UNIVERSITATEA CRESTINA "DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL AREALULUI COVASNA

CAPITOLUL I

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC

1.1. Puncte forte si puncte slabe ale proiectului

Puncte forte. Covasna si imprejurimile sale reprezinta o zona ale carei resurse turistice naturale si antropice pot deveni prin amenajari specifice un punct de atractie preferential pentru segmente importante de turisti romani si straini. Asocierea acestor resurse diverse pe care se pot grefa forme variate de turism creeaza posibilitatea diversificarii ofertei si atragerea unui larg segment de clientela, unui flux sporit de turisti. Scopul prezentului proiect este de a realiza un produs turistic integrat, reprezentativ pentru Romania, care sa satisfaca o paleta extinsa de motivatii, iar oportunitatea realizarii lui este bine fundamentata de bogatia resurselor si insuficienta valorificarii lor in momentul de fata.

Punctele forte care sustin si argumenteaza realizarea proiectului decurg din oportunitatea dezvoltarii turistice a zonei si sunt in principal urmatoarele:

existenta unor factori naturali de cura (ape minerale, mofete, bioclimat) deosebit de eficienti in tratarea unor afectiuni, a caror valoare este recunoscuta de peste trei secole, mai ales pentru tratarea bolilor cardio-vasculare; varietatea acestora si rezervele calculate permit o redimensionare a capacitatii de tratament si inclusiv a activitatii turistice;

prezenta mofetelor asigura caracterul de unicitate a ofertei balneare, determinand un aflux crescut de turisti, interesati nu numai de tratamentele curative, cat si de cele profilactice, avand in vedere marea incidenta a bolilor cardio-vasculareinrandulpopulatie

capacitatea structurilor turistice (de cazare, alimentatie, tratament), in conditiile amenajarii lor la un grad de confort superior, satisface solicitarile actuale privind activitatea turistica;

existenta unui variat potential turistic natural (domeniu schiabil, peisaje atractive, zona montana care ofera multiple posibilitati de practicare a turismului, fond piscicol si de vanatoare) si antropic (planul inclinat, vestigii arheologice, obiective cultural - istorice si memorialistice, patrimoniu etnofolcloric) completeaza oferta turistica balneara, contribuie la diversificarea ofertei si implicit la largirea segmentului de clientela;

conditiile climatice, cu referire directa la grosimea stratului de zapada si durata mentinerii lui, creeaza premise favorabile dezvoltarii sporturilor de iarna;

existenta unui excedent de forta de munca in zona rezultat din restructurarea unor activitati industriale care, prin reconversie sociala, pot sustine dezvoltarea activitatii turistice;

pozitia arealului, cu acces la importante artere rutiere europene (E 574, E 60) si nationale (DN 11: Brasov - Targul. Secuiesc - Bacau, DN 10: Buzau - Intorsura Buzaului - E 574, DN 10) sau artere feroviare - magistrala Bucuresti - Brasov - Cluj Napoca - Oradea / Satu Mare.

Punctele slabe ale proiectului sunt in principal legate de:

starea drumurilor in interiorul statiunii Covasna (pietruite, neasfaltate, nemodernizate) sau a drumurilor care fac legatura cu localitatile Zabala ( DJ 121), Zagon ( DJ 121 E) sau Comandau (DJ 121 H); acesta din urma necesita ample lucrari de amenajare si modernizare; investitiile destinate refacerii drumurilor se ridica la sume considerabile;

insuficienta si starea tehnica precara a retelelor de echipare edilitara (alimentare cu apa, canalizare, telefonie, gaze naturale, energie electrica);

inexistenta specializarii fortei de munca pentru meserii din domeniul turismului, cu precadere in comuna Comandau.

1.2. Oportunitatea dezvoltarii agrementului

Covasna, sau cum mai este denumita in sens metaforic "statiunea celor 1000 de izvoare de sanatate", se afla pozitionata in zona cu cele mai multe zacaminte de ape minerale din tara. Pe baza acestor resurse s-a dezvoltat de-a lungul timpului o intensa activitate turistica, sustinuta si de construirea unor structuri de cazare (2.340 locuri), alimentatie (1841 locuri), tratament.

In prezent, capacitatea de cazare, desi satisfacatoare in ceea ce priveste numarul de locuri (gradul de ocupare in ultimii trei ani s-a situat in intervalul de valori de 57,5 - 59,4 %), are o slaba diversitate a tipurilor de unitati si a gradelor de confort. Astfel, hotelurile reprezinta ca pondere 95,5 %, restul de 4,5 % reprezentand pensiuni si casute; dupa gradul de confort, 5,5 % din locuri (130) se incadreaza la o stea, restul de 94,5 % (2.210 locuri) se incadreaza la 2 stele. Pentru dezvoltarea statiunii si alinierea ei la standarde competitive, europene, este necesara cresterea gradului de confort la 3 sau 4 stele a unor spatii de cazare de la hotelurile Bradul, Caprioara si Montana, care sa se adreseze in principal altui segment de potentiali beneficiari decat pensionarii (persoane cu venituri medii si turismului extern).

