PROMOVAREA TURISTICA A STATIUNII BAILE GOVORA

INTRODUCERE

Calatoriile si turismul reprezinta la ora actuala o piata globala, de dimensiuni uriase, unde se manifesta cererea consumatorilor pentru o imensa varietate de produse si servicii. Nu doar dimensiunile si ritmurile sale de crestere fac aceasta piata foarte atractiva, ci si potentialul sau de viitor, nici pe departe epuizat.

Aplicarea marketingului in turism a inceput mai tarziu decat in alte domenii. Explicatia consta in faptul ca turismul a devenit un fenomen de masa abia la inceputul anilor saptezeci, atunci cand in alte domenii de activitate precum industria sau comertul, tehnicile de marketing erau deja la faza de maturitate. Cresterea concurentei pe piata turistica a facut necesara dezvoltarea unei orientari de marketing, atat la nivelul operatorilor, cat si al destinatiilor turistice. Aceasta crestere a concurentei se datoreaza faptului ca in ultimii 15-20 ani s-a inregistrat o crestere puternica a ofertei de turism. Timpurile in care tari cu vocatie turistica precum Italia, Spania sau Grecia atrageau fluxuri insemnate de vizitatori fara a avea nevoie de actiuni de marketing deosebite pe plan extern, au apus. Zone turistice traditionale au pierdut din cota lor de piata in favoarea altora; pozitiile puternice pe piata se erodeaza mai devreme sau mai tarziu ca urmare a actiunilor concurentei. De aici necesitatea de a cunoaste cerintele consumatorilor si de a crea produse turistice capabile sa le satisfaca.

Ca definitie a marketingului turistic, o propunem aici pe cea data de Lumsdom L. in anul 1997 ( Tourism Marketing, Thomson Business Press, 1997, London, Uk):

"Marketingul turistic este procesul managerial de anticipare si de satisfacere a nevoilor vizitatorilor existenti si potentiali, intr-o maniera mai eficienta decat ofertantii sau destinatiile concurente. Tehnicile de marketing sunt orientate fie spre profit, fie spre beneficiul comunitatii, fie spre ambele; in toate cazurile, succesul pe termen lung depinde de interactiunea satisfacatoare a clientului si ofertantului. Marketingul inseamna de asemenea, in paralel cu satisfacerea nevoilor consumatorilor, asigurarea protectiei mediului. Acestea nu mai pot fi considerate doua aspecte ce se exclud reciproc."

Promovarea turismului consta in ansamblul activitatilor desfasurate cu scopul convingerii turistilor sau vizitatorilor de a alege o anumita destinatie turistica.

Pornind de la aceste considerente, prezenta lucrare isi propune sa prezinte sub aspect teoretic caracteristicile promovarii turistice a statiunii, cu referire practica la statiunea Baile Govora.

Am ales aceasta tema deoarece aceasta statiune este singura din Romania unde raportul dintre aeroionii negativi si cei pozitivi este egal cu 1, confirmand faptul ca aerul atmosferic si microclimatul, alaturi de tratamentul balnear, contribuie la o cura benefica. Baile Govora este una dintre statiunile cele mai bogate in ape iodurate bromurate din Europa - locul 2, dupa Pechelebronne ( Alsacia ).

Problematica si metodologia lucrarii sunt structurate pe doua capitole:

Primul capitol cu rol teoretico-metodologic, surprinde aspecte referitoare la promovarea turistica, aspecte ce sunt structurate pe trei subcapitole, astfel: primul subcapitol va evidentia importanta actiunilor de promovare a serviciilor turistice, in continuare vom realiza o clasificare a formelor promovarii si anume: publicitatea turistica, publicitatea directa, promovarea vanzarilor si relatiile publice. In ultimul subcapitol vom aborda problematica promovarii cu ajutorul mijloacelor tiparite. Acesta surprinde functiile indeplinite de tiparituri, etapele procesului de editare ale unui material tiparit, tipuri de materiale promotionale tiparite si evaluarea eficientei materialelor tiparite.

Faptul ca produsul turistic este intangibil si deci nu poate fi verificat inainte de cumparare inseamna ca decizia de cumparare a potentialului consumator depinde in mare masura de informatie, elementul central in cadrul promovarii turismului.

Prin politica de comunicatie si mijloacele prin care se concretizeaza, intreprinderile de turism urmaresc o difuzare cat mai completa a unor informatii despre activitatea, produsele si serviciile lor, dar si o receptionare a modului cum sunt primite si apreciate.

Crearea, distribuirea si utilizarea pe scara larga a materialelor tiparite este una din trasaturile distinctive ale turismului. Tipariturile sunt utilizate in egala masura de prestatarii individuali, touroperatori si organizatiile de turism.

Capitolul al II-lea are caracter aplicativ si contine activitatea de promovare a turismului in statiunea balneoclimaterica Baile Govora. In ceea ce priveste aceasta statiune, oferta turistica este asigurata prin Societatea Comerciala pe actiuni "BAILE GOVORA" S.A. si prin Compania de turism a sindicatelor "SIND ROMANIA" S.R.L.

Studiul de caz, referitor la statiunea Baile Govora cuprinde sapte subcapitole care prezinta interpretari ale teoriilor si conceptelor abordate in prezenta lucrare, puncte de vedere personale, analize critice ale fenomenelor si proceselor studiate, propuneri de masuri si directii de actiune pentru imbunatatirea activitatii in domeniul cercetat.

Astfel, primul subcapitol ofera date despre statiune, al doilea subcapitol include baza tehnico-materiala, urmat de analiza situatiei economico-financiare si circulatia turistica. Urmeaza un subcapitol destinat analizei SWOT si unul mix-ului de marketing. Ultimul subcapitol va aduce o serie de propuneri si sugestii pentru imbunatatirea imaginii, activitatii si calitatii serviciilor turistice si pentru atragerea turistilor in statiunea Baile Govora.

Pe baza analizei SWOT, organizatia turistica poate sa propuna obiective corespunzatoare starii de fapt, urmarind, pe de o parte, eliminarea punctelor slabe si, pe cat posibil, diminuarea impactului amenintarilor mediului extern, iar pe de alta parte, dezvoltarea punctelor forte si exploatarea si fructificarea ocaziilor favorabile.

In urma studiului efectuat vor fi puse in evidenta cele mai semnificative aspecte care vor fi rezumate in cateva pagini.

CAPITOLUL I

1. PROMOVAREA TURISTICA

Acest capitol este destinat prezentarii tehnicilor si actiunilor de comunicare utilizate de operatorii si prestatorii turistici pentru a-i informa pe potentialii clienti in legatura cu oferta disponibila si pentru a-i convinge sa cumpere si pentru a le mentine permanent oferta in atentie. In timp ce crearea si comercializarea produselor turistice se realizeaza mai cu seama la nivel local, activitatea de promovare se poate desfasura si pe plan national sau international.

Una din caracteristicile principale ale industriei turistice este ponderea relativ scazuta a promovarii prin mijloacele de informare in masa (TV, radio, presa), in schimb, o importanta deosebit de mare o au materialele promotionale tiparite (brosuri, pliante, cataloage, afise, etc.).

1.1. Importanta actiunilor de promovare a serviciilor turistice

In relatiile cu mediul economico-social, cu piata, intreprinderea de servicii turistice isi orienteaza eforturile spre o permanenta si complexa comunicare, scop care presupune o informare si o influentare atenta a consumatorilor, intermediarilor si a marelui public.

Evolutia actuala a turismului international e caracterizata de profunda reinnoire a ofertei turistice mondiale, in special prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare, atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ.

In economia contemporana, importanta activitatii promotionale este amplificata de existanta unor piete din ce in ce mai concurentiale, ceea ce explica eforturile intreprinderilor pentru cresterea calitatii produselor si pentru adaptarea la cerintele si exigentele consumatorilor [1]

Existenta pe piata internationala a unei palete foarte diversificate a ofertei turistice la prestatii si facilitati, creeaza o concurenta deosebit de puternica intre destinatii sau produse turistice, ceea ce face ca mentinerea sau patrunderea pe noi piete sa se faca printr-o activitate de promovare neintrerupta si alegand formele si mijloacele cele mai eficiente. In consecinta, actiunile de promovare a serviciilor turistice desfasurate in conditii de eficienta, detin o informatie primordiala pentru obtinerea succesului intreprinderii de turism.

Atentia acordata de toate tarile, activitatii de promovare a ofertei turistice, rezulta si din fondurile alocate, bugetul promotional pe plan mondial, sporind cu aproximativ 10% in fiecare an.

Promovarea serviciilor turistice este importanta in crearea imaginii despre calitatea serviciilor oferite. Ea poate influenta in mare masura decizia cumparatorului, din doua considerente:

Calitatea materialului promotional prezentat potentialului consumator prin agentia de turism, ce consta in calitatea hartiei si alegerea culorilor, precum si varietatea imaginilor destinatiei;

Continutul informatiilor, calitatea si acuratetea lor.

Calitatea in actiunile promotionale poate fi vazuta de consumatori prin recomandarile facute de agentii in legatura cu siguranta produsului oferit de firma (de exemplu: recomandarea zonelor dintr-un oras care trebuie evitate din cauza nivelului mare al criminalitatii sau recomandari privind timpul de expunere la soare pentru a preveni cancerul de piele, etc.).

Astfel de recomandari pot abate consumatorii de la cumpararea unui pachet de vacanta pentru o anumita destinatie, dar ei vor capata incredere in touroperatorii sau in agentiile de turism respective prin care isi pot cumpara un produs echivalent intr-o alta destinatie.

Pentru activitatea de promovare in turism, calitatea reprezinta in mod evident o problema importanta cu care se confrunta intreprinderile de turism, dat fiind faptul ca aceasta este un concept subiectiv, dependent de modul de apreciere al fiecarui consumator de produse turistice. In acelasi timp, problema calitatii revine atat conducerii intreprinderii, managerului, care trebuie sa elaboreze o strategie de promovare a unor produse si servicii performante, cat si angajatilor ei, implicati in realizarea cu succes a actiunilor de promovare.

Faptul ca produsul turistic este intangibil si deci nu poate fi verificat inainte de cumparare inseamna ca decizia de cumparare a potentialului consumator depinde in mare masura de informatie, elementul central in cadrul promovarii turismului.

In ultimul timp un rol din ce in ce mai mare in politica de promovare a serviciilor turistice il au sistemele de distributie globale si Internetul. Sistemul de distributie globala se utilizeaza de regula in industria hoteliera si in transporturi, in scopul rezervarii locurilor. Printre cele mai cunoscute sisteme globale se cunosc Galileo, Amadeus, Apollo, etc., care fac disponibile produsele turistice pentru turistii din intreaga lume in orice moment.

Internetul, atat prin avantajele pe care le ofera consumatorului (functionare non-stop, acoperire mondiala, prezentare cu fotografii color a destinatiilor si a atractiilor turistice, costuri relativ scazute, etc.), cat si prin cele oferite unei intreprinderi de turism independente (accesul la pietele mondiale), devine tot mai important pentru desfasurarea unei activitati eficiente de promovare a serviciilor turistice.

Prin politica de comunicatie si mijloacele prin care o concretizeaza, intreprinderile de turism urmaresc o difuzare cat mai completa a unor informatii despre activitatea, produsele si serviciile lor, dar si o receptionare a modului cum sunt primite si apreciate.

Politica de comunicatie cuprinde toate masurile interne si externe ale unei intreprinderi care actioneaza asupra cunostintelor, conceptiilor si aptitudinii participantilor la piata fata de informatiile intreprinderii [2] sau, in sens mai larg, cuprinde atat comunicarea orientata spre piata, cat si pe cea din interiorul intreprinderii.

Privita din acest punct de vedere, intreprinderea de turism se constituie intr-o importanta sursa de comunicatie, emitand numeroase informatii al caror obiectiv principal vizeaza intarirea imaginii si a prestigiului ei prin promovarea produselor si a serviciilor sale pe piata pe care aceasta actioneaza. Pentru a realiza un asemenea obiectiv, intreprinderea de turism trebuie sa asigure o coerenta corespunzatoare tuturor informatiilor pe care le difuzeaza, intrucat folosirea unor mijloace necorelate de difuzare, multitudinea informatiilor pe care le emite sau, in cazul pietelor externe, confruntarea cu informatiile intreprinderilor concurente pot da nastere unor efecte negative pentru prestigiul si activitatea sa.

Asadar, o informare si o comunicare eficienta asigura rezultate optime actiunilor de promovare a produselor si serviciilor turistice, care sunt capabile sa asigure succesul unei intreprideri de turism. In contextul actual al evolutiei turismului international, caracterizat de profunda reinnoire a ofertei turistice mondiale, este evidenta stringenta realizarii corespunzatoare a promovarii serviciilor turistice, pentru fiecare intreprindere care actioneaza in acest domeniu al turismului.

1.2. Formele promovarii

La fel ca in orice domeniu, mix-ul promotional in turism este format din cinci instrumente principale (dupa Ph. Kotler)[3]

publicitatea;

publicitatea directa;

promovarea vanzarilor;

relatiile publice;

vanzarea personala.

In acest capitol vor fi discutate primele patru instrumente. Referitor la fortele de vanzare, in turism acestea sunt alcatuite cu precadere din personalul care lucreaza in cadrul organizatorilor de voiaje sau agentiilor.

1.2.1. Publicitatea turistica

Publicitatea, componenta importanta a comunicatiei promotionale in intreprinderea moderna, reprezinta unul din mijloacele cele mai utilizate in activitatea de piata-unii specialisti considerand-o nervul politicii de comunicatie a intreprinderii[4] Publicitatea este o forma impersonala si platita de comunicare cu piata, care isi propune crearea si pastrarea clientelei prin informarea, incitarea si convingerea ei asupra oportunitatii cumpararii produselor turistice ale firmei care o sustine.

Etapele unei campanii publicitare sunt descrise in cele ce urmeaza:

1. Definirea obiectivelor publicitatii este in mod necesar prima etapa. Iata cateva din obiectivele posibile ale unei campanii publicitare:

informarea clientelei potentiale in legatura cu existenta pe piata a unui produs turistic (o excursie de doua saptamani in Grecia, de exemplu);

informarea asupra unui eveniment cultural, sportiv, etc. generator de turism - de exemplu, serbarile Muntelui Ceahlau de la Durau;

pozitionarea unei tari sau a unei destinatii turistice (de exemplu, campania Discover Romania lansata pe site-ul Ministerului Culturii);

sublinierea beneficiilor oferite de un program turistic (de exemplu, o  vacanta pe Coasta de Azur);

crearea unei imagini de marca pentru un prestatar, produs sau destinatie.

2. Determinarea bugetului publicitar este a doua etapa. Deciziile cu privire la elaborarea bugetelor publicitare atesta optici si practici diferite de abordare, determinate, atat de resuresele financiare ale intreprinderilor, cat si de limitele unor metode de cuantificare riguroasa a eforturilor necesare, de reflectare corecta a actiunii conjugate a diferitelor instrumente promotionale si a efectului permanent al actiuni lor, ceea ce ingreuneaza masurarea cu precizie a rezultatelor obtinute[5].La dimensionarea bugetului publicitar pot fi utilizate in principal doua metode.

O prima metoda consta in alocarea unui procent din cifra de afaceri pentru publicitate (de exemplu, 5 sau 10 la suta). Acest procent va depinde de costul publicitatii din anii precedenti, de cheltuielile publicitare ale concurentilor, de stadiul din ciclul de viata al produsului sau de cat isi poate permite firma sa aloce la momentul respectiv pentru publicitate.

Cea de-a doua metoda presupune, intr-o prima faza, stabilirea actiunilor publicitare care vor fi inteprinse, iar in a doua faza, calculul cheltuielilor generate de fiecare actiune in parte. Bugetul publicitar va reprezenta suma tuturor acestor cheltuieli.

Indiferent de metoda utilizata, o data fixat, bugetul aferent actiunilor promotionale va fi repartizat pe principalele componente ale acestora[6]

3. A treia etapa a campaniei publicitare este selectarea clientelei tinta sau a audientei campaniei publicitare. In cazul in care campania a fost precedata de un studiu al pietei si de o segmentare a acesteia, va fi destul de usor de desemnat publicul caruia trebuie adresat cu precadere mesajul publicitar.

4. A patra etapa a campaniei este elaborarea mesajului publicitar. Mesajul cel mai eficient in promovarea turistica este de regula mesajul emotional, centrat in special pe emotii pozitive (placere, bucurie, curiozitate, dragoste, umor etc.). Totusi, mesajul continut in documentele de informare turistica (brosuri, cataloage) are si o importanta componenta rationala, punandu-i la curent pe clienti cu caracteristicile si pretul ofertelor turistice.

Criteriile de evaluare ale unui mesaj publicitar care urmeaza a fi lansat in mass-media sunt urmatoarele:

atractivitatea, capacitatea mesajului de a suscita atentia;

exclusivitatea, mesajul trebuind sa fie unic, deosebit de cel al concurentei;

credibilitatea, mesajul trebuind sa fie sustinut de probe.

Un mesaj promotional bun este credibil, logic, exprimat intr-un limbaj corect si usor de inteles, care prezinta o propunere suficient de interesanta si contine un avantaj competitiv determinant. De asemenea, este ideal daca mesajul poate proba intr-un fel ceea ce sustine si daca este foarte usor pentru clienti sa contacteze firma si sa comande.

5. Selectarea agentiei publicitare este urmatoarea etapa a campaniei. Criteriile principale avute in vedere aici sunt:

raportul dintre sursele care pot fi alocate publicitatii si marimea agentiei (stiut fiind ca agentiile importante nu se angajeaza in campanii de publicitate sustinute de bugete modeste);

experienta agentiilor in domeniul turismului;

numarul si felul clientilor serviti de agentie;

potentialul creativ al agentiei, care se poate evalua prin studiul campaniilor publicitare deja conduse de aceasta;

tipurile de servicii oferite de agentie, etc.

6. In sfarsit, odata campania publicitara lansata, urmeaza evaluarea eficientei acesteia. De multe ori este dificila sau chiar imposibila delimitarea neta a efectelor publicitatii de efectele datorate altor factori, fie ei microeconomici (modificarea preturilor, imbunatatirea calitatii produselor, modificari in strategia de distributie) sau macroeconomici (cresterea veniturilor populatiei, investitii in infrastructura). Eficienta campaniilor publicitare se determina de regula cu ajutorul unor cercetari pe baza de chestionar care urmaresc sa determine cati potentiali clienti au receptionat campania publicitara, la cati dintre acestia campania le-a influentat comportamentul (in sensul ca au solicitat o brosura, au fost in excursie, au rezervat o camera la hotel, etc.), care mijloc publicitar a avut cel mai mare impact.

Formele de publicitate

Odata cu evolutia relatiilor de piata, cu dezvoltarea activitatii economice si in conditiile sporirii concurentei intre agentii pietei, s-au multiplicat si diversificat si formele concrete de realizare a publicitatii, ce pot fi grupate in functie de o serie de criterii validate de practica publicitatii [7]

In functie de vehicolul informational folosit, putem vorbi de doua mari forme de publicitate: publicitatea prin mass-media si publicitatea exterioara.

1.2.1.1. Publicitatea prin mass-media

Vom prezenta pe scurt avantajele si dezavantajele oferite operatorilor turistici de fiecare mediu informational in parte.

Presa scrisa (ziare si reviste) prezinta urmatoarele avantaje principale:

costul redus relativ la efectul scontat;

operativitatea: mesajele pot fi transmise rapid;

flexibilitatea: mesajele pot fi usor schimbate de la o aparitie la alta (este deci usor de testat mesajul publicitar);

capacitatea de stocare: mesajele care intereseaza se pot pastra;

selectivitatea: reclamele pot fi amplasate in acele publicatii si in acele pagini care este foarte probabil sa intereseze pe potentialii clienti (anuntul unei agentii de voiaj poate fi publicat intr-o revista turistica sau in sectiunea de turism a unui cotidian);

regularitatea aparitiei permite respectarea mesajului ceea ce constituie o conditie a eficacitatii sale[8]

Dezavantajul acestui mediu de comunicare, in special al ziarelor, este acela ca durata de viata a unui mesaj publicitar este redusa; el trebuie repetat de multe ori pentru a fi constientizat. In cazul revistelor aceasta durata de viata este mai mare, iar reclama poate fi realizata in conditii grafice superioare; pe de alta parte, timpul necesar plasarii mesajului este mai lung, iar costurile sunt sensibil mai ridicate in comparatie cu ziarele.

Presa se situeaza pe locul doi, dupa publicitatea prin posta, intre mijloacele de comunicare utilizate in activitatea de marketing direct [9]

Radioul - ca mijloc de comunicare flexibil si puternic[10] are urmatoarele avantaje:

operativitate ridicata;

aria larga de raspandire;

costul scazut (comparativ cu presa scrisa);

posibilitatea utilizarii unui fond sonor atragator;

gradul inalt de selectivitate.

Dintre dezavantajele radioului am putea semnala

caracterul efemer al emisiei-receptiei mesajului;

probabilitatea redusa de receptie a mesajului (cei care asculta radioul fiind de multe ori concentrati asupra altui lucru);

ascultatorii isi fac doar o imagine partiala si numai de moment asupra obiectului mesajului[11]

imposibilitatea stocarii mesajelor de catre cei interesati.

Televiziunea este vehicolul publicitar cel mai costisitor, el avand totusi o serie de avantaje certe in raport cu celelalte, cum ar fi:

posibilitatea asocierii tuturor celor trei elemente ale unui mesaj, si anume textul, sunetul si imaginea;

posibilitatea de a beneficia de asistenta si consultanta profesionistilor din televiziune;

audienta larga de care se bucura in randul clientilor potentiali;

prezenta la televiziune confera prestigiu firmei;

asigura o combinatie unica a sunetului, imaginii si ascultarii, o asemenea combinatie neputand fi utilizata si de alte suporturi[12]

Dintre dezavantajele televiziunii, in afara de costul foarte ridicat, putem aminti:

durata foarte scurta a mesajului (necesitatea de a-l repeta indeajuns de des);

probabilitatea mai mica de receptare, datorata numarului mare de canale si de emisiuni, intre care audienta are de ales.

Cinematograful. Reclama prin cinematograf se adreseaza unui auditoriu selectiv si fractionat. Filmele publicitare sunt difuzate de regula cu ocazia proiectiilor unor filme artistice, inaintea acestora sau intr-o pauza. Filmele publicitare propriu-zise au o durata scurta, de pana la 5 minute, iar firmele documentare (cu caracter comercial) o durata de pana la 30 de minute. Cinematograful este un mijloc publicitar foarte scump, deoarece presupune utilizarea unor spatii si echipamente speciale. Un alt dezavantaj al acestui mijloc promotional este tendinta de scadere a numarului de spectatori de cinema, ca urmare a concurentei televiziunii.

1.2.1.2. Publicitatea exterioara

Din aceasta categorie fac parte in special panourile publicitare si publicitatea pe vehicule.

Panourile publicitare au dimensiuni foarte mari si sunt amplasate in zonele aglomerate ale oraselor sau de-a lungul cailor de comunicatie circulate. Timpul lor de expunere poate fi de la cateva saptamani la cateva luni. Aceste panouri fac parte din vehicolele promotionale above-the-line ("maxi-media") si sunt accesibile doar operatorilor turistici cu putere financiara, intrucat sunt destul de scumpe.

Publicitatea pe vehicule, fie ca este vorba de mijloace de transport in comun sau de vehicule apartinand operatorilor turistici a devenit in ultimul timp o forma foarte uzitata de publicitate. Pe de o parte, suportul informational in miscare ajuta la raspandirea mai rapida a mesajului, dar pe de alta parte timpul receptionarii mesajelor este foarte scurt, ceea ce constituie un dezavantaj. Conditiile de realizare ale acestei publicitati sunt: pictura sa fie clara si atragatoare; sa se mentina un slogan cu specificul firmei [13]

1.2.2. Publicitatea directa

Denumita si marketing direct, publicitatea directa se realizeaza, fie prin contact nemijlocit cu clientul (cu ocazia saloanelor, expozitiilor si a standurilor de turism), fie prin intermediul telefonului, faxului, postei sau calculatorului. Fiind mai costisitoare decat celelalte forme de publicitare din punctul de vedere al costului pe client contactat, ea se recomanda a fi folosita in relatiile cu intermediarii si cu acele persoane pentru care exista o probabilitate mare de a fi transformate in clienti.

Telefonul - are avantajul de a fi un mediu care permite comunicarea imediata cu potentialul client si obtinerea unui raspuns rapid din partea acestuia. Principalele dezavantaje ale telefonului ca instrument de marketing stau, pe de o parte, in dificultatea transmiterii de mesaje lungi si complexe, iar pe de alta parte, in imposibilitatea de a ajunge la acele persoane care nu au telefon. Indiferent de tipul de media de marketing utilizat, precizarea unui numar de telefon la care clientul poate apela pentru informatii suplimentare duce la o crestere considerabila a ratei raspunsurilor[14]

Telefonul a devenit un element indispensabil, complement esential al sinergiei mediatice[15]

Succesul unei campanii publicitare prin telefon este conditionata in primul rand de segmentarea precisa a publicului: abordarea numai acelor categorii de persoane care ar putea deveni clienti si transmiterea unui mesaj adaptat fiecarei categorii. Telemarketingul este destul de putin utilizat in promovarea turistica, drept urmare, nu mai insistam aici asupra lui.

Posta - publicitatea prin posta presupune existenta unei liste de adrese din care firma isi va selecta destinatarii. Aceasta lista poate fi una existenta deja la firma (baza de date a clientilor din trecut) sau poate fi cumparata ori inchiriata. Posta poate fi utilizata pentru a expedia potentialilor clienti materiale promotionale tiparite, in special pliante, insotite de cupoane de comanda care pot fi completate si trimise ofertantului. Desi publicitatea prin posta este un media eficient si putin costisitor, are insa nevoie si de servicii de expeditii postale foarte bine puse la punct, pentru a garanta ajungerea la timp si in conditii optime a mesajelor expediate[16]. Publicitatea prin posta poate fi combinata cu telemarketingul (expeditia este urmata de un apel telefonic prin care destinatarul este intrebat daca a primit pliantul si daca l-a interesat oferta). Nici publicitatea prin posta nu se bucura de foarte multa popularitate in turism, fiind preferata distributia brosurilor si pliantelor prin intermediarii turistici specializati (agentii de turism).

Publicitatea prin Internet - sa precizam foarte clar de la bun inceput ca ar fi o greseala sa consideram Internetul ca fiind doar un mijloc de promovare. Web-ul este si un excelent instrument de distributie a produselor si serviciilor. Prin intermediul sau, un turist poate face o rezervare sau cumpara un bilet, de multe ori platind in momentul achizitiei, cu ajutorul cartii de credit.

Daca ar fi sa incercam o clasificare a site-urilor turistice existente in acest moment, am putea identifica site-urile apartinand prestatarilor turistici de toate categoriile (hoteluri, lanturi hoteliere, pensiuni, vile, restaurante, companii de transport etc. - tot mai multe firme din aceste domenii isi organizeaza o prezenta online), site-urile intermediarilor specializati (unde viitorul turist poate vedea si compara ofertele a sute de agentii, si apoi poate rezerva un loc pentru programul turistic care ii place cel mai mult) si site-uri care promoveaza potentialul unei destinatii turistice (ca de exemplu, Iasi.ro sau Sinaia.biz).

Principalele modalitati de promovare al unui site turistic (si nu numai) in vederea atragerii de trafic sunt:

motoarele de cautare, ca Google si Yahoo. Avantajul acestor motoare este faptul ca ofera un trafic gratuit, substantial si continuu. Problema lor este concurenta foarte mare pentru ocuparea unui loc de top intre rezultatele cautarii (paginile unui site trebuie optimizate prin tehnici speciale pentru a fi bine cotate la aceste motoare);

directoarele sau cataloagele, atat cele generale (gen Yahoo.com sau Home.ro), cat si portalurile specializate in turism;

motoarele de cautare cu plata pe clic (pe vizitator), unde poate fi cumparat un loc fruntas intre rezultatele cautarii, contra a cativa centi pentru fiecare vizitator. Este o modalitate rapida si ieftina de a aduce un trafic de calitate la site;

alte instrumente de publicitate cu plata pe clic, si aici ar fi de mentionat in primul rand programul Google Adwords (dar exista si altele asemanatoare). Avantajele programelor pay-per-click este acela ca advertiserul plateste pentru rezultatele efective, si nu doar pentru simpla afisare a reclamei;

bannerele au dezavantajul ca sunt destul de scumpe (costul lor poate urca la 4-5 dolari la mia de afisari sau 10-12 centi pe clic). Ele sunt potrivite mai degraba ca instrument de creare a imaginii de marca;

reclamele in publicatiile electronice pot fi eficiente daca publicatia este bine aleasa si anuntul bine realizat.

Internetul este desigur mediul de marketing al viitorului. Dupa multi specialisti, el va ajunge sa inlocuiasca aproape in totalitate celelalte instrumente de marketing direct.

1.2.3. Promovarea vanzarilor

Spre deosebire de publicitate promovarea vanzarilor are drept obiectiv indeosebi stimularea cererii (cresterea sa cantitativa) pe termen scurt. Prezentam in continuare cateva din mijloacele de promovare a vanzarilor cele mai utilizate in turism.

Reducerile de tarife Acestea nu ar trebui sa influenteze prea mult rezultatele de ansamblu ale intreprinderii, fiind vorba de operatiuni limitate in timp si cu caracter exceptional [17].Atunci cand apeleaza la asemenea reduceri, operatorii din turism mizeaza pe:

atragerea de noi clienti (cei care nu-si puteau permite pana acum serviciile);

cresterea frecventei cumpararilor;

cresterea cumpararii specifice (adica a numarului de zile afectate unui sejur, a numarului de nopti la un hotel, etc.);

uniformizarea cererii (aducerea cererii din extrasezon la niveluri apropiate celei sezoniere).

Pentru ca reducerile de tarife sa-si atinga scopul este necesar ca ele:

sa nu fie asociate in perceptia consumatorilor cu o reducere a calitatii prestatiilor;

sa fie suficient de importante (o reducere cu 5% are putine sanse de a atrage, in timp ce o reducere cu 20% este mult mai convingatoare);

sa fie propuse in perioadele potrivite (o reducere a tarifelor in plin sezon ar fi greu de justificat);

sa nu provoace reactii nefavorabile puternice din partea concurentei.

Reducerile de tarife in turism se prezinta in trei forme:

oferte speciale, insemnand reduceri de tarif propuse numai intr-o anumita perioada;

vanzarile asortate, atunci cand este vorba de un pachet de servicii diferite (cazare, masa, transport, agrement) vandute in regim forfetar;

vanzari 'multipack' atunci cand oferta se prezinta sub forma unui pachet de prestatii de acelasi fel, tariful global fiind degresiv in raport cu volumul prestatiilor (de exemplu, trei nopti la hotel la pret de doua).

Jocurile si concursurile organizate pe teme turistice (ai caror castigatori sunt premiati din fonduri speciale) antreneaza reprezentanti ai clientelei potentiale, specialisti in turism, etc. Ele permit in principal informarea discreta a clientelei potentiale cu privire la produsele si serviciile turistice pe tema carora sunt organizate.

Loteriile si tombolele pot fi asimilate jocurilor, ele constand in acordarea unor premii prin tragere la sorti. Pentru a participa la ele, turistii potentiali trebuie sa se deplaseze in locurile in care sunt organizate.

Seminariile, conferintele, targurile.

Seminariile sunt destinate in special informarii distribuitorilor sau fortei de vanzare asupra ofertei operatorului turistic. Ele dureaza 24-48 de ore si se pot organiza fie la sediul operatorului, fie in una din destinatiile turistice, fie in centrul unde se afla sediile distribuitorilor importanti.

Conferintele se adreseaza cu precadere marelui public, bazandu-se pe prezentari audio-vizuale si organizandu-se in centrele de origine ale turistilor potentiali.

In cadrul targurilor de turism, clientela potentiala are posibilitatea de a se intalni cu organizatorii de voiaje, cu reprezentantii companiilor aeriene, maritime sau feroviare, cu reprezentantii unor lanturi hoteliere, etc. Principalele targuri de turism organizate in Romania in anul 2004 au fost Targul National de Turism, Litoral 2004, Bursa Nationala de Turism, Targul International de Turism, Targul Romhotel.

Voiajele de stimulare sau promotionale reprezinta o posibilitate oferita turistilor de a "testa" un program turistic (voiaj) inainte de a fi lansat pe piata. Uneori aceste voiaje sunt finantate de mai multi parteneri, intrucat presupun costuri mari si ridica probleme de organizare deosebite. Pentru ca aceasta metoda de promovare sa dea rezultate, ar fi poate recomandabil ca participantii la un voiaj de stimulare sa fie personalitati sau lideri de opinie, pentru a putea influenta la randul lor un numar cat mai mare de persoane.

Publicitatea la locul vanzarii (PLV) este foarte utilizata in turism. Afisele amplasate in interiorul agentiilor de turism si in vitrinele acestora au rolul de a stimula imaginatia clientilor si de a-i provoca sa ia decizia de cumparare pe loc.

Cadourile sunt mijloace promotionale costisitoare, dar eficiente. Aceste cadouri promotionale sunt, de obocei, articole utile, inscriptionate cu numele firmei care se ofera gratuit cumparatorilor[18]. Ele au efecte pozitive mai cu seama in randul clientilor cu venituri mai modeste.

1.2.4. Relatiile publice

Relatiile publice constau din contactul permanent, sistematic al firmei de turism cu clientela, mass-media si cu grupurile de interese, contact menit sa creeze si sa intareasca increderea in firma, precum si sa construiasca o atitudine favorabila fata de oferta sa.

Pentru intreprinderea moderna devine imperioasa necesitatea de a crea si dezvolta un serviciu complex de relatii publice care are rolul de a investiga si analiza permanent opiniile, atitudinile si asteptarile publicului pentru a oferi acestuia acele imagini si informatii care stimuleaza comportamente favorabile intreprinderii[19]

Exista doua categorii de public pentru o firma:

publicul intern, propriul personal;

publicul extern, componenta a mediului de marketing.

Elaborarea unui program de relatii publice (RP) presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

stabilirea obiectivelor campaniei de relatii publice. Aceste obiective vizeaza, in general, informarea asupra activitatilor firmei, intarirea credibilitatii sale, stimularea fortei de vanzare si a distribuitorilor. Printre obiectivele particulare ale unui program de RP se pot numara sprijinirea lansarii unui nou produs turistic, pozitionarea sau repozitionarea unei destinatii turistice, imbunatatirea imaginii negative a unui produs sau destinatii turistice, cresterea interesului pentru o destinatie, crearea imaginii firmei sau a produselor sale;

alegerea mijloacelor de desfasurare a campaniei. Mijloacele de informare utilizate in relatiile publice sunt foarte diverse, fiind uneori diferite in functie de categoria de public vizata. Astfel, relatiile cu publicul intern se realizeaza prin:

o    scrisori de informare;

o    adrese si note interne;

o    jurnale interne;

o    seminarii, reuniuni, conferinte;

o    sarbatori ale firmei;

o    manifestari cultural-sportive, etc.

Relatiile cu publicul extern se pot baza pe:

o    vizite ale ziaristilor;

o    comunicate de presa;

o    jurnale, reviste, buletine de informare;

o    zile ale portilor deschise;

o    crearea de evenimente;

o    reuniuni, conferinte, receptii;

o    sponsorizari, etc.

implementarea programului de relatii publice

evaluarea eficientei programului

Ca si in cazul publicitatii, aceasta evaluare pune probleme, din cauza faptului ca RP sunt folosite in paralel cu alte tehnici promotionale. Se pot estima relativ usor rezultatele unor campanii in termeni precum spatiul consacrat firmei in mijloacele de informare in masa sau numarul aproximativ de persoane la care au ajuns mesajele firmei, dar estimarea contributiei efective a relatiilor publice la cresterea vanzarilor sau profitului este mult mai dificil de realizat.

1.3. Promovarea cu ajutorul materialelor tiparite

Natura serviciilor turistice (servicii relativ scumpe si cu o frecventa de cumparare redusa) confera o importanta deosebita materialelor publicitare tiparite. Practic, in nici o industrie din sfera bunurilor fizice nu se foloseste acelasi volum de tiparituri (brosuri, fluturasi, cataloage, pliante) ca in industria turistica. Crearea, distribuirea si utilizarea pe scara larga a materialelor tiparite este una din trasaturile distinctive ale turismului. Tipariturile sunt utilizate in egala masura de prestatarii individuali, touroperatori si organizatiile de turism.

La sfarsitul anilor '90, in Marea Britanie existau peste 200000 de firme si organizatii turistice (iar in S.U.A. peste 500000) care distribuiau informatii prin intermediul tipariturilor, fie in tiraje uriase, de milioane de exemplare (marii touroperatori), fie in tiraje de cateva zeci sau sute de exemplare (micile ferme rurale). Estimarile arata ca intr-un an bun, costurile tiparirii si distribuirii brosurilor se ridica la aproape jumatate din profitul brut al unui touroperator.

Atunci cand vorbim de materialele promotionale tiparite, avem in vedere orice material ale carui costuri sunt suportate din bugetul de marketing si care este distribuit gratuit, avand scopul de a informa clientela potentiala si de a stimula cererea pentru un produs sau serviciu turistic[20] Aceasta definitie nu se limiteaza la brosuri; foaia volanta care este oferita odata cu biletul de intrare la o atractie, de exemplu, destinata informarii si orientarii turistului pe parcursul vizitei, este inclusa tot aici. In mod similar, orarele vehiculelor editate de transportatori sau hartile si planurile oraselor oferite turistilor la birourile de informare turistica sunt asimilate materialelor promotionale. In schimb, definitia nu se refera la materialele editate in scopul obtinerii de profit si oferite clientilor contra cost (ocazional, unele materiale promotionale pot fi vandute, dar nu castigul pe care il aduc este ratiunea principala a vanzarii lor, ci acoperirea totala sau in parte a costurilor de marketing ale distribuitorului).

1.3.1. Functiile indeplinite de tiparituri

Putem identifica sapte functiuni principale indeplinite de tiparituri (dupa Victor Middleton):

Creeaza notorietate. Cei mai multi clienti potentiali capata primele informatii privitoare la o oferta turistica prin intermediul unei brosuri sau pliant vazute la hotel, la o agentie turistica sau la aeroport. Intrucat lupta pentru notorietate este acerba, design-ul atractiv al paginii exterioare a brosurii are o imensa importanta (asemanatoare cu aceea a ambalajului unui produs fizic).

Promoveaza produsul sau serviciul turistic, utilizand mesaje si simboluri promotionale cu rolul de a stimula cumpararea. In acest rol, ele actioneaza la fel ca publicitatea prin mass-media.

Faciliteaza cumpararea Multe brosuri sau cataloage sunt insotite de formulare de rezervare gata timbrate (si, evident, de celelalte informatii de contact - adresa, telefon, site web, etc.) care permit clientului sa contacteze prestatarul sau producatorul imediat ce a luat decizia de cumparare.

Inlocuiesc produsul turistic. Intrucat decizia de cumparare a unui sejur sau voiaj este luata intotdeauna departe de locul de destinatie, se poate spune ca la punctul de cumparare brosura este produsul turistic insusi[21], in special pentru clientii novici. Expunerea brosurilor pe standurile agentiei de turism are deci acelasi rol ca si expunerea produselor in rafturile unui supermarket: atrage potentialii clienti si creeaza dorinta de cumparare, ceea ce este vital pentru succesul marketingului.

Constituie o dovada a cumpararii si element de referinta pentru satisfactia viitoare. Brosura este un substitut al produsului si pe perioada dintre cumparare si consum, perioada care in cazul vacantelor se poate extinde la cateva luni. Ea va fi recitita in tot acest timp pentru a stimula asteptarile si sperantele turistului si va fi aratata rudelor si prietenilor. In Europa Occidentala, editarea brosurilor este supusa unor standarde cu privire la natura si la calitatea continutului informational, iar clientii nemultumiti pot apela la justitie in cazul in care considera ca unele informatii sunt neadevarate sau ca au fost omise informatii in mod intentionat.

Faciliteaza utilizarea produsului. Este firesc ca in momentul in care clientul soseste la destinatie sa fie dotat cu o intreaga gama de materiale tiparite care il vor informa cu privire la diversele servicii disponibile si la modalitatile si conditiile de utilizare a lor, ii vor arata cum sa profite cat mai mult de perioada sederii, ii vor semnala ofertele speciale, precum si tot ceea ce i-ar putea fi util sau i-ar putea procura satisfactie pe durata sejurului.

Educa clientul. Desi termenul de "educatie" nu prea este asociat cu marketingul, functia educativa a materialelor tiparite este totusi foarte importanta atunci cand este vorba de o serie de atractii precum muzee, expozitii, castele, rezervatii naturale, festivaluri folclorice, etc. In Statele Unite si Canada, multe hoteluri au dezvoltat programe de supraveghere si protectie a mediului, pe care le comunica clientilor lor prin intermediul materialelor tiparite.

1.3.2. Etapele procesului de editare ale unui material tiparit

Procesul de editare a unui material tiparit este compus din sase etape:

Determinarea marimii, profilului, nevoilor si avantajelor cautate de potentiala clientela. Aceste informatii sunt obtinute in urma proceselor de segmentare a pietei si de alegere a segmentului tinta. Profilul audientei pentru publicitate si pentru distribuirea materialelor tiparite este in mod normal acelasi.

Elaborarea strategiei de marketing si in special a celei de pozitionare a produsului Campaniile publicitare si cele de creare si distribuire a tipariturilor vor fi realizate impreuna, cu mesaje si imagini coordonate[22]. In functie de pozitionarea produsului se vor alege nu doar mesajele promotionale, ci si tipul de hartie, imaginile, culorile, corpul de litera.

Specificarea obiectivelor brosurii. Care este cel mai important raspuns (reactie) pe care il asteptam de la potentialul client in urma citirii brosurii? Care sunt rezultatele pe care le asteptam de la campania de editare si distribuire, in termeni de venituri si de profit (in concordanta, desigur, cu obiectivele de marketing)? Raspunsul la aceste intrebari este crucial pentru operatia de creare propriu-zisa a brosurii.

Stabilirea modalitatilor de distributie a materialelor tiparite pentru a ajunge la un numar cat mai mare de potentiali turisti. Costul unitar al distributiei il poate depasi usor pe cel al productiei, iar majoritatea producatorilor au la dispozitie multiple canale de distribuire a brosurilor, cum ar fi:

o    agentii turistice;

o    oficii si birouri de informare turistica;

o    saloane, targuri, expozitii;

o    librarii, centre comerciale;

o    cluburi, asociatii, societati;

o    sediile prestatarilor (aeroporturi, gari, hoteluri, restaurante);

o    insertii in presa (ziare si reviste de specialitate sau de informare generala);

o    posta directa;

o    distributie la domiciliu.

Executia brosurii. Este recomandabil ca ea sa fie lasata pe seama profesionistilor, intrucat interesul manifestat de potentialii clienti depinde in primul rand de calitatea executiei.

Programarea activitatilor Materialele tiparite trebuie sa fie la dispozitia prestatarilor, producatorilor si distribuitorilor in perioadele in care turistii iau in mod normal decizia de cumparare. Durata de "fabricatie" a unei brosuri este in general de cateva luni, de la conceptia initiala pana la tiparire. Managerii de marketing au de multe ori un control redus asupra activitatii de creare a brosurilor, dar ar trebui sa aiba un control total asupra programarii. Foarte adesea se intampla ca brosurile comandate sa fie livrate prea tarziu si ca urmare sa nu mai fie de nici un folos, ceea ce antreneaza pierderi de venituri pentru prestatari si producatori, precum si penalizari pentru designeri si tipografi.

1.3.3. Tipuri de materiale promotionale tiparite

In functie de rolul pe care il au in promovare, materialele tiparite pot fi de apel (propunandu­-si, de exemplu, starnirea interesului pentru o destinatie) sau de informare (cuprinzand toate datele de care are nevoie clientul pentru a se hotari sa cumpere un serviciu sau un pachet turistic).

In functie de entitatea care le emite, exista in principal patru tipuri de materiale tiparite, pe care le vom prezenta in continuare.

A. Materiale editate de organizatorii de voiaje si sejururi (touroperatori). Acestea sunt instrumentele cheie ale marketingului unui touroperator. Rosemary Astles, director de marketing la Thomson Holidays, obisnuia sa spuna: "Noi vindem doua produse: unul din ele este vacanta propriu-zisa, iar celalalt este brosura." De-a lungul timpului, brosurile touroperatorilor au evoluat de la documente foarte simple, care prezentau itinerariul voiajului si preturile, la documente pretentioase, redactate foarte profesional si incorporand o mare cantitate de informatii. De regula, pe prima pagina a brosurii (sau pliantului) se gasesc titlul, logo-ul operatorului si una sau mai multe fotografii sugestive pentru destinatia sau tipul de voiaj prezentate in material. In continuare sunt expuse detalii cu privire la destinatiile ce vor fi vizitate, atractiile de la destinatii si hotelurile la care vor fi cazati turistii. Tot aici vor fi incluse informatiile cu privire la preturi. Urmatoarea pagina va cuprinde conditiile contractuale ale voiajului, iar pe ultima pagina vor fi trecute datele de contact ale organizatorului de voiaj sau ale agentiilor distribuitoare. Unele brosuri de dimensiuni mai mari pot cuprinde date privind compania, oferte speciale, fotografiile altor brosuri editate de aceeasi firma, etc.

B Materiale editate de hoteluri si lanturi hoteliere Este vorba in general de pliante care au drept scop promovarea serviciilor unui hotel si sunt puse la dispozitia clientelei prin intermediul agentiilor de voiaj sau al transportatorilor. Tirajul lor depinde de puterea financiara a hotelului.

In ceea ce priveste lanturile hoteliere, posibilitatile lor financiare le permit nu doar tiparirea de pliante, ci si de brosuri, ghiduri turistice, cataloage sau jurnale. In plus, ele isi permit adesea organizarea de saloane, standuri, centre de rezervare, etc. Un ghid elaborat de un lant hotelier cuprinde un volum mult mai mare de informatii si sfaturi utile turistilor, referitoare la amplasarea hotelurilor, la clasificarea acestora, la confort, la numarul si tipul camerelor (single, duble, apartamente), la preturi si tarife practicate, la diferentieri in functie de sezon turistic, la bonificatii, etc.[23]

Aceste documente trebuie redactate in asa fel incat sa atraga atentia potentialului client, sa-i starneasca interesul (prezenta fotografiilor este absolut necesara) si sa-l determine sa aleaga respectivul hotel. Redactarea unui pliant hotelier trebuie precedata de studii motivationale prin care se detecteaza dorintele, asteptarile si motivatiile clientilor potentiali.

C. Materiale editate de destinatiile turistice Ele sunt mai bogate in informatii decat cele editate de hoteluri, cuprinzand in plus detalii de ordin istoric, geografic, cultural, arhitectonic, etc. Aceste materiale se concretizeaza in general in ghiduri turistice si sunt uneori distribuite contra cost. Principalele informatii pe care trebuie sa le contina un asemenea document sunt: amplasamentul punctelor de atractie turistica (indicat cu ajutorul hartilor), programul vizitelor si excursiilor la fiecare obiectiv in parte, datele de inchidere si de deschidere a statiunii (daca este cazul), datele de identificare a destinatiei (denumirea, localizarea geografica, acces, coduri postale si altele).

D. Materialele editate de organizatiile de turism (oficii nationale sau regionale de turism). Ele sunt concepute in asa fel incat sa asigure o informare foarte generala a turistilor, prezentandu-se sub forma brosurilor sau a ghidurilor turistice. Contin date cu privire la principalele elemente de atractie turistica ale tarii sau regiunii destinatie, precum si despre geografia, istoria, cultura si situatia politica si economica a respectivei tari sau regiuni. De regula, constituie un instrument de promovare menit sa sprijine activitatea reprezentantilor turistici care actioneaza in strainatate, iar importanta lor creste cu ocazia participarii la manifestari promotionale (targuri, saloane, etc.).[24]

1.3.4. Evaluarea eficientei materialelor tiparite

"O brosura trebuie sa vanda."[25]

Acest adevar este unanim recunoscut in industria turistica: cheltuielile de editare si distribuire a unei tiparituri trebuie sa se justifice prin cifra de afaceri realizata cu ajutorul acesteia. Atunci cand se calculeaza rentabilitatea unui material tiparit, nu trebuie uitat ca pentru fiecare solicitant de brosuri care in final cumpara, sunt alti zece sau douazeci care nu vor reveni la agentie in calitate de clienti. Eficienta unei brosuri se masoara prin binecunoscutul raport "brosuri/vanzari", care ar trebui sa fie cat mai redus posibil. Valorile considerate normale pentru acest raport sunt:

intre 20 si 25 brosuri pe vanzare pentru un touroperator nou venit in bransa, care trebuie sa fie cunoscut si acceptat de reteaua de distributie;

intre 15 si 20 de brosuri pe vanzare pentru un touroperator deja cunoscut, in anii favorabili (dar raportul poate urca pana la 25 de brosuri pe vanzare in ani de criza);

intre 10 si 15 brosuri pe vanzare, in situatia unui touroperator cu notorietate ridicata si/sau cu concurenta slaba.

Un touroperator are de realizat un echilibru intre doua tipuri de produse:

produse de mare atractivitate, care beneficiaza de o cerere intensa pe piata tinta. Pentru aceste produse raportul brosuri/vanzari este foarte bun, iar nivelul de rentabilitate al suprafetelor ocupate de standurile cu brosuri este ridicat;

produsele cu caracter selectiv, adresate unor segmente de clientela mai inguste, cu repetitivitate redusa a vanzarilor. In cazul acestora raportul brosuri/vanzari va fi ridicat, iar suprafata ocupata de brosuri va avea o slaba productivitate comerciala.

Datorita eficientei lor, tipariturile publicitare sunt editate si distribuite de catre tot mai multi prestatori sau distribuitori de servicii turistice (transportatori, agentii de turism, etc.), in formule atragatoare si variate.[26]

CAPITOLUL II

2 POLITICA DE COMUNICARE IN CADRUL S.C. BAILE GOVORA S.A.

2.1. Date despre statiunea balneo-climaterica Baile Govora

Asezarea geografica si caile de acces

Statiunea balneo-climaterica Baile Govora este asezata in zona subcarpatilor Getici ai Valcii, la 18 km de capitala judetului, fiind strajuita de dealurile Piscupia la sud-vest, Baba Floarea la vest, Pausesti si Barlogului la nord-vest, Huniei la nord, Tatarul si Stogsor la est.

Suprafata intregii localitati este de 1.379 ha si mai cuprinde satele Curaturile si Gatejesti. Populatia localitatii era in anul 1995 de 3.023 locuitori. A devenit comuna urbana in 1927, iar in anul 1930 a fost declarata oras.

Din punct de vedere geografic orasul se gaseste la intersectia paralelei 450 5' 49" latitudine nordica, cu meridianul 240 9' 20" longitudine estica. Altitudinea la care se afla statiunea este de 330-380 m.

Orasul se invecineaza la nord-est cu comuna Bunesti, la nord cu comuna Stoenesti, la nord-vest cu comuna Pietrari, la vest cu comuna Pausesti, la sud-vest cu comuna Francesti si la sud-est cu comuna Mihaesti.

Baile Govora este drenata pe o lungime de aproape 2 km de paraul Hinta care izvoraste din apropierea dealului Pausesti si se varsa in paraul Govora, avand ca afluenti pe malul stang, paraiele Barlogeanu si Valea lui Liganila. Paraul Hinta este canalizat partial incepand de la Izvorul Ferdinand si pana la podul de pe strada Pietii, pe o distanta de aproximativ 1 km.

Orasul Baile Govora este situat la 18 km de Rm.Valcea si la 12 km nord-vest de gara C.F.R. Govora, de pe linia ferata Sibiu-Piatra Olt, respectiv la 110 km de Sibiu, 119 km de Craiova, 75 km de Piatra Olt si 200 k. de Bucuresti. La 3 km de statiune trece soseaua nationala Rm.Valcea - Tirgu Jiu (DN 67). Statiunea este deservita de autobuze care circula pe traseul Rm.Valcea - Baile Govora si retur. De asemenea, statiunea este legata prin linie de autobuze si de Bucuresti (200 km) prin curse directe.

Declarat oras inca din anul 1927, cu o populatie de circa 3.023 locuitori (1995), Baile Govora estet asezata in depresiunea omonima, fiind strajuita din toate partile de dealuri: Piscupia si Zapodul la sud si Cerbul -Bodeanca la est, Prajile la nord, Pausesti, Baba Floarea, Curaturile la vest.

Istoricul statiunii Govora se leaga de cel al manastirii cu acelasi nume care se gaseste in Govora Sat.

Datorita orientarii spre sud si a faptului ca este asezata intr-o depresiune subcarpatica, statiunea este ferita de vanturile reci din nord si prin vegetatia si asezarea sa prezinta o clima de tranzitie intre clima continentala din restul tarii si clima mediteraneana. Umiditatea relativa este de 68% pana la 70% anual, precipitatiile atmosferice ( ploaia ) fiind prezente in mai si septembrie, iar zapada in decembrie si februarie. Presiunea atmosferica este in general mica vara si ridicata iarna.

Caracteristicile climato-geografice ale statiunii regleaza regimul aero-electric, mentinand in tot cursul anului o ionizare foarte mare.

Baile Govora este una dintre statiunile cele mai bogate in ape iodurate bromurate din Europa - locul 2, dupa Pechelebronne ( Alsacia ).

Este unica statiune din tara in care se afla ape minerale cu o compozitie chimica diferentiata ca:

ape sarate iodurate - bromurate;

ape sarate sulfuroase foarte concentrate;

izvoare cu ape hipotone, sulfuroase, bicabornate, sulfatate, sodice, calcice, magneziene, etc.

In anul 1879 medicul militar Nicolae Zorileanu foloseste pentru prima data in tratamentul balnear apele minerale din statiunea Govora, inscriindu-se din acest an prima pagina din istoria acestei statiuni.

Factorul curativ principal al statiunii il constituie izvoarele de apa minerala iodurate bromurate ( sonde de mare adancime ), sulfuroase bromurate foarte concentrate ( din puturi ) pentru cure externe si ape minerale cloruro-sodice sulfuroase, sulfatate, magneziene, calcice, bicarbonatate ( izvorul Ferdinand pentru litiaza renala ) pentru cure interne.

Statiunea beneficiaza de asemenea de o intensa aeroionizare negativa.

La Baile Govora se trateaza urmatoarele afectiuni:

afectiuni ale aparatului respirator: bronhopneumopatii cronice nespecifice - mai ales astm bronsic, suferinte respiratorii de natura alergica - bronsite, emfizem;

afectiuni otorinolaringologice - rinite, sinuzite - faringite;

afectiuni ale aparatului locomotor: reumatism cronic degenerativ si inflamator ( spondiloze, artroze, tendinoze, periartroze ), sechele postraumatice;

afectiuni neurologice periferice si centrale: pareze usoare, sechele, poliomielita;

boli asociate: afectiuni ginecologice, endocrine si de nutritie ( diabet, obezitate ), maladii provocate de poluarea atmosferica profesionala si habituala, boli de piele, afectiuni urinare, boli digestive, hepatice, tulburari de circulatie periferica, anemie, nevroze, stres.

Clima

Baile Govora are un climat continental moderat de coline, caracterizat prin veri racoroase si ierni blande. Temperatura medie anuala este de cca. 90 C (media lunii iulie, 190 C, iar a lunii ianuarie, -30 C).

Precipitatiile medii anuale inregistreaza 840 mm, cu un minim in luna septembrie. Umiditatea relativa a anului se situeaza la 60-70% in sezonul cald si 70-80% in cel rece. Presiunea atmosferica oscileaza intre 730-735 mm.

Atmosfera din zona contine o cantitate redusa de polenuri alergogene, fiind prielnica persoanelor cu afectiuni respiratorii superioare, ori cu stari de surmenaj sau debilitate.

Din cauza iodului din atmosfera, statiunea este contraindicata hipertiroidienilor.

Toponimia localitatii

Dupa unii cercetatori denumirea de Govora ar deriva din slavonul "govor" care inseamna "murmur". Cercetari mai noi avanseaza cuvantul latinesc "cavula" care prin rotacizare a derivat in "govora".

Trasee Turistice

Atractiile turistice pot determina turistii sa viziteze unele zone sau sa-si petreaca vacantele in anumite regiuni.[27]

Pe meleagurile valcene si in imprejurimile statiunii Baile Govora se afla peste 300 de monumente istorice si de arta, de la tezaure neolitice, la vestigii dacice si romane si necropole paleocrestine, pastrate in muzee din Rm. Valcea si Govora, la Cosata - Ocnita, in siturile de la Slatioara, Bivolaru, Costesti, ori in Complexul muzeal Maldaresti .

La numai 6 km de statiune, Manastirea Govora, inceputa de Vlad Dracul, in secolul al XV-lea, refacuta de Radu I si inzestrata mai apoi de Matei Basarab cu o tiparnita, la care s-a tiparit cea dintai carte de legi romaneasca. Cel mai frumos si mai rafinat exemplar de arhitectura romaneasca, Manastirea Horezu, inaltata in 1693, de C. Brancoveanu si inclusa in patrimoniul UNESCO in 1995.

Manastirea Dintr-un Lemn (sec. 17) ascunde o icoana facatoare de minuni a Fecioarei. Manastirea Bistrita (1491), Cotmeana(1387), Arnota(1634), Surpatele(sec. 15) , Cozia, pe Olt devenita lacas vesnic construita de Mircea cel Batran , sunt locuri minunate care dau splendoare si innobileaza aceasta frumoasa zona.

Imprejurimi : excursii , monumente istorice, culturale sau de arta Baile Govora, datorita asezarii intr-o zona de coline si paduri de un pitoresc inedit, este in centrul zonei de raspantie a artei Brancovenesti.

Se pot face excursii pentru vizitarea acestor monumente istorice mergand pe jos, deci intr-o drumetie mai mult sau mai putin lunga , sau cu autoturismul si autobuzele pana la anumite distante si apoi mergand pe jos pana la destinatie.

Manastirile atrag prin pitorescul, prin arta pastrata, mai toate fiind asezate intr-un loc frumos, cu imprejurimi cand aspre de aparare, cand blande ca pentru contemplare.

Cand vii sau mergi la gara se poate vizita Manastirea Govora care este impunator asezata pe un deal care o pune in evidenta.

De la Manastirea Govora, pe carari taiate prin padure, peste muchie de deal, cobori la Manastirea Surpatele si apoi la Manastirea Dintr-un Lemn.

Vizitarea lor se poate face si pe drumul judetean ce trece prin comuna Pausesti - Otasau - Surpatele- Francesti.

Ceva mai la dreapta de Baile Govora , pe drumul ce merge in comuna Pietrari si de aici catre Horezu se poate vizita Manastirea Bistrita.

Drumul forestier prin cheile Bistritei valcene, de un pitoresc inedit, circa 600m. lungime, urca la izvoarele Bistritei in Muntii Capatanii sub varful Zmeuratului cu o inaltime de 1938 m.

De neuitat de la Bistrita, pe soseaua spre cariera sau pe o poteca lunga de circa 15 km. se ajunge la Manastirea Arnota, ctitoria lui Matei Basarab. In drum se poate face un popas la Schitul Papusa(1711-1712).

Intorsi spre soseaua catre Horezu la 3 km pe dreapta se ajunge in satul Romani la Manastirea Hurezu ce seamana cu o cetate cu ziduri groase din caramida si piatra. Este o bogatie ornamentala, socotita cel mai reprezentativ monument al arhitecturii epocii este de o inestimabila valoare de arta "asa numitul" stil brancovenesc.

La intoarcere, inainte de a intra in Horezu, pe un drum local ce se desprinde in stanga ajungi la complexul muzeistic Maldaresti, format din doua cule, constructii specifice nordului Olteniei.

De la Horezu poti merge mai departe spre pestera Polovragi, si mai departe spre Novaci si de aici mai departe la cabana Rinca.

Din Baile Govora se mai pot face excursii pentru vizitarea statiunilor Ocnele Mari si Ocnita.

In municipiul Rm.Valcea se pot vizita: Muzeul judetean, Casa memoriala Anton Pann, Dealul Capela cu monumentul Eroilor, Complexul muzeistic memorial Gheorghe Magheru, Parcul Zavoi amenajat din ordinul domnitorului Barbu Stirbei, Muzeul arhitecturii populare valcene de la Bujoreni.

Ajungand in cunoscutele statiuni balneare Calimanesti - Caciulata - Cozia si apoi spre valea Lotrului spre statiunea Voineasa. Pe acest traseu nu trebuie uitat sa vizitam Manastirea Cozia-marturie a epocii de glorie a neamului nostru de sub domnia lui Mircea cel Batran.

Tot de la Valcea se ajunge la statiunea Olanesti unde se pot vizita cele 24 izvoare de ape minerale si o serie de alte obiective turistice de importanta deosebita in zona.

Acestea sunt numai o parte din drumetiile si excursiile care se pot face si care alaturi de plimbarile prin statiunea Govora pot constitui momente pentru cei ce vin la odihna sau la tratament.

In ciuda situatiei financiare dificile prin care trece intreaga Tara, actuala administratie se straduieste sa raspunda solicitarilor cetatenilor orasului si sa lase mostenire urmasilor o bogata zestre materiala si spirituala.

2.2. Baza tehnico-materiala

Oferta turistica reprezinta cadrul si potentialul natural si antropic, echipamentul de productie al serviciilor turistice, masa de bunuri materiale (alimentare si industriale) destinate consumului turistic, forta de munca specializata antrenata de activitatile specifice, infrastructura turistica si conditiile de comercializare (pret, facilitati etc.) [28]

Elementele componente ale ofertei pot fi grupate in doua categorii:

elemente atractive - compuse din resurse naturale, socio-culturale, umane, tehnologice, avand o importanta relativa in timp si spatiu in cadrul ofertei turistice;

elemente functionale - compuse din echipamentul si serviciile care fac posibila desfasurarea productiei turistice .

Oferta turistica are, asadar, o existenta de sine statatoare, este ferma, cu o structura bine definita.[29]

In ceea ce priveste orasul Baile Govora, oferta turistica este asigurata prin Societatea Comerciala pe actiuni "Baile Govora" S.A. si prin Compania de turism a sindicatelor "Sind Romania" S.R.L.

S.C. "Baile Govora" S.A. societate comerciala de tip inchis, cu capital privat integral romanesc, infiintata prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1041 din 1990, anexa 1, pozitia 105, ca societate de stat si privatizata in anul 1999.

Domeniul principal de activitate: Hoteluri - cod CAEN 5510.

Capital social subscris si varsat: 1.313.515 lei.

Numar de inregistrare Registrul Comertului: J38/ 632/ 1991. 

Atribut fiscal: RO1482277.

Conturi bancare: BRD GSG - Agentia Baile Govora RO33BRDE390SV01872583900 Trezoreria Baile Govora  RO60TREZ6755069XXX000053.

Sediul societatii este in Romania, localitatea Baile Govora, str. Tudor Vladimirescu, nr.119, judetul Valcea, telefon 770430 (770531, 770431). Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data inregistrarii in Registrul Comertului, judetul Valcea.

Obiectul de activitate al societatii este urmatorul[30]

prestarea de servicii si desfaceri de marfuri in valuta si in lei ;

promovarea si contractarea externa a programelor turistice si derularea lor;

organizeaza si comercializeaza programe de excursii, odihna si tratament balnear, in tara si peste hotare pentru cetatenii romani;

transport turistic.

Societatea are in patrimoniu capacitati pentru cazare, alimentatie publica pentru turism, tratament balnear, producere si distributie energie termica, instalatii de exploatare si transport ape minerale, capacitati specifice activitatii de zootehnie, mijloace de transport.

Societatea opereaza cu preponderenta pe piata serviciilor de turism balnear, oferind servicii de cazare, alimentatie si tratament balnear pentru turistii cu afectiuni ale cailor respiratorii, aparatului locomotor si alte afectiuni specifice, in general pentru varsta a III - a si copii.

Compania de turism a sindicatelor "Sind Romania" S.R.L. asigura in statiune 409 locuri la Hotelul Oltenia pentru ca turistii sa beneficieze de un tratament profilactic si curativ sau de un sejur de odihna, rezultatele fiind garantate prin confortul asigurat in spatiile de cazare, printr-o alimentatie si un agrement pe masura si nu in ultima instanta prin dotarile tehnice balneare si inalta pregatire a personalului de specialitate.

Unitatile de turism ale sindicatelor detin in total peste 25.000 locuri in 17 complexe turistice din Romania.

Statiunea Baile Govora beneficiaza de o structura turistica complexa si destul de bine pusa la punct. Structurile de primire sunt foarte variate, de la hoteluri la popasuri turistice cu caracter sezonier. Structurile de alimentatie publica sunt la fel de bine reprezentate, iar baza de tratament este complexa. Totodata statiunea dispune de o diversificata baza de agrement. Capacitatea de cazare este redata in Tabelul 2.1.

Tabelul 2.1.

Capacitatea de cazare a statiunii Baile Govora

Sursa: Date furnizate de S.C. Baile Govora S.A., 2008.

Activitatea unitatilor de cazare turistica reprezinta un ansamblu de actiuni care se desfasoara in hoteluri, vile, popasuri turistice, cabane, case de odihna, etc. in scopul asigurarii conditiilor pentru innoptare si odihna turistilor romani si straini, precum si a serviciilor suplimentare prestate in unitatile respective in raport cu cerintele turistilor si cu categoriile de confort al unitatilor in cauza.

Serviciile de cazare reprezinta o componenta de baza a produsului turistic, ele fiind un element indispensabil pentru asigurarea unor conditii corespunzatoare de sejur pentru turisti, pe traseele turistice parcurse, sau in locul de destinatie. Alaturi de serviciile de transport, alimentatie si agrement, serviciile de cazare constituie unul din elementele esentiale care conditioneaza dezvoltarea traficului turistic intern si international.

Spatiile destinate servirii mesei de catre turistii sositi in statiune sunt in numar de cinci si se regasesc sintetizate in Tabelul 2.2. de mai jos:

Tabelul 2.2.

Capacitatea de alimentatie a statiunii Baile Govora

Sursa: Date furnizate de S.C. Baile Govora S.A.., 2008.

In anul 1933 a fost inceputa constructia actualului hotel "Parc" care a apartinut societatii "Balneara". Acest teren a fost cumparat de fosta societate pe actiuni "Govora-Calimanesti" care a inceput constructia fostului hotel "Balneara" sau Pavilionul II, actualul hotel "Parc" care apartine S.C. "Baile Govora" S.A. In anul 1935 au fost date in folosinta primele 2 etaje urmand ca in anul urmator - 1936 - constructia sa se definitiveze. Arhitectura moderna recurge la fatade luminoase, cu ferestre mari, balcoane si holuri spatioase si terase in aer liber.

Constructia dispune de 5 nivele avand urmatoarea structura:

parterul, care gazduieste un hol spatios, cu ferestre foarte mari, frumos lambrisat. In dreapta holului se deschide accesul catre restaurant si bar si tot pe partea dreapta se urca pe etaje. In partea stanga a holului se afla receptia si centrala telefonica, iar in fata liftul.

la mezanin se afla atelierul de depanare radio - TV, doua mici depozite;

etajul I - cuprinde 21 de camere, un oficiu si 2 cabinete medicale;

etajul II - adaposteste 20 de camere, un oficiu si 2 cabinete medicale;

etajul III - gazduieste 23 de camere, un oficiu si un cabinet medical;

etajul IV - are 21 de camere, un oficiu, un cabinet medical;

etajul V - cuprinde 10 camere.

Accesul pe etaje este facilitat de un lift si 2 scari.

Hotelul "Parc" este asezat in centrul statiunii, pe artera principala care traverseaza orasul si pe care se afla nucleul administrativ si comercial. Apropierea de parc, distanta egala care il separa de satul de vacanta Silva si de strand, transforma amplasamentul intr-un adevarat atu al hotelului. Echipat cu o parcare destul de spatioasa si fiind, practic singurul hotel aflat in fata parcarii centrale a statiunii, in apropierea sediului postei, a dispensarului si farmaciei, hotelul este si cea mai frumoasa cladire din centru, oferind din spatiile de cazare privelistea intregii statiuni.

Hotelul "Parc" este alcatuit din 95 spatii de cazare, totalizand 198 locuri, in urmatoarea structura, clasificabila la categoria 2 stele redata in Tabelul 2.3. :

Tabelul 2.3.

Structura spatiilor de cazare la Hotel Parc

Sursa: Evidenta interna a S.C. Baile Govora S.A., 2008.

Spatiile de cazare au grupuri sanitare proprii in proportie de 95% si sunt dotate conform normativului prevazut de O.M.T. nr. 56/1995, toate camerele cu 2 paturi de pe etajele I,II,III si IV sunt echipate cu televizoare si telefoane.

Cel de-al doilea serviciu hotelier de baza este oferit clientilor in urmatoarea structura:

Tabelul 2.4.

Structura spatiilor de restauratie

Sursa: Evidenta interna a S.C. Baile Govora S.A., 2008.

Aceste spatii de servire sunt completate de urmatoarele:

spatii de productie: bucatarie calda si rece, bufet de incinta;

spatii de depozitare: magazii alimentare, camere frigorifice;

spatii anexe: spalator vase, spalator pahare, garderoba personal, grup sanitar de serviciu.

In minunatul parc balnear al statiunii se afla un romantic palat Hotelul Palace. Accesul spre hotel pentru cei ce iubesc miscarea se face traversand parcul statiunii, sursa a climatului linistitor, a aerului curat si a unei privelisti extrem de pitoresti. Pentru cei care vin cu autoturismele hotelul se afla pe D.N. 67 la aproximativ de 500 m de parcul statiunii, pe partea stanga.

Hotel Palace

Construit intre anii 1911 - 1914 de arhitectul E. Doneaud si inginerii constructori A. Puklicky si N. I. Bratescu, dupa canoanele luxului european hotelul contine o frumoasa parabola: toate camerele, netinand cont de dispunerea lor, primesc fiecare, in decursul unei zile, iarna sau vara, lumina soarelui, iar sparturile din zidarie - usi si ferestre - rotunjesc cifra 365, cate zile incap intr-un an.

Constructia dispune de doua intrari principale, si sase nivele, structurate astfel:

Parterul hotelului gazduieste: holul unde se afla desk-ul receptiei, doua lifturi si scara pentru accesul turistilor pe etaje, restaurantul clasic, barul de zi, cabinete medicale si grupuri sanitare comune.

Cele sase etaje insumeaza 220 de locuri in 145 camere astfel:

camere confort I = 34 cu 2 locuri

camere confort II = 111 din care- 60 camere cu 2 locuri

- 41 camere cu 3 locuri

Hotelul Palace este clasificat la categoria 2 stele si face parte din societatea comerciala "Baile Govora" S.A.

In cazul Hotelului Palace intalnim urmatoarele spatii de folosinta comuna:

Spatii cu functiune de primire si receptie:

o    Spatiul din exteriorul cladirii care cuprinde: accesul auto si pietonal spre hotel, parcaj, spatiul verde si cele doua intrari principale;

o    Spatiul din interiorul hotelului care cuprinde: intrarile principale in hotel, holul unde se afla desk-ul receptiei, holul de asteptare, birourile din spatele desk-ului (destinate serviciului receptie si care pot fi spatii pentru pastrarea bagajelor sau a obiectelor de valoare);

o    Spatiul de alimentatie publica: bar de zi, testaurantul clasic;

o    Spatii cu functiuni comerciale: spatiul pentru produse ce se vand de catre receptionier;

o    Spatiul de cazare.

Spatii anexe (in functie de circulatie):

o    Anexe de serviciu: oficii de etaj, spatiu de depozitare (pentru obiecte gasite, mobilier, vesela, materiale finisaj), accesul de serviciu si curte de serviciu;

o    Spatii tehnice: instalatiile tehnice (centrale de incalzire, tablou electric general);

o    Spatii de servire si productie: bucatarie, toate spatiileanexate ei.

Spatii de intretinere : atelier de tamplarie, electrice, instalatii;

Relatia receptie-etaj sau altfel spus receptioner-guvernanta (camerista in cazul hotelului Palace) este una bazata pe colegialitate si presupune urmatoarele:

receptia prezinta situatia camerelor eliberate sau in curs de eliberare in vederea efectuarii curateniei in aceste camere;

in cazul in care turistul solicita efectuarea unei curatenii suplimentare sau schimbarea lenjeriei;

atunci cand turistul doreste un serviciu suplimentar (inchiriere TV, pat pliant, frigider);

In toate aceste cazuri receptia anunta etajul (camerista) specificand numarul camerei si serviciul ce trebuie prestat.

Capacitatea de tratament este de 1,5 milioane proceduri pe an, corespunzator la 4 proceduri in medie pentru 1000 turisti intr-o baza centrala (situata in cadrul hotelului "Palace" si trei minibaze de tratament situate in cadrul hotelurilor "Belvedere", "Parc" si "Oltenia" - care sunt principalele hoteluri din statiune.

Bazele de tratament din statiune sunt inzestrate cu instalatii pentru bai calde cu ape minerale, impachetari cu namol, electroterapie, terapie respiratorie, bufete pentru cura interna, sali de gimnastica medicala.

"Hotel Belvedere" - situat la iesirea din statiunea Baile Govora spre Horezu, in partea de nord a orasului, apartine, de asemenea S.C. "Baile Govora" S.A.. A fost dat in folosinta in luna decembrie 2005. Hotelul este clasificat la categoria 3 stele, cu o capacitate de 78 locuri repartizate in 39 camere dintre care 4 apartamente si 35 camere cu doua locuri. Camerele sunt dotate cu mobilier nou, bai proprii cu cada sau dus, TV cablu, Internet, minibar, aer conditionat, inchidere centralizata cu cartela electronica.

Hotelul va oferi numeroase servicii turistilor:  seif, schimb valutar, plati cu carti de credit, servicii de telefonie directe, room - service, spalatorie, magazin cu suveniruri si uz personal, sala de conferinte, sala pentru fitness, sauna, piscina.

Hotelul "Belvedere" are in dotare un restaurant de categoria I cu o capacitate de cca. 80 locuri, salon de mic dejun cu servire in sistem bufet suedez de cca. 80 locuri, terasa de cca. 40 locuri.

Restaurantul hotelului sta la dispozitia turistilor cu o rafinata si diversificata oferta gastronomica romaneasca si internationala, preparata de bucatari renumiti, specializati in strainatate.

Hotelul "Oltenia" face parte din S.C. Sind Romania S.R.L., infiintata in 1990 si inregistrata la Registrul comertului cu nr. J38/2001/15.08.199. Sediul societatii se afla in Bucuresti; societatea are 17 filiale in tara, patronul fiind C.N.S.R.L. Fratia, organizatie sindicala, grefata pe fostul U.G.S.R.

Hotelul Oltenia, luat in administrare de societate in 1990, este situat in Baile Govora, pe str. Tudor Vladimirescu, nr. 164.

Constructia hotelului a fost inceputa in 1980 si a fost terminata in 1985, an in care hotelul a fost dat in folosinta, pe 3 iunie. Cladirea a fost proiectata de arhitectul A. FOLL de la Institutul de arhitectura Ion Mincu si construita de Trustul de constructii judetean Valcea.

Arhitectura este moderna si functionala; volumele exploateaza denivelarile de teren prin patru corpuri, cu inaltimi intre 2 si 9 nivele, astfel:

corpul A, destinat cazarii si alimentatiei publice de confort mediu;

corpul B, destinat cazarii, restaurantului si barului de noapte de confort superior;

corpul C, adapostind centrala termica si spalatoria;

corpul D, gazduind baza de tratament.

Toate aceste corpuri sunt unite intre ele prin holuri si coridoare comune si accesibile cu ajutorul a 3 ascensoare pentru turisti, unul pentru personal si unul pentru marfa.

Parterul corpului A adaposteste un hol spatios, centrul de legatura cu celelalte corpuri, in care se afla receptia si un magazin care desface obiecte de artizanat, parfumerie, papetarie, etc. Cele 8 etaje ale corpului A au o structura identica, respectiv cate 55 de locuri cazare pe fiecare etaj, mai putin etajul 8, unde nu sunt decat 52 de locuri. Tot corpul A gazduieste la parter pensiunea de 320 de locuri, pentru servirea meselor de catre turistii cu bilet de tratament.

Corpul B are la parter un restaurant cu 80 de locuri si o terasa cu gradina de vara de 60 de locuri, o biblioteca numarand peste 15.000 de volume si dispunand de jocuri de sah, rummy, table, carti, etc.

Corpul C este ocupat de centrala termica pe gaz metan si spalatoria mecanica, dotata cu doua masini de spalat, doua storcatoare, doua uscatoare si doua calandre electrice, permitand intretinerea lenjeriei hoteliere, a inventarului moale al restaurantului, perdelelor, halatelor, imbracamintei muncitorilor, etc.

Corpul D adaposteste la subsol 30 de cabine prevazute cu cazi pentru bai de iod si sulf; la primul nivel se afla aparatura de fizioterapie, sala mecanica de gimnastica, cabinele pentru ultrasonoaerosoli, tratamente galvanice, etc., iar ultimul nivel este ocupat de cabinetele medicale, camera de garda, birourile administratiei.

2.3. Analiza situatiei economico-financiare

ANALIZA PE BAZA DE BILANT A S.C. BAILE GOVORA S.A.

Analizand bilanturile contabile pe anii 2004 - 2008, au fost identificate urmatoarele date privind indicatorii de referinta ce intra in calculul indicatorilor financiari ai societatii redate in Tabelul 2.5.:

Tabelul 2.5.

Evolutia indicatorilor de referinta

- lei -

Sursa: Bilanturile contabile a S.C. Baile Govora S.A.

Analizand in dinamica principalii indicatori de referinta, luand in calcul indicii de inflatie anuali si ca baza de referinta anul 2004, rezulta urmatoarele date din Tabelul 2.6.:

Tabelul 2.6.

Evolutia principalilor indicatori de referinta

n

Sursa: Bilantul contabil a S.C. Baile Govora S.A.

Figura 2.1.

Evolutia principalilor indicatori de referinta

Sursa: Bilantul contabil a S.C. Baile Govora S.A.

In cele ce urmeaza prezentam indicatorii financiari ai societatii si evolutia lor in perioada 2004 - 2008.

RATA RENTABILITATII ECONOMICE

Se calculeaza dupa formula:

Re = Profitul exploatarii / Total active

Evolutia anuala a indicatorului se prezinta astfel:

Tabelul 2.7.

Evolutia ratei rentabilitatii economice

Sursa: Bilantul contabil a S.C. Baile Govora S.A.

Figura 2.2.

Evolutia ratei rentabilitatii economice

Sursa: Bilantul contabil a S.C. Baile Govora S.A.

Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei si trebuie sa permita reinnoirea si cresterea activelor intr-o perioada cat mai scurta.

RATA PROFITULUI

Se calculeaza dupa formula:

Rp = Profit brut / Cifra de afaceri x 100

Evolutia anuala a indicatorului se prezinta astfel:

Tabelul 2.8.

Evolutia ratei profitului

Sursa Bilantul contabil a S.C. Baile Govora S.A.

Figura 2.3.

Evolutia ratei profitului

Sursa Bilantul contabil a S.C. Baile Govora S.A.

In activitatea de turism se considera o rata a profitului buna daca din calcule rezulta o valoare mai mare de 20%.

PONDEREA SALARIILOR IN COSTURI

Se calculeaza dupa formula:

Ps = Salarii directe / Costuri directe

Evolutia anuala a indicatorului se prezinta astfel:

Tabelul 2.9.

Evolutia ponderii salariilor in costuri

Sursa Bilantul contabil a S.C. Baile Govora S.A.

Figura 2.4.

Evolutia ponderii salariilor in costuri

Sursa Bilantul contabil a S.C. Baile Govora S.A.

Din literatura de specialitate rezulta ca in activitatea de turism ponderea salariilor in totalul cheltuielilor trebuie sa fie mai mica de 30%.

POTENTIALUL DE DEZVOLTARE

Se calculeaza dupa formula:

Pd = Prelevari din profit pentru dezvoltare / ( Active circulante - Obligatii )

Evolutia anuala a indicatorului se prezinta astfel:

Tabelul 2.10.

Evolutia potentialului de dezvoltare

Sursa Bilantul contabil a S.C. Baile Govora S.A.

Figura 2.5.

Evolutia potentialului de dezvoltare

Sursa Bilantul contabil a S.C. Baile Govora S.A.

Pentru a asigura investitiile viitoare prelevarile din profit trebuie sa fie mai mari de 50% fata de fondul de rulment al societatii.

2.4. Circulatia turistica

Fenomenul turistic la nivelul cererii turistice, care se materializeaza prin consum de produse si servicii turistice este caracterizat prin nivelul urmatorilor parametrii ce definesc circulatia turistica: dimensiunea, structura, orientarea, temporalitatea.

Orientarea fluxurilor turistice ca parametru al circulatiei turistice este data de preferinta turistilor pentru aceasta statiune, masurata prin numarul turistilor cazati in baza proprie de cazare.

Involutia in timp a numarului de turisti cazati in statiunea Baile Govora, este datorata, in buna parte, bazei materiale insuficiente si necorespunzatoare. Ea nu reflecta nivelul real al cererii balneo-turistice care este in neconcordanta cu volumul si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura si dotarea insuficienta care nu mai corespunde cererii turistice actuale.

Evolutia numarului de turisti in perioada 2004-2008 este prezentata in Tabelul 2.11.:

Tabelul 2.11.

Evolutia numarului de turisti

Sursa: Evidenta interna a S.C. Baile Govora S.A. si Hotel Oltenia.

Se observa ca evolutia numarului de turisti in perioada 2004-2008 este neliniara, ea variind de la an la an in sensul scaderii si apoi al cresterii numarului de turisti.

Fluxul cel mai mare de turisti se inregistreaza in anul 2004 pe cand fluxul cel mai scazut a fost inregistrat in anul 2007. Din tabel rezulta:

sporul mediu:

turisti / an

indicele mediu de evolutie:

0,946

ritmul mediu de evolutie:

= 5,4 %

Se constata scaderea in medie pe an cu 5,4 % sau in valoarea absoluta cu 567 de turisti pe an. Aceasta scadere se datoreaza in principal diminuarii veniturilor populatiei in conditiile majorarilor de tarife, atat la bunurile de consum, cat si la servicii.

Tabelul 2.12.

Evolutia densitatii circulatiei turistice in perioada 2004-2008

Sursa: Evidenta interna a S.C. Baile Govora S.A. si Hotel Oltenia.

Figura 2.6.

Evolutia densitatii circulatiei turistice in perioada 2004-2008

Sursa: Evidenta interna a S.C. Baile Govora S.A. si Hotel Oltenia.

Tabelul 2.13.

Evolutia numarului de innoptari in perioada 2004- 2008.

Sursa: Evidenta interna a S.C. Baile Govora S.A. si Hotel Oltenia.

Se observa o evolutie sinuoasa a numarului de innoptari caracterizata prin scaderi urmate de cresteri de-a lungul intregii perioade de analiza. Rezulta:

spor mediu:

3422 zile / turist

indicele mediu de evolutie:

0,977

ritmul mediu de evolutie:

= 2,3 %

Se constata scaderea in medie pe an a numarului de innoptari cu 2,3% sau in valoare absoluta cu 3422 innoptari/turist pe an. Evolutia numarului de innoptari este influentata in sensul scaderii de insasi evolutia numarului de turisti sositi in statiune.

Tabelul 2.14.

Evolutia duratei medii de sedere in statiune in perioada 2004 - 2008.

Sursa: Evidenta interna a S.C. Baile Govora S.A. si Hotel Oltenia.

Figura 2.7.

Evolutia duratei medii de sedere in statiune in perioada 2004 - 2008.

Sursa: Evidenta interna a S.C. Baile Govora S.A. si Hotel Oltenia.

Se remarca ca in perioada 2004-2008 durata medie de sedere in statiune a fost in continua crestere ajungand ca in anul 2006 sa fie de 18 zile / turist. Dupa anul 2006 a urmat o perioada de scadere a duratei medii a sejurului ajungandu-se in anul 2008 la doar 15 zile / turist.

Trebuie evidentiat aici ca o mare parte din numarul total de zile / turist sunt realizate datorita turistilor ce sosesc in statiune pe baza contractelor privind biletele de odihna si tratament incheiate cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Un exemplu concludent este anul 2008, cand 72% din numarul total de zile/turist a fost realizat pe baza turistilor sositi cu bilete obtinute prin Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. De asemenea, la statiune pot veni si turisti prin intermediul tichetelor de vacanta, care potrivit ministrului Turismului, angajatorii pot acorda aceste tichete in limita propriului buget, lucratorilor care au contracte individuale de munca. Societatile din domeniul turismului care pot accepta la plata aceste tichete se vor numi unitati afiliate, care trebuie sa aiba avizul Ministerul Turismului in concordanta cu prevederile OG 58/1998. Tichetele de vacanta vor inlocui primele de vacanta, de care vor beneficia angajatii ce sunt platiti din bugetul de stat, dar si angajatorii care vor adopta acest sistem. In Baile Govora, unul dintre hotelurile care primeste astfel de tichete este Hotel Oltenia.

2.5. Analiza SWOT

Acronimul provine de la initialele urmatoarelor cuvinte din limba engleza: strengths (puncte forte, tari), weaknesses (slabiciuni), opportunities (oportunitati), threats (amenintari).

Punctele forte (caracteristici pozitive) - determina superioritatea firmei turistice si pot fi: locul si modul de amplament al obiectivului turistic (hotel, han, camping etc.), varietatea si calitatea serviciilor, nivelul preturilor si tarifelor, pregatirea personalului, formele de agrement, etc.

Punctele slabe - pot fi date de amplasamentul intr-un mediu ostil sau intr-un cadru lipsit de elemente de atractie naturala, izolarea fata de retelele de acces, proasta calitate a serviciilor oferite, slaba activitate promotionala, organizarea ineficienta a activitatii interne, etc.

Oportunitatile (ocazii favorabile) - determina avantaje comparative pentru firma si pot fi de naturi diferite: cadru legislativ favorabil (impozite si taxe mai mici, facilitati diverse), deschiderea accesului pe anumite piete externe (eliminarea vizelor, reducerea protectionismului, etc.), dezvoltarea infrastructurii in anumite zone si regiuni turistice, etc.

Amenintarile - au un impact negativ asupra activitatii firmei si pot fi legate de instabilitatea politica si legislativa, amenintari concurentiale, deteriorari ale mediului natural, recesiuni, etc.

Analiza SWOT pentru statiunea Baile Govora este urmatoarea:

Pe baza analizei SWOT, organizatia turistica poate sa propuna obiective corespunzatoare starii de fapt, urmarind, pe de o parte, eliminarea punctelor slabe si, pe cat posibil, diminuarea impactului amenintarilor mediului extern, iar pe de alta parte, dezvoltarea  punctelor forte si exploatarea si fructificarea ocaziilor favorabile.

Astfel, pentru imbunatatirea activitatii se propun urmatoarele :

Diversificarea gamei de produse turistice ;

Comercializarea unor servicii turistice cu caracter special ( turism de afaceri, turism sportiv) ;

Cresterea bugetului alocat activitatii de marketing ;

Participarea la targuri si expozitii de turism ;

Promovarea pachetelor de servicii turistice pe Internet.

2.6. Mix-ul de marketing

Lansarea statiunii se poate realiza pe baza unui program global axat pe mix - ul de marketing si care va avea ca obiective:

Dobandirea unor pozitii ferme de catre statiunea Baile Govora atat pe piata externa, cat si pe piata interna;

Consolidarea unei imagini favorabile in constiinta clientelei potentiale din interiorul tarii si din exterior;

Cresterea cererii efective pentru statiune.

Politica de produs va lua in considerare urmatoarele strategii:

Diferentele prin scoaterea in evidenta a elementelor de cura care deosebesc statiunea Baile Govora de statiunile din tara si de peste hotare

Astfel de elemente pot fi:

Tratament in afectiunile alergice;

Lansarea unor produse turistice balneare cu caracter de noutate;

Prevenirea depresiilor nervoase;

Prevenirea bolilor batranetii;

Practica yoga;

Fitoterapia.

In strategia de diferentiere mai pot fi incluse si programe speciale:

Cura de infrumusetare prin folosirea dieto- terapiei;

Cultura fizica medicala;

Kinetoterapia;

Mini - vacante combinate: 3 zile la Olanesti sau Calimanesti, 3 zile pe Valea Lotrului si o excursie in Ungaria;

Programe culturale prin includerea statiunilor de pe raza Vaii Oltului in cadrul unor circuite tematice, culturale sau folclorice.

Diferentierea prin evidentierea elementelor de cura care ofera posibilitatea tratarii unui evantai larg de afectiuni.

Politica de distributie va avea in vedere distributia clasica a produsului turistic oferit:

Agentiile de turism romanesti;

Agentiile de turism partenere de pe piata externa;

Clienti.

Se impune utilizarea alternativa a unor verigi suplimentare din alte tari, sindicate, asigurari sociale, asociatii ale varstei a treia, asociatii ale medicilor balneologi etc.

Politica de pret va trebui sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:

Accesibilitatea preturilor;

Diferentierea preturilor.

Inca inainte de construirea ,,produsului turistic" global, dar mai ales dupa aceea, trebuie desfasurata o puternica campanie de informare a consumatorilor potentiali asupra posibilitatilor oferite de statiune, insistandu-se mai mult pe valoarea factorilor terapeutici. Este necesara editarea unui pliant complet cu serviciile oferite in statiune, in limbi de circulatie internationala, punand accent pe calitatea si estetica acestuia. In procesul de promovare a ,,produsului turistic", mai precis in procesul publicitar, pe langa pliante, se pot insera anunturi in cataloagele firmelor specializate si in revistele medicale de specialitate din tara si strainatate. Se va urmari intai castigarea personalului medical de specialitate deoarece acesta este ,,canalul" de baza al influentarii si dimensionarii cererii. Se vor invita in statiune reprezentanti ai agentiilor de voiaj si medici de pe langa casele de asigurari sociale din strainatate, se vor depune eforturi sustinute in vederea recunoasterii de catre aceste case de asigurari sociale.

Turismul balnear poate beneficia de efectele mondializarii cu doua conditii:

Un efort de competitivitate: deoarece aceasta activitate trebuie sa se deschida catre circuitul international al bunurilor, serviciilor si persoanelor, se impune un efort sustinut de crestere a competitivitatii prin modernizarea produsului oferit si a distributiei informatiilor; aceasta strategie va deveni cu atat mai fructuoasa cu cat se va inscrie mai rapid in cadrul actiunilor economice concentrate;

Diversificarea serviciilor propuse clientelei din punctul de vedere al naturii produsului, duratei curelor (ingrijiri medicale, cure antistres si ,,remise en forme"), a programelor de divertisment, a programelor pentru insotitori si a practicilor unor tarife diferentiate; toate acestea necesita o politica structurala sustinuta pentru a raspunde obiectivului major, de atragere a unei clientele cat mai largi, prin distributia echilibrata a fondurilor de investitii in toate componentele care alcatuiesc produsul balnear.

Viitorul turismului balnear depinde de alegerile ce vor fi facute in acest domeniu, sub presiunea conjugata a factorilor socio-politici si a ritmului de crestere economica pe termen mediu. Se iau in considerare doua criterii: cel al evolutiei globale si al veniturilor si al repartitiei acestora.

Cresterea veniturilor individuale determina o accelerare a tendintelor de consum ale populatiei. In acest caz, sanatatea si divertismentul reprezinta doua motive importante pentru cheltuielile individuale si, in consecinta, anunturi in favoarea turismului balnear.

Scaderea taxelor si impozitelor obligatorii conduce la cresterea veniturilor directe ale populatiei, permitand o redistribuire a acestora catre serviciile cu destinatie personala, in special cele de ,,intretinere" si ,,remise en forme" care induc nevoia unei reconversii si a largirii ofertei balneare.

Evaluarile realizate de specialistii din majoritatea tarilor cu oferta balneara puternica conduc catre ipoteza optimista ca, dupa o perioada de stagnare care a afectat in masura diferita turismul balnear in tarile europene, acesta va cunoaste o noua perioada de dezvoltare.

In data de 2 septembrie 2007, statiunea valceana Baile Govora s-a infratit oficial cu o localitate din Polonia, Nadarzyn. Acest eveniment a avut loc in urma unor discutii purtate intre primarul din Baile Govora, Mihai Mateescu si edilul localitatii Nadarzyn. Parteneriatul are menirea de a contribui la interconectarea comunitatilor locale din cele doua localitati si cuplarea lor la diferite tipuri de programe si politici europene. Mihai Mateescu considera ca vizitele de prezentare contribuie foarte mult la atragerea de potentiali investitori care ar putea fi interesati de statiunea Baile Govora. Mai mult decat atat, edilul - sef al Govorei spera ca aceasta infratire sa faciliteze dezvoltarea relatiilor pe linie economica, sociala, culturala si in domeniul educatiei intre cele doua localitati prin initierea unor programe comune. "Infratirea cu o localitate din alta tara reprezinta un mijloc de promovare a turismului local, a ceea ce inseamna traditie si folclor, precum si a ceea ce dorim sa fie pe linia comunicarii dintre cele doua comunitati. Faptul ca ne-am infratit cu o localitate ce are un buget local de peste 30 de milioane euro, ne bucura si ne intristeaza in acelasi timp, pentru ca o legislatie bine intocmita, cum este cea a Poloniei, a permis acest lucru. La noi, tranzitia, oricat s-ar prelungi ea, a franat dezvoltarea comunitatilor locale. Aici ma refer in primul rand la faptul ca in Polonia padurile nu au fost retrocedate, legislatia funciara este permisiva, iar solidaritatea oamenilor a fost sub semnul credintei' [31]

Promovarea si publicitatea statiunii Baile Govora se face prin intermediul radioului ( Radio Oltenia Craiova), al televiziunii (Valcea 1, Etalon), al pliantelor, al panourilor publicitare, dar si prin diverse site-uri de pe internet precum: www.bailegovora.ro, www.valceaturistica.ro, www.wikipedia.org, www.romturism.ro . De asemenea, turistii isi pot procura bilete la statiune prin intermediul agentiilor. Un bun exemplu este Agentia de Turism Silver Tour Constanta. Utilizand serviciile acestei agentii, turistii isi pot rezerva locuri la statiune la preturi convenabile intrand pe adresa www.destinatiieuropene.ro . Ofertele turistice mai pot fi aflate si de pe site-ul www.iturism.ro sau www.dodotravel. Primaria Baile Govora prin site-ul sau oficial www.primaria-baile-govora.ro , ajuta la promovarea statiunii. Accesand acest site, turistii pot afla informatii rerferitoare la istoricul statiunii, evenimente culturale, informatii utile, etc.

Publicitatea reprezinta unul din mijloacele cele mai utilizate in activitatile de piata.

In ultima perioada un avant deosebit l-a luat publicitatea prin site-uri proprii ale firmelor de turism. Aceasta forma de publicitate este foarte ieftina si are un impact major asupra potentialilor clienti. Utilizatorul poate afla foarte multe informatii stand comod, acasa sau la birou prin simpla utilizare a unui calculator conectat la Internet.

In acelasi timp, daca informatiile oferite de site-ul consultat, ii satisfac cerintele, poate recurge la sistemul de rezervari on-line al site-ului vizitat. Acesta este conectat la o baza de date a societatii de turism si constituie o modalitate rapida si gratuita de a face o rezervare cu o confirmare ulterioara.

Pentru exemplificare, in continuare este prezentat o captura a site-ului Baile Govora S.A. unde se pot face rezervari on-line.

Site-ul Baile Govora S.A.

2.7. Sugestii si propuneri

In urma efectuarii unor studii si analize s-a constatat ca in statiunea Baile Govora unele servicii nu sunt asa cum au fost mentionate anterior. Astfel, calitatea serviciilor turistice lasa de dorit, nefiind la standardele corespunzatoare, nici cel putin pentru turismul intern. Astfel, serviciile de cazare sunt oferite necorespunzator categoriilor de incadrare ale structurilor de primire, in spatiul de cazare care prezinta mobilier si dotari cu grad foarte ridicat de uzura fizica, dar si morala. Desi majoritatea spatiilor de primire, in functiune la ora actuala din cadrul statiunilor, se gasesc in structuri de primire de tip hotelier de doua si respectiv o stea si mai putine in structuri de tip vile, calitatea serviciului de innoptare este necorespunzatoare practicarii unui turism civilizat si practic incompatibila cu cerintele turismului international.

Serviciul de restauratie, de asemenea, este de calitate medie, pe de o parte existand in cadrul meniurilor preparate culinare de exceptie, cu specific zonal, iar pe de alta parte nu se mai respecta dietele alimentare compatibile cu diverse maladii tratabile in statiuni, existand practic doar doua diete alimentare in comparatie cu 15 diete cum recomanda medicii balneologi si asistentii dieteticieni.

Singurul, serviciul de tratament balnear se situeaza la cote de calitate inalte, desi structurile si infrastructurile aferente acestui serviciu sunt depasite din punct de vedere calitativ, uneori si cantitativ necesitatilor clientelei.

Calitatea deosebita a serviciului de tratament balnear se datoreaza deopotriva calitatii de exceptie a resurselor balneare existente in statiuni, cat si a inaltului profesionalism, dar si a responsabilitatii dovedite a personalului medical, atat cu pregatire medie, cat si cu pregatire superioara. Trebuie evidentiat faptul ca in statiune se practica niste tratamente originale, care vizeaza tratarea alergozelor pe cale interna, injectabil, cu apele minerale ale izvorului 3.

Agrementul se desfasoara aici pe cont propriu, neexistand animatori sau ghizi monitori care sa ofere si sa coordoneze serviciile de agrement intr-un cadru organizat. Lipsa serviciilor turistice suplimentare sau numarul lor foarte redus (serviciul de schimb valutar, serviciul de inchirieri de echipament sportiv, etc.), induce deopotriva insatisfactia turistilor ca si pierderi banesti, prin utilizarea ineficienta sau pur si simplu neutilizarea unor spatii, dotari sau personal.

Dar nivelul calitatii serviciilor turistice este format in cea mai mare proportie de calitatea personalului de contact, direct prestator al acestor servicii.

Personalul necorespunzator calitativ, ca si managementul superficial, constituie premisele calitatii inferioare a serviciilor turistice oferite de statiune. Intr-o proportie mult mai redusa insa, isi aduce aportul negativ la diminuarea calitatii serviciilor turistice structura si infrastructura turistica deteriorata, neambientala.

In vederea promovarii statiunii Baile Govora, este necesar sa se organizeze consfatuiri sau conferinte legate de bolile aparatului respirator la care ar urma sa participe personalitati ale lumii medicale din tara si din strainatate. De asemenea, ca planuri de viitor pentru imbunatatirea imaginii si atragerea turistilor propun:

retehnologizarea si modernizarea instalatiior hoteliere (instalatii tehnico-sanitare si electrice, ascensoare, centrale termice);

modernizarea si renovarea spatiilor de cazare;

Ar fi util sa se infiinteze in statiune o sectie de reabilitare a astmului bronsic; acesta ar face sa creasca prestigiul statiunii, ar favoriza contracte cu personalitati medicale, ar garanta calitatea tratamentelor si ar autentifica valoarea cercetarilor stiintifice ce se efectueaza cu succes in statiune de mai multe decenii. Turismul balnear evolueaza in acest context dezechilibrat, deoarece ca orice activitate de servicii, este influentata direct de evolutia incasarilor.

CONCLUZII

Reprezentand un domeniu particular de activitati economice, serviciile turistice prezinta o serie de trasaturi care, desi caracterizeaza sectorul tertiar in general, prezinta particularitati specifice, determinate in principal de continutul ofertei si cererii turistice, de formele in care se concretizeaza intalnirea cererii cu oferta turistica. Pe de alta parte, activitatea turistica presupune prestarea unor servicii turistice diverse, intr-o succesiune riguroasa, care alcatuiesc un ansamblu complex si eterogen.

In aceasta lucrare am prezentat promovarea turistica, atat din punct de vedere teoretic, cat si din punct de vedere aplicativ. Astfel, am structurat lucrarea in doua capitole:

Primul capitol ce are un rol teoretico-metodologic a surprins aspecte referitoare la promovarea turistica, aspecte ce au fost structurate pe trei subcapitole.

Primul subcapitol a evidentiat importanta actiunilor de promovare a serviciilor turistice. Astfel, s-a observat ca evolutia actuala a turismului international e caracterizata de profunda reinnoire a ofertei turistice mondiale, in special prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare, atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ.

Pentru activitatea de promovare in turism, calitatea reprezinta in mod evident o problema importanta cu care se confrunta intreprinderile de turism, dat fiind faptul ca aceasta este un concept subiectiv, dependent de modul de apreciere al fiecarui consumator de produse turistice. In acelasi timp, problema calitatii revine atat conducerii intreprinderii, managerului, care trebuie sa elaboreze o strategie de promovare a unor produse si servicii performante, cat si angajatilor ei, implicati in realizarea cu succes a actiunilor de promovare.

Prin politica de comunicatie si mijloacele prin care o concretizeaza, intreprinderile de turism urmaresc o difuzare cat mai completa a unor informatii despre activitatea, produsele si serviciile lor, dar si o receptionare a modului cum sunt primite si apreciate.

Politica de comunicatie cuprinde toate masurile interne si externe ale unei intreprinderi care actioneaza asupra cunostintelor, conceptiilor si aptitudinii participantilor la piata fata de informatiile intreprinderii [32] sau, in sens mai larg, cuprinde atat comunicarea orientata spre piata, cat si pe cea din interiorul intreprinderii.

In al doilea subcapitol au fost descrise formele promovarii. La fel ca in orice domeniu, mixul promotional in turism este format din cinci instrumente principale (dupa Ph. Kotler):

publicitatea;

publicitatea directa;

promovarea vanzarilor;

relatiile publice;

vanzarea personala.

Au fost caracterizate in cele ce au urmat doar primele patru instrumente. Referitor la fortele de vanzare, in turism acestea sunt alcatuite cu precadere din personalul care lucreaza in cadrul organizatorilor de voiaje sau agentiilor.

In ultimul subcapitol am abordat problematica promovarii cu ajutorul mijloacelor tiparite. Acesta a surprins functiile indeplinite de tiparituri, etapele procesului de editare ale unui material tiparit, tipuri de materiale promotionale tiparite si evaluarea eficientei materialelor tiparite.

Natura serviciilor turistice (servicii relativ scumpe si cu o frecventa de cumparare redusa) confera o importanta deosebita materialelor publicitare tiparite. Practic in nici o industrie din sfera bunurilor fizice nu se foloseste acelasi volum de tiparituri (brosuri, fluturasi, cataloage, pliante) ca in industria turistica. Crearea, distribuirea si utilizarea pe scara larga a materialelor tiparite este una din trasaturile distinctive ale turismului. Atunci cand vorbim de materialele promotionale tiparite, avem in vedere orice material ale carui costuri sunt suportate din bugetul de marketing si care este distribuit gratuit, avand scopul de a informa clientela potentiala si de a stimula cererea pentru un produs sau serviciu turistic

Tipariturile indeplinesc sapte functiuni principale si anume:

Creaza notorietate;

Promoveaza produsul sau serviciul turistic;

Faciliteaza cumpararea;

Inlocuiesc produsul turistic;

Constituie o dovada a cumpararii si element de referinta pentru satisfactia viitoare;

Faciliteaza utilizarea produsului;

Educa clientul.

Datorita eficientei lor, tipariturile publicitare sunt editate si distribuite de catre tot mai multi prestatori sau distribuitori de servicii turistice (transportatori, agentii de turism, etc.), in formule atragatoare si variate.

Capitolul al II-lea are un caracter aplicativ si contine activitatea de promovare a turismului in statiunea balneo climaterica Baile Govora.

Studiul de caz din acest capitol prezinta interpretari ale teoriilor si conceptelor abordate in prezenta lucrare, puncte de vedere personale, analize critice ale fenomenelor si proceselor studiate, propuneri de masuri si directii de actiune pentru imbunatatirea activitatii in domeniul cercetat.

Oferta turistica reprezinta cadrul si potentialul natural si antropic, echipamentul de productie al serviciilor turistice, masa de bunuri materiale (alimentare si industriale) destinate consumului turistic, forta de munca specializata antrenata de activitatile specifice, infrastructura turistica si conditiile de comercializare (pret, facilitati etc.). In ceea ce priveste aceasta statiune, oferta turistica este asigurata prin Societatea Comerciala pe actiuni "Baile Govora" S.A. si prin Compania de turism a sindicatelor "Sind Romania" S.R.L.

S.C. "Baile Govora" S.A. societate comerciala de tip inchis, cu capital privat integral romanesc, infiintata prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1041 din 1990, anexa 1, pozitia 105, ca societate de stat si privatizata in anul 1999.

Compania de turism a sindicatelor "Sind Romania" S.R.L. asigura in statiune 409 locuri la Hotelul Oltenia pentru ca turistii sa beneficieze de un tratament profilactic si curativ sau de un sejur de odihna, rezultatele fiind garantate prin confortul asigurat in spatiile de cazare, printr-o alimentatie si un agrement pe masura si nu in ultima instanta prin dotarile tehnice balneare si inalta pregatire a personalului de specialitate.

Fenomenul turistic la nivelul cererii turistice, care se materializeaza prin consum de produse si servicii turistice este caracterizat prin nivelul urmatorilor parametrii ce definesc circulatia turistica: dimensiunea, structura, orientarea, temporalitatea.

In urma unor cercetari s-a constatat ca involutia in timp a numarului de turisti cazati in statiunea Baile Govora, este datorata, in buna parte, bazei materiale insuficiente si necorespunzatoare. Ea nu reflecta nivelul real al cererii balneo-turistice care este in neconcordanta cu volumul si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura si dotarea insuficienta care nu mai corespunde cererii turistice actuale.

S-a remarcat ca in perioada 2000-2004 durata medie de sedere in statiune a fost in continua crestere ajungand ca in anul 2002 sa fie de 18 zile / turist. Dupa anul 2002 a urmat o perioada de scadere a duratei medii a sejurului ajungandu-se in anul 2004 la doar 15 zile / turist.

Trebuie evidentiat aici ca o mare parte din numarul total de zile / turist sunt realizate datorita turistilor ce au sosit in statiune pe baza contractelor privind biletele de odihna si tratament incheiate cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Lansarea statiunii se poate realiza pe baza unui program global axat pe mix - ul de marketing si care va avea ca obiective:

Dobandirea unor pozitii ferme de catre statiunea Baile Govora atat pe piata externa, cat si pe piata interna;

Consolidarea unei imagini favorabile in constiinta clientelei potentiale din interiorul tarii si din exterior;

Cresterea cererii efective pentru statiune.

S-a constatat ca scaderea taxelor si impozitelor obligatorii va conduce la cresterea veniturilor directe ale populatiei, permitand o redistribuire a acestora catre serviciile cu destinatie personala, in special cele de ,,intretinere" si ,,remise en forme" care induc nevoia unei reconversii si a largirii ofertei balneare. Cresterea veniturilor individuale determina o accelerare a tendintelor de consum ale populatiei. In acest caz, sanatatea si divertismentul reprezinta doua motive importante pentru cheltuielile individuale si, in consecinta, anunturi in favoarea turismului balnear.

Evaluarile realizate de specialistii din majoritatea tarilor cu oferta balneara puternica conduc catre ipoteza optimista ca, dupa o perioada de stagnare care a afectat in masura diferita turismul balnear in tarile europene, acesta va cunoaste o noua perioada de dezvoltare.

In subcapitolul 2.5. s-a realizat o analiza SWOT. Aceasta a aratat ca in statiunea Baile Govora, calitatea serviciilor turistice in statiunea Baile Govora lasa de dorit, nefiind la standardele corespunzatoare, nici cel putin pentru turismul intern. Astfel, serviciile de cazare sunt oferite necorespunzator categoriilor de incadrare ale structurilor de primire, in spatiul de cazare care prezinta mobilier si dotari cu grad foarte ridicat de uzura fizica, dar si morala.

Serviciul de restauratie, de asemenea, este de calitate medie, pe de o parte existand in cadrul meniurilor preparate culinare de exceptie, cu specific zonal, iar pe de alta parte nu se mai respecta dietele alimentare compatibile cu diverse maladii tratabile in statiuni, existand practic doar doua diete alimentare in comparatie cu 15 diete cum recomanda medicii balneologi si asistentii dieteticieni.

Personalul necorespunzator calitativ, ca si managementul superficial, constituie premisele calitatii inferioare a serviciilor turistice oferite de statiune. Intr-o proportie mult mai redusa insa, isi aduce aportul negativ la diminuarea calitatii serviciilor turistice structura si infrastructura turistica deteriorata, neambientala.

Singurul, serviciul de tratament balnear se situeaza la cote de calitate inalte, desi structurile si infrastructurile aferente acestui serviciu sunt depasite din punct de vedere calitativ, uneori si cantitativ necesitatilor clientelei.

Calitatea deosebita a serviciului de tratament balnear se datoreaza deopotriva calitatii de exceptie a resurselor balneare existente in statiuni, cat si a inaltului profesionalism, dar si a responsabilitatii dovedite a personalului medical, atat cu pregatire medie, cat si cu pregatire superioara. Trebuie evidentiat faptul ca in statiune se practica niste tratamente originale, care vizeaza tratarea alergozelor pe cale interna, injectabil, cu apele minerale ale izvorului 3.

Organizatia turistica poate sa propuna obiective corespunzatoare starii de fapt, urmarind, pe de o parte, eliminarea punctelor slabe si, pe cat posibil, diminuarea impactului amenintarilor mediului extern, iar pe de alta parte, dezvoltarea  punctelor forte si exploatarea si fructificarea ocaziilor favorabile.

Astfel, pentru imbunatatirea activitatii se propun urmatoarele :

Diversificarea gamei de produse turistice ;

Comercializarea unor servicii turistice cu caracter special ( turism de afaceri, turism sportiv) ;

Cresterea bugetului alocat activitatii de marketing ;

Participarea la targuri si expozitii de turism ;

Promovarea pachetelor de servicii turistice pe Internet.

De asemenea, ca planuri de viitor pentru imbunatatirea imaginii si atragerea turistilor propun:

retehnologizarea si modernizarea instalatiior hoteliere (instalatii tehnico-sanitare si electrice, ascensoare, centrale termice);

modernizarea si renovarea spatiilor de cazare;

Pentru a atrage turisti in zona sugerez a se face urmatoarele :

Amenajarea spatiului inconjurator al pensiunilor turistice;

Punerea in valoare a:

o    resurselor gastronomice specifice zonei/localitatii;

o   stilului arhitectonic al cladirilor/caselor/pensiunilor;

o    culturilor, fermelor, anumitor procese, procedee specifice locului;

o    stilului de ospitalitate specific zonei/satului/pensiunii.

Oferirea unui meniu compus din produse alimentare naturale si specifice;

Prezentarea unei oferte de activitati externe: ce se poate vizita, vedea, cumpara si atractiile din jurul unitatii turistice;

crearea unor circuite turistice la nivelul judetului si/sau rute turistice tematice, care sa permita vizitatorilor sa cunoasca atat atractiile urbane si obiectivele de patrimoniu, cat si stilul de viata rural;

introducerea zonelor rurale in circuitul turistic - dezvoltarea ecoturismului prin punerea in valoare a traditiilor locale, mestesugurilor locale, arhitecturii traditionale, a florei si faunei;

organizarea de targuri, expozitii muzeale, etnografice si manifestari culturale, expozitii florale, festivaluri, actiuni si campanii de promovare integrata a produsului turistic local si sprijinirea participarii la acest tip de evenimente pe plan intern si international;

editarea de publicatii promotionale si materiale audio-video;

intocmirea unor harti GPS a tuturor traseelor autorizate, prezentarea traseelor in forma detaliata, punct cu punct si in forma circuitelor;

perfectionarea si actualizarea paginilor web dedicate turismului;

dezvoltarea unei baze de date complexe in domeniul turismului;

dezvoltarea parteneriatului intre sectorul public si cel privat in vederea dezvoltarii si promovarii turismului.

BIBLIOGRAFIE

1. Anastasiei B.- Marketing Turistic, Editura Tehnopress, Iasi, 2004.

2. Bruhn, M. - Marketing, Editura Economica, Bucuresti, 1999

3. Cristureanu C. - Economia si politica turismului international ,

Editura Casa editoriala pentru turism si cultura

Bucuresti, 1992.

4. Criveanu I., Girboveanu S. - Tehnici Promotionale, Editura Universitaria,

Craiova, 2000.

5. Kotler, Ph. - Managementul marketingului, Editura Teora,

Bucuresti, 1997.

6. Le Men Y., Bruzeau M. - Marketing Direct, Editura Teora, Bucuresti, 2000.

7. Minciu R. - Economia turismului, Editia a II-a, Editura

Uranus, Bucuresti, 2001.

8. Pistol, Gh. - Marketing, Editura Fundatiei "Romania de

maine", Bucuresti, 1999.

9. Stanciulescu G. - Managementul operatiunilor de turism, Editia

a II-a, Editura All Beck, Bucuresti, 2003.

10. Zait A. - Elemente de marketing direct, Editura

Economica, Bucuresti, 2000.

11. Muhcina S. - Marketing in turism - servicii, note de curs,

Constanta, 2008.

12. xxx - Evidenta operativa a S.C. Baile Govora S.A.

13. xxx - Imagini si foto din arhiva S.C. Baile Govora S.A.

si din reteaua Internet.

14. xxx - Statutul societatii Baile Govora S.A.

15. xxx - www.observatordevalcea.ro

16. xxx - www.primaria-baile-govora.ro.