parcurilor balneare;
servicii insuficiente si de calitate slaba, folosite in mod curent pe piata de lux sau de inalta calitate a tratamentului balnear;
o baza insuficienta a expertizei organizatorice;
acces dificil spre unele statiuni balneare;
dotari de agrement insuficiente, de calitate redusa, in general supraaglomerate, ceea ce creeaza disconfort pentru turisti.
2. Obiectiv specific
Refacerea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul balnear.
3. Actiuni strategice
1. Dezvoltarea, modernizarea si diversificarea ofertei balneoturistice romanesti adaptata la mutatiile intervenite in cererea turistica interna si internationala pentru tratamentul balnear.
2. Realizarea unui program de amenajare, modernizare, dotare si lansare pe piata externa a bazelor de tratament din salinele de la Targu Ocna, Praid si Slanic Prahova, in paralel cu dimensionarea corespunzatoare a structurilor turistice de cazare, alimentatie si agrement.
3. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport si acces.
4. Realizarea unui program de reabilitare a infrastructurii necesare exploatarii resurselor minerale.
4. Masuri propuse
Starea infrastructurii si suprastructurii existente in prezent exclud posibilitatea unor solutii pe termen scurt. Produsul de baza poate sa devina atractiv doar prin investitii importante, de anvergura, masuri care pot imbunatati, moderniza si diversifica oferta statiunilor balneare la nivelul si imaginea standardelor internationale.
a) Modernizarea retelelor de utilitati publice (alimentare cu apa, canalizare, depozitare reziduuri menajere etc.) aferente statiunilor balneare;
b) Amenajarea si echiparea la standardele turistice europene a unor statiuni balneare - pilot, cu profil balnear reprezentativ pentru oferta romaneasca: Baile Herculane si Baile Felix (afectiuni reumatismale), Covasna (afectiuni cardiovasculare), Slanic Moldova (afectiuni digestive), Baile Olanesti (afectiuni renale si hepato-biliare), Sovata si Mangalia (afectiuni ginecologice) s.a.
c) Retehnologizarea bazelor de tratament existente, modernizarea si ridicarea gradului de confort al structurilor de primire, extinderea amenajarilor si dotarilor de agrement specific si general.
d) Amenajarea, modernizarea, dotarea si lansarea in circuitul turistic a bazelor de tratament din principalele saline (Slanic Prahova, Praid, Targu Ocna) si promovarea pe pietele externe a produsului balnear "Salina verde".
e) Relansarea si extinderea curelor gerontologice si a altor tratamente cu medicamente originale romanesti (Gerovital, Aslavital, Pell-Amar s.a.)
f) Diversificarea curelor profilactice si a procedurilor de tratament bazate pe factori naturali de cura autohtoni, in principalele statiuni balneoturistice si extinderea tratamentelor de intretinere (antistres, fitness, repunere in forma, infrumusetare, cure de slabire etc.).
g) Extinderea Programului social "Turism pentru sanatate"
h) Reintroducerea in circuitul turistic intern a statiunilor balneare de interes local, prin modernizarea si dezvoltarea acestora.
i) Analiza situatiei existente in turismul balnear arata ca pentru toate statiunile balneoclimatice mari, de interes national sau incluse in circuitul international, care au un numar total de locuri cuprins intre 2.500 - 8.500 / statiune, respectiv: Baile Felix, Calimanesti - Caciulata, Baile Herculane, Sovata, Slanic Moldova, Baile Olanesti, Baile Govora, Vatra Dornei, Covasna, Buzias, Mangalia, etc. sunt necesare urmatoarele masuri:
Refacerea si amenajarea aleilor de acces la resursele minerale, a spatiilor de recreere si popas, a punctelor de utilizare a izvoarelor.
Refacerea retelelor de aductiune si colectare a izvoarelor minerale in puncte fixe de utilizare pentru turisti;
Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de tratament (constructii, aparatura, echipamente, etc).
Refacerea si crearea de parcuri balneare.
Masurile propuse vor fi atinse prin implementarea mai multor programe speciale de dezvoltare si sustinere a dezvoltarii a turismului balnear si anume :
Programul Statiuni balneare
Programul Salina Verde
5. Programe de dezvoltare
I. Programul Statiuni balneare
Obiective:
refacerea infrastructurii locale (alimentare cu apa, canalizare, spatii verzi, alei si drumuri interioare, puncte ecologice de colectare a gunoaielor, statii de epurare a apelor uzate);
modernizarea bazelor de tratament balnear, inclusiv a instalatiilor de aductiune a apelor minerale.
Programul va fi implementat etapizat, astfel:
Etapa I (2004 - 2007)
In aceasta etapa programul va fi implementat in statiunile balneare - pilot cu profil balnear reprezentativ pentru oferta romaneasca, respectiv: Baile Herculane si Baile Felix (afectiuni reumatismale), Covasna (afectiuni cardiovasculare), Slanic Moldova (afectiuni digestive), Baile Olanesti (afectiuni renale si hepato-biliare), Sovata si Mangalia (afectiuni ginecologice) s.a.
Volum estimat de investitii : 18.000.000 euro
Etapa a II-a (2008 - 2010)
Va include statiunile: Vatra Dornei, Baile Govora, Calimanesti - Caciulata, Tusnad, Techirghiol, Buzias, Amara s.a.
Volum estimat de investitii : 14.000.000 euro
Etapa a III-a (2011 - 2014)
Va cuprinde alte statiuni cu resurse balneare valoroase si cu posibilitati de dezvoltare a cererii turistice: Borsec, Ocna Sibiului, Eforie Nord, Lacul Sarat, Ocna Sugatag s.a.
II. Programul Salina Verde
Obiective:
modernizarea si amenajarea incintei exterioare a salinelor Praid, Slanic Prahova, Slanic Moldova si Cacica;
amenajarea interioara, pentru vizitare si tratament a salinelor (acces, saloane de tratament, zone de vizitare)
Programul poate fi implementat etapizat:
etapa I (2004 - 2007), pentru salinele Praid si Slanic Prahova
etapa a II - a, pentru salinele Slanic Moldova si Cacica.
III. Alte Programe de sustinere a dezvoltarii turismului balnear
Programul de promovare a turismului balnear - presupune campanii sustinute de promovarea, in tara, dar mai ales in strainatate a statiunilor balneare propuse spre dezvoltare si a produselor acestora.
Programul social "Turism si sanatate" - presupune permanentizarea acordarii de facilitati unor categorii de populatie cu venituri reduse pentru petrecerea in extrasezon a unui sejur in cadrul unei statiuni balneare.