In structurile de alimentatie ponderea este detinuta de restaurante - 75,06 % (1382 locuri, respectiv 9 unitati din totalul de 17), dar fara a oferi o diversitate in ce priveste originalitatea si specificul meniurilor.

Tratamentul balnear beneficiaza in cea mai mare parte de baze modernizate, dotate cu aparatura moderna sau in curs de modernizare. Daca se tine cont de opinia specialistilor in medicina, precum ca, in tarile Europei occidentale una din trei persoane are peste 50 ani si aproximativ 25 - 30 % din populatie sufera de afectiuni cardiovasculare, rezulta ca ar exista o piata potentiala de circa 10 milioane de beneficiari ai serviciilor turistice de tratament balnear, pe afectiuni cardiovasculare, oferite doar de SCT Covasna, la care se mai adauga si oferta celorlalte societati de turism din statiune. Statiunea Covasna este din acest punct de vedere cea mai eficienta, concurenti pe acelasi profil balnear, precum Tusnad, Balvanyos, Vatra Dornei sau Buzias, au o

circulatie turistica mult mai redusa. Asadar, diversificarea pe care o propunem in domeniul structurilor de tratament ar trebui axata pe fitness si profilaxie.

In prezent statiunea se adreseaza unui segment restrans si bine individualizat de clientela, si anume, a persoanelor cu afectiuni cardiovasculare, neurologice si reumatismale - in principal, indiferent de varsta, persoane active sau pensionari. Chiar si pentru aceasta categorie de populatie, venita in statiune pentru cura balneara, nu exista posibilitati de recreere care sa le ocupe timpul liber din afara programului de tratament. De aceea, motivatia celor ce aleg Covasna ramane strict in domeniul medical. Pentru mentinerea interesului fata de statiune, pe plan intern, dar mai ales extern si pentru a face fata concurentei de pe piata turistica, este imperios necesara diversificarea ofertei, care sa conduca atat la largirea segmentelor de clientela carora li se adreseaza, cat si la extinderea sezonului de activitate turistica.

Potentialul turistic al statiunii si al zonei limitrofe ofera variate oportunitati de divertisment si agrement. Plimbarea cu trenuletul pe calea ferata ingusta, planul inclinat si domeniul schiabil sunt doar cateva dintre obiectivele importante care, prin amenajare, pot imbunatati oferta de agrement a statiunii. Repunerea in functiune a caii ferate cu ecartament ingust Covasna - Comandau ar reprezenta atat pentru turism cat si pentru Fabrica de cherestea Comandau, in perspectiva redeschiderii ei, o oportunitate, o posibilitate de relansare economica si implicit turistica a intregii zone. Ca experienta in domeniu se poate aminti calea ferata ingusta de pe Valea Vaserului, a carei vocatie turistica este din ce in ce mai cunoscuta, atragand anual un numar mare de turisti. Planul inclinat, construit in anul 1892, un monument unicat al tehnicii mondiale al carui principiu de functionare are la baza gravitatia, poate constitui un obiectiv de mare atractie turistica nu numai pentru cei veniti in statiune, si sa imbogateasca oferta circuitelor turistice nationale. De aceea, consideram ca amenajarea zonei Covasna si imprejurimi, axata cu precadere pe agrement, va oferi multiple posibilitati de petrecere a timpului liber pentru cei veniti la tratament, dar si a unor vacante, in toate anotimpurile anului.

1.3. Propuneri de amenajare turistica

A. AREALUL COVASNA

A.1. Cazare

Structurile de cazare propuse totalizeaza 460 locuri in doua unitati turistice de categorii de confort diferite, avand ca grupuri tinta segmente total opuse de clientela, si anume hotel balnear de 4 stele destinat turistilor cu venituri peste medie si un sat de vacanta de 2 stele, destinat turismului pentru tineret, deci turistilor cu venituri in general modeste, avandu-se in vedere dezvoltarea ofertei de agrement.

A.1.1. Hotel balnear 4 stele

Hotelul se propune a se realiza utilizandu-se fundatia si subsolul unei constructii cu destinatie hoteliera, inceputa in anul 1991 si sistata dupa turnarea planseului peste subsol. Cladirea este amplasata in zona sudica a hotelului Montana, pe un platou situat la limita padurii, avand o vedere panoramica asupra orasului Covasna.

Proiectul initial va trebui modificat, avandu-se in vedere cerintele actuale ale turismului balnear pe plan international.

Astfel, in loc de 500 locuri, capacitatea initiala, se propun 300 locuri, insa de o categorie de confort superioara - 4 stele, ceea ce impune exigente si cerinte sporite.

Cladirea va avea maxim S+P+6 etaje, cuprinzand la subsol partial baza de tratament si spatii tehnice, la parter spatiile de receptie, alimentatie, agrement si restul spatiilor din baza de tratament, iar la etaje unitatile de cazare.

Capacitate totala = 300 locuri, repartizate astfel:

- - 236 locuri in 118 camere cu doua paturi;

- - 32 locuri in 32 camere cu un pat;

- - 32 locuri in 16 apartamente cu 2 camere.

S-au prevazut 9 oficii pentru cameriste.

Camerele vor fi dotate cu bai proprii cu cada, lavoar si vas WC, vor avea

mobilier de calitate superioara si dotari multiple: televizor color, minibar frigorific, telefon/fax international, INTERNET, caseta de valori, instalatii de aer conditionat.

A.1.2. Sat de vacanta pentru tineret 2 stele

Satul de vacanta se va compune din bungalow-uri, platforma de campare, pavilion grupuri sanitare, pavilion multifunctional pentru receptie, alimentatie si agrement, dotari sportive in aer liber.

Categoria de confort = 2 stele

Capacitate totala = 160 locuri, din care:

- - bungalow-uri - 100 locuri

- - campare - 60 locuri (15 parcele).

Bungalow-urile vor fi constructii P+1 (30 unitati), cuplate si/sau insiruite, cu simplu tract, cu acces direct din exterior, pe scari si pasarele din beton.

Camerele vor fi dotate cu bai proprii cu dus, lavoar si WC, mobilierul fiind de calitate superioara.

Platforma de campare va fi formata din 15 de parcele de 100 mp fiecare, din care 5 parcele dotate cu prize pentru rulote.

Grupurile sanitare ale campingului vor fi grupate intr-un pavilion parter, impartit pe sexe (femei = 3 lavoare, 3 dusuri, 3 cabine WC; barbati = 3 lavoare, 3 dusuri, 3 cabine WC si 2 pisoare), iar in exterior, adiacent, se vor amenaja spalatoare pentru vase si vesela, iar in apropiere mese fixe cu banchete din lemn.

A.2. Alimentatie

Structurile de alimentatie totalizeaza 840 locuri in 11 unitati diversificate de categorii diferite (I si a II-a), 8 dintre acestea fiind aferente celor doua structuri de cazare propuse, iar celelalte in unitati independente, destinate completarii ofertei existente in statiune. Profilul unitatilor acopera o plaja larga de tipologii: restaurant clasic, restaurant cu specific pescaresc si vanatoresc, restaurant

italian (pizzerie - spagheterie), patiserie, bar de zi, terase acoperite si descoperite, marea majoritate fiind incadrate la categoria I.

A.2.1. Unitatile de alimentatie aferente hotelului de 4 stele

Acestea totalizeaza 400 locuri, categoria I, in urmatoarea componenta:

- - bar de zi - 40 locuri (situat in holul de receptie, in zona accesului la complexul de agrement);

- - restaurant clasic - salon principal - 120 locuri, salon separeu (sala mic dejun 1, sau sala conferinte) - 60 locuri, terasa acoperita - 40 locuri;

- - braserie -berarie (salon mic dejun 2) - 60 locuri;

- - crama (situata la subsol si decorata rustic) - 50 locuri;

- - cofetarie - patiserie - 30 locuri.

Blocul alimentar va deservi toate unitatile si va cuprinde oficiu, bucatarie calda si rece, preparari carne, peste si legume, spalatoare vase si vesela, laborator cofetarie - patiserie, depozite de alimente si obiecte de inventar, camere frigorifice.

Anexele se vor compune din vestiare si grupuri sanitare pentru personal, birouri, ateliere si spatii tehnice (centrala termica, centrala ventilatie si conditionare aer, statie hidrofor).

A.2.2. Alimentatie aferenta satului de vacanta

Satul de vacanta cuprinde in cadrul pavilionului multifunctional urmatoarele unitati de alimentatie, categoria I si a II-a, totalizand 220 locuri;

- - bar de zi - 20 locuri

- - fast - food (ce deserveste si partia de schi) - 100 locuri (categoria I)

- - terasa descoperita - 40 locuri

- - braserie - berarie - 60 locuri (categ. a II-a).

Unitatile sunt deservite de un oficiu, bucatarie calda si rece, preparari, spalatoare vase si vesela, camere frigorifice, depozite de alimente si inventar, vestiare si grupuri sanitare pentru personal, spatii tehnice

A.2.3. Restaurant cu specific pescaresc si vanatoresc

Unitate independenta, categoria I, cu o capacitate totala de 100 locuri (saloane - 80 locuri si terasa acoperita - 20 locuri), construita in stil rustic, cu decoratiuni specifice (trofee de animale salbatice, blanuri, arme de vanatoare, scule pentru pescuit, elemente artizanale) si se va amplasa intr-o zona impadurita, la marginea statiunii.

A.2.4. Restaurant italian (pizzerie - spagheterie)

Unitate independenta, categoria I, avand o capacitate de 80 locuri (60 salon + 20 terasa acoperita), situata intr-o cladire parter amplasata in centrul statiunii, ce va oferi turistilor preparate specifice bucatariei italiene: diferite sortimente de pizza, spaghete, tortellini, lasagna, salate diverse, preparate din peste, etc.

A.2.5. Cofetarie -patiserie

Unitatea independenta, categoria I, cu o capacitate de 40 locuri, amplasata in zona centrala a statiunii.

A.3. Agrement

Statiunea este deficitara in clipa de fata la acest capitol, deosebit de important in atragerea unui numar sporit de turisti si in special in extinderea segmentelor de piata.

Astfel, oferta de agrement va fi diversificata, fiind prezenta atat in cadrul unitatilor de cazare propuse, cat si in unitati independente: sali de fitness, saune, piscine, squash, biliard, casino, bowling, sali de jocuri, terenuri de sport multifunctionale, discoteci, patinoar, paint-ball, partii de schi si sanius.

A.3.1. Complex de agrement la hotelul de 4 stele

Complexul va fi amplasat la parterul hotelului propus, in vecinatatea barului de zi, si va avea in componenta urmatoarele spatii: sala de fitness (minim

10 aparate), sauna, piscina, vestiare, dusuri si grupuri sanitare pe sexe, sala biliard, sala jocuri mecanice, electronice si de club.

In exterior se va amenaja un teren de sport multifunctional, care va functiona ca patinoar in sezonul de iarna, avand reborduri si drenaj.

A.3.2. Club de agrement la satul de vacanta

Clubul va fi parte componenta a pavilionului multifunctional, si va cuprinde urmatoarele: sala fitness, sauna, vestiare, dusuri si grupuri sanitare, discoteca (circa 100 locuri), biliard, popicarie, sala jocuri mecanice si electronice.

In exterior se va amenaja un teren de sport multifunctional.

A.3.3. Complex sportiv si de agrement

Complexul se va amenaja in constructia nefinalizata a casei de cultura prin restructurarea si remodelarea acesteia, pentru adaptarea la noile functiuni propuse. Constructia este S + P+2 si are o suprafata construita desfasurata suficient de mare (circa 4000 mp) pentru a adaposti o multitudine de functiuni de agrement: casino (in sala mare de spectacole), sala de fitness, piscina, sauna, masaj, discoteca, sala de conferinte, bowling, squash, sali de biliard, jocuri mecanice, electronice si de club, sali de expozitie.

A.3.4. Paint - ball

In zona impadurita de la limita estica a statiunii, in vecinatatea hotelului de 4 stele propus, se va delimita si amenaja un teren pentru paint - ball, cu o suprafata de circa 2 ha, avand la intrare un pavilion cu vestiare, dusuri, grupuri sanitare si un spatiu de depozitare.

A.3.5. Amenajarea domeniului schiabil

Statiunea dispune de un domeniu schiabil amenajabil pe versantul nordic al dealului Pilisca (Piliske) cu altitudinea maxima de 918 m, la limita intravilanului.

Accesul se face din centrul statiunii pe str. Brazilor (Rakoczi Ferenc II), partia fiind la o distanta de circa 1,5 km de acesta.

Lucrarile de amenajare a partiei de schi alpin sunt destul de avansate, padurea fiind defrisata in proportie de circa 80 %, ramanand de defrisat numai zona superioara.

Partia are o zona inferioara cu panta mica pe o lungime de circa 350 m, zona medie cu panta accentuata (peste 35°) si zona superioara cu panta medie.

Principalele caracteristici tehnice ale partiei sunt urmatoarele:

- - lungimea totala : 1200 m

- - latime medie : 50 m

- - diferenta de nivel: circa 300 m

- - suprafata partiei: 60.000 mp

Partia va fi deservita de un teleschi cu o lungime de circa 1000 m.

In zona inferioara a partiei de schi, spre vest, se poate amenaja o partie de sanius cu o lungime de circa 300 m si o latime de 40 m.

A.3.5. Linia ferata ingusta si planul inclinat

Repunerea in functiune a caii ferate inguste si implicit a planului inclinat, realizare unica in lume prin sistemul sau gravitational de functionare conceput in 1892 de ing. Emil Lux, va reprezenta o atractie de prima marime atat pentru turistii sositi in statiunea Covasna cat si pentru cei ce vor vizita sau isi vor petrece sejurul in localitatea Comandau.

Traseul caii ferate din gara statiunii Covasna pana la planul inclinat va trebui sa fie insotit de o promenada dotata cu banci, umbrare, mici terase de alimentatie publica, chioscuri cu produse preambalate si racoritoare.

A.4. Tratament

Bogatia resurselor minerale (gaz mofetic si ape minerale) si a celor naturale (climat subalpin, aer puternic ozonat si bogat in ioni negativi) confera tratamentului in statiune o eficienta maxima.

Baza de tratament propusa (cu o capacitate de 1000 proceduri majote/zi) va fi aferenta hotelului de 4 stele si va fi situata la subsolul si parterul acestuia, aici urmand a se trata urmatoarele afectiuni:

- - boli ale aparatului cardiovascular: arteriopatii, cardiopatie cronica ischemica, hipertensiune arteriala, valvulopatii ale sistemului nervos central si periferic ale tubului digestiv si ale glandelor anexe, afectiuni ale aparatului locomotor;

- - boli ale rinichilor, cailor urinare, organelor genitale masculine;

- - boli de nutritie, dermatologice, endocrine,ginecologice (sterilitate);

- - afectiuni asociate procesului de imbatranire.

Baza de tratament va cuprinde spatii pentru urmatoarele proceduri: bai calde cu apa minerala carbogazoasa, mofeta, hidroterapie, electro-fizioterapie (ultrasunete, diadinamice, curenti interferentiali, bai galvanice), hidro-termoterapie (dus-masaj, masaj subacval, impachetari cu parafina), masaj uscat, aerosoli, gimnastica medicala, tratament geriatric.

A.5. Alte servicii

In zona centrala a statiunii se va amenaja un centru de informare - documentare turistica, ce va cuprinde urmatoarele functiuni: hol de asteptare cu un punct de informare, o sala polivalenta pentru conferinte, seminarii si reuniuni, camera conferentiar, o sala de expozitii, o biblioteca cu vanzare, un magazin de suveniruri si materiale de promovare (harti, pliante, casete video, ghiduri turistice), grupuri sanitare pentru vizitatori.

In apropierea statiei inferioare a teleschiului de la partia de schi se va amplasa un centru de inchiriere a materialelor sportive.

A.6.Considerentedeordinconstructiv

Constructiile vor avea structura de rezistenta din cadre si diafragme de beton armat, cu plansee si scari din beton armat.

Peretii de inchidere si compartimentare se vor realiza din zidarie si gipscarton cu izolatie din vata minerala.

Acoperisurile se vor realiza cu sarpanta din lemn sau beton, dupa caz, si invelitori din tabla zincata cutata tip PLANNIA sau tigla tip BRAMAC. In cazul cupolelor sau luminatoarelor vitrate, se vor folosi elemente spatiale din policarbonat.

Finisajele vor fi de calitate superioara, specifice arhitecturii montane: placaje din piatra, lemn, tencuieli din praf de piatra.

Tamplaria va fi din lemn stratificat plastifiat cu geamuri termopan.

A.7. Instalatii, dotari tehnico-edilitare si elemente de infrastructura

Toate constructiile propuse vor avea instalatii interioare de alimentare cu apa rece, canalizare si energie electrica racordate la retelele respective ale statiunii.

Incalzirea se va face cu agent termic apa calda provenind de la centralele termice proprii ale obiectivelor propuse, alimentate cu gaze naturale si dotate cu cazane performante.

Pentru facilitarea accesului la partia de schi este necesara modernizarea strazii Brazilor (Rakoczi Ferenc II).

Propunerile si reglementarile privind lucrarile tehnico-edilitare sunt descrise pe larg si explicit in PUG Covasna realizat in 2001 si aprobat de Consiliul local al orasului Covasna.

A.8. Alte amenajari

Se vor reface marcajele turistice pe traseele din zona spre principalele destinatii de interes turistic.

Se vor amplasa indicatoare vizibile si explicite la intersectii, cu presemnalizarila1kmsi500m

In statiune se vor amplasa panouri informative privind principalele obiective turistice din statiune si din zona, harta turistica a zonei cu traseele montane, domeniul schiabil amenajat.

1.4. Impactul socio - economic al proiectului

Datorita restructurarii industriale, pentru multe localitati sau zone, dezvoltarea turismului este singura alternativa viabila pentru relansarea economica si rezolvarea problemelor legate de oferta locurilor de munca.. Dar, potentialul turistic natural deosebit de valoros in practicarea turismului montan si posibilitatile de acces in localitate, ofera premise favorabile pentru initierea unui studiu de dezvoltare si amenajare turistica, axat in principal pe agrement.

Din propunerile cuprinse in acest proiect, rezulta ca prin repunerea in functiune a planului inclinat si a caii ferate cu ecartament ingust, cu functiuni de agrement, se pot crea aproximativ 30 locuri de munca, iar prin amenajarea structurilor turistice (cazare, alimentatie, agrement) si a domeniului schiabil, circa 150 locuri.

Pentru statiunea Covasna, dezvoltarea agrementului reprezinta nu numai diversificarea ofertei, dar si creerea unor noi locuri de munca. Realizarea structurilor turistice propuse, amenajarea partiei de schi, repunerea in circulatie a caii ferate cu planul inclinat, determina o oferta potentiala de circa 350 locuri de munca, la care se mai adauga oferta activitatilor colaterale, astfel incat, per total estimam o crestere potentiala cu circa 10 %.

1.5. Riscuri potentiale privind implementarea proiectului

Realizarea obiectivelor propuse prin acest proiect pot fi amenintate de urmatoarele riscuri posibile:

costurile mari pentru amenajarea, reabilitarea si modernizarea drumurilor de acces sau cele din interiorul localitatilor, vor fi descurajante pentru bugetele centrale sau locale;

lipsa unor investitori privati pe fondul credibilitatii slabe a proiectului sau a incertitudinilor create de cadrul legislativ;

situatia juridica neclara a unor terenuri aflate in ariile propuse pentru amenajare turistica;

neimplicarea administratiilor publice locale in implementarea proiectului

CAPITOLUL II

EVOLUTIA PREVIZIBILA A ACTIVITATII TURISTICE

2.1. Servicii turistice

Arealul statiunea Covasna si imprejurimi" este conceput ca un ansamblu multifunctional de structuri turistice care se adreseaza mai multor segmente de piata si poate satisface o gama diversa de motivatii de calatorie, atat pentru turistii potentiali autohtoni, cat si pentru turistii straini.

2.1.1. Cazare

Oferta de cazare a acestui areal include mai multe tipuri de structuri de primire:

. . Hotel balnear (4 stele) - cu o capacitate de 300 locuri, din care:

o o 236 locuri in 118 camere cu doua paturi

o o 32 locuri in 32 camere cu un pat

o o 32 locuri in 16 apartamente cu 2 camere.

. . Sat de vacanta pentru tineret (2 stele) - cu o capacitate de 160 locuri, din care:

o o 100 locuri in bungalow-uri

o o 60 locuri pe o platforma de campare (15 parcele).

2.1.2. Alimentatie

. . Hotel balnear 4 stele - categoria I, capacitatea totala 400 locuri, din care:

o o bar de zi - 40 locuri

o o restaurant clasic - 220 locuri, din care:

- salon principal - 120 locuri

- salon separeu(salon mic dejun 1 / conferinte) - 60 locuri

- terasa acoperita - 40 locuri

o o braserie - berarie (salon mic dejun 2) - 60 locuri

o o crama - 50 locuri

o o cofetarie - patiserie - 30 locuri

. . Sat de vacanta - categoria I si II, capacitate totala 220 locuri, din care:

o o bar de zi - 20 locuri

o o fast-food - 100 locuri

o o terasa descoperita - 40 locuri

o o braserie - berarie - 60 locuri

. . Restaurant cu specific - categoria I, capacitate de alimentatie totala 100 locuri, din care:

o o saloane - 80 locuri

o o terasa acoperita - 20 locuri

. . Restaurant italian (pizzerie) - categoria I, capacitate totala 80 locuri, din care:

o o salon - 60 locuri

o o terasa acoperita - 20 locuri

. . Cofetarie - patiserie - categoria I, capacitate totala 40 locuri

2.1.3. Agrement

. . Complex de agrement la hotelul de 4 stele

o o sala de fitness (minim 10 aparate)

o o sauna

o o piscina

o o biliard

o o jocuri mecanice, electronice si de club

o o vestiare, dusuri si grupuri sanitare pe sexe

o o teren de sport multifunctional

o o patinoar

. . Club de agrement la satul de vacanta

o o sala fitness

o o sauna

o o sala biliard

o o popicarie

o o vestiare, dusuri si grupuri sanitare

o o discoteca - 100 locuri

o o sala jocuri mecanice si electronice

. . Complex sportiv si de agrement

o o casino

o o sala de fitness

o o piscina

o o sauna

o o masaj

o o discoteca

o o sala de conferinte

o o bowling

o o squash

o o vestiare, dusuri si grupuri sanitare

o o jocuri mecanice, electronice si de club

. . Paint - ball:

o o vestiare, dusuri si grupuri sanitare

o o spatiu de depozitare

. . Amenajarea domeniului schiabil:

o o partie schi alpin

- lungime totala: 1.200 m

- latime medie: 50 m

- diferenta de nivel: cca. 300 m

- suprafata partiei: 60.000 mp

o o teleschi cu o lungime de cca. 1.000 m

o o partie de sanius cu o lungime de cca. 300 m si o latime de 40 m.

2.1.4. Tratament

o o baza de tratament propusa cu o capacitate de 1.000 proceduri majore / zi va fi aferenta hotelului de 4 stele.

- bai calde cu apa minerala carbogazoasa

- mofeta

- hidroterapie

- electro-fizioterapie (ultrasunete, curenti interferentiali, bai galvanice)

- hidro-termoterapie (dus - masaj, masaj subacval, impachetari cu parafina)

- masaj uscat

- aerosoli

- gimnastica medicala

- tratament geriatric

2.1.5. Alte servicii

o o centru de informare si documentare turistica in zona centrala a statiunii:

- hol de asteptare cu un punct de informare

- sala polivalenta pentru conferinte, seminarii si reuniuni

- camera conferentiar

- sala de expozitii

- biblioteca cu vanzare

- magazin de suveniruri si materiale de promovare (harti, pliante, casete video, ghiduri turistice)

- grupuri sanitare pentru vizitatori

o o centru de inchiriere a materialelor sportive.

2.2. Gradul de penetrare pe piata

Penetrarea pietii de un nou produs turistic necesita adoptarea unei conceptii de marketing in lansarea si includerea lui in circuitul turistic. In acest sens, se are in vedere elaborarea unor strategii care sa includa politici de produs, preturi, promovare si de distributie bine fundamentate, adaptate atat la specificul cererii cat si la caracterul si continutul noului produs.

2.2.1. Politica produsului turistic

Scopul politicii de produs este acela ca, in etapa concluziilor desprinse din studierea cantitativa si calitativa a ofertei si cererii (studiul pietei), sa se asigure adaptarea sa la mediul intern si extern. In faza de concepere si de pregatire a lansarii pe piata, aceasta se poate realiza prin proiectarea unui produs care sa se adreseze si sa penetreze o piata-tinta careia ii poate satisface cu succes nevoile si motivatiile de calatorie a segmentelor respective de turisti.

Managementul parcului trebuie sa-si stabileasca o atitudine clara si consecventa fata de produsele pe care le realizeaza. In functie de impactul produsului asupra cererii potentiale si efective, ofertantul are posibilitatea sa adopte anumite strategii si politici de produs.

In acest sens, pentru cazul analizat se poate lua in considerare intr-o prima etapa, strategia stabilitatii gamei de servicii preconizate pentru atragerea segmentului tinta a cererii si, odata castigat acest segment, sa asigure competitivitate si prestigiu produsului proiectat.

Odata implementat produsul in circuitul turistic, investitorul poate adopta strategia diversificarii gamei de servicii care urmareste sa nuanteze mobilitatile de satisfacere a cererii careia i se adreseaza produsul si sa duca, pe aceasta cale,lalargireapietiiacestuia.

Aceste strategii pot fi completate pe parcurs cu strategia perfectionarii produsului prin imbunatatirea periodica a calitatii si a componentelor acestuia.

In concluzie, se poate afirma ca asigurarea succesului penetrarii unui produs pe piata turistica consta in depistarea si selectarea acelor segmente specifice de piata, carora serviciile oferite le pot face fata, in cat mai bune conditii economice si pentru o perioada de timp cat mai indelungata.

2.2.2. Politica de distributie a produsului turistic

Existenta distributiei se justifica prin aceea ca, in primul rand faciliteaza achizitionarea si consumarea serviciilor turistice de catre clientela, iar in al doilea rand face posibila compararea si alegerea acelor combinatii care convin cel mai mult clientelei.

Societatile de turism pot opta intre diferite tipuri de canale de distributie:

distributia prin canale directe, respectiv vanzarea serviciilor oferite de unitatile de turism din statiune nemijlocit clientilor, este mai operativa, preintampinand incarcarea tarifelor cu adaosurile pretinse de intermediari;

distributia prin canale indirecte, prin intermediul principalilor intermediari de pe piata turistica cum sunt: touroperatorii si agentiile de voiaj.

Touroperatorii au rolul de a asambla diferite componente ale produselor turistice (servicii de transport, cazare, de servit masa, de agrement, de inchirieri) si de a le oferi potentialilor turisti prin intermediul agentiilor de voiaj detailiste.

Realizarea unui produs turistic de catre un touroperator este un proces care presupune urmatoarele tipuri de activitati: analiza pietei, elaborarea strategiilor de marketing, vizite in viitoarea statiune pentru stabilirea principalelor puncte de atractie turistica, negocierea contractelor cu viitorii investitori etc. Organizatorii de calatorii platesc anticipat capacitatile inchiriate, lucru care se dovedeste foarte avantajos pentru firmele prestatoare de servicii, acestea asigurandu-si astfel veniturile, indiferent de gradul in care capacitatile vor fi folosite.

Agentiile de voiaj, prin rolul lor de detailisti, distribuie consumatorilor finali produsul propus de touroperatori si fac astfel cunoscuta oferta turistica a statiunii.

2.2.3. Politica de promovare a produsului turistic

Una din sarcinile cele mai importante asumate de marketingul mix este activitatea de promovare, care reprezinta inainte de toate o activitate comunicationala de informare a clientelei in legatura cu produsul pe care-l furnizeaza, fiind unul din obiectivele ei de prima importanta.

La baza promovarii viitoarei statiuni balneare sta operatiunea de selectare a segmentelor de piata vizate pentru acest produs, pentru determinarea ponderii unui produs turistic pe un segment de piata, comparativ cu ofertele concurente, pentru o dozare mai rationala a eforturilor promotionale si de publicitate.

Comunicarea intre acest produs turistic si piata se realizeaza pe caile obisnuite, care se afla la dispozitia oricarui intreprinzator. Varietatea acestora fiind foarte mare, s-a impus necesitatea sistematizarii lor, in asa fel incat, plecandu-se de la strategiile generale de marketing si de la obiectivele specifice strategiilor promotionale, sa se creeze posibilitatea selectarii celor mai adecvate forme de promovare: publicitate, promovarea vanzarilor, relatiile publice, forta de vanzare, marketing direct, promovarea prin marca, sponsorizarea.

Pentru a-si atinge obiectivele, promovarea turistica trebuie realizata combinand cat mai multe din aceste forme, nefiind excluse nici cazurile in care se folosesc toate formele amintite.

Gradul de penetrare se estimeaza prin analiza urmatorilor factori:

. . obiectivele propuse in cadrul structurilor turistice;

. . valoarea resurselor naturale si antropice ale zonei;

. . amplasament, amenajari si dotari;

. . pretul real si valoarea ofertei.

2.3. Estimarea gradului de ocupare al capacitatii de cazare

In aprecierea gradului de ocupare al capacitatii de cazare s-a pornit de la urmatoarele aspecte:

. . valorile acestui indicator inregistrate in anii precedenti, in unitati din tara cu profil asemanator;

. . circulatia turistica inregistrata in judetul Covasna si in judetele limitrofe;

. . concurenta si tendintele sectorului de activitate;

. . calitatea de unicat a ofertei turistice reprezentata de statiunea Covasna si a imprejurimilor;

. . politica adecvata de promovare a zonei.

Evolutia previzibila a gradului de ocupare s-a estimat astfel:

Structura preliminata a gradului de ocupare ( % )

In anul respectiv s-a considerat ca gradul de ocupare se va stabiliza.

Fara indoiala ca gradele de ocupare estimate, ca orice ipoteze, pot avea un grad de aproximatie, dar analiza noastra are in vedere criterii optimizate (dar nu nerealiste) privind dezvoltarea activitatii economice in urmatorii ani si desigur dezvoltareaeconomicaatari

In acelasi timp, ipotezele avute in vedere trebuie sa reprezinte obiective de urmarit pentru conducerea unitatilor turistice propuse.

2.4. Segmente de clientela

Destinatiile principale ale structurilor turistice propuse sunt:

. . turism balnear - resurse balneare exceptionale si tratarea afectiunilor cardio-vasculare

. . turism de odihna si recreere - legat de existenta unui cadrul natural cu valente estetice deconectante, cu un microclimat reconfortant, dominat de aeroionizarea negativa a atmosferei si posibilitati de practicare a unor activitati recreative;

. . turism de agrement - s-au prevazut multiple dotari de agrement: fitness, terenuri de sport, saune, piscine, discoteci, biliard, jocuri mecanice, electronice si de club, partii de schi alpin, patinaj;

. . turism de vanatoare sportiva - se bazeaza pe un important fond cinegetic;

. . turism cultural - se adreseaza turistilor interesati de vestigiile cetatii dacice "Valea zanelor", centrul cultural "Mikes" din comuna Zagon, monumente de cult: biserica fortificata Zabala, bisericile reformate din comuna Zagon;

. . ecoturism - destinat segmentelor de turisti pasionati de conservarea naturii in arii protejate.

2.5. Politica tarifara

In procesul de evaluare a activitatii, managementul hotelier dispune de o serie de indicatori de masurare a performantelor unitatilor turistice. Cea mai buna tehnica, care garanteaza succesul financiar al unui hotel o furnizeaza "Yield management"-ul, care combina doi principali indicatori ai activitatii hoteliere: gradul de ocupare si tariful mediu zilnic.

Estimarea tarifelor medii pe unitatile de cazare s-a facut avand la baza tarifele medii practicate in unitati similare din zonele montane ale tarii noastre, diferentiate in functie de tipologia structurilor de cazare, astfel:

Tarife practicate pe diferite obiective

- EURO -

Tarifele includ TVA

Incepand cu anul 3 tarifele au fost majorate cu 3 % pe an.

Tariful include 3 proceduri majore / persoana pe zi

Baza de calcul utilizata in determinarea indicatorilor economico - financiari ai activitatii prognozate a structurilor propuse a fost determinata ca o medie ponderata a tarifelor afisate si negociate (in functie de gradul de ocupare pe segmente de clientela).

CAPITOLUL III

ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARA A PROIECTULUI

3.1. Evaluarea investitiilor

Evaluarea structurilor turistice propuse s-a facut prin metoda costului de reconstructie actualizat (metodologia MLPTL privind continutul cadru al Studiilor de Fezabilitate si evaluare a investitiilor publice noi pe baza de indici - similara calculului economic al Proiectelor de Executie inainte de 1992).

Estimarea valorii prin metoda costului se bazeaza pe comparatie si anume: costul de construire a unei proprietati este comparat cu valoarea unei proprietati existente. Evaluatorul estimeaza costul de a construi o reproducere (sau un inlocuitor), pentru o structura existenta (constructii, instalatii si montaj).

3.1.1. Delimitarea obiectului

Sunt cuprinse lucrarile de constructie cu toate finisajele, precum si instalatiile pana la bransament. Nu sunt cuprinse in valoarea de inlocuire mobilierul, utilajul si firmele luminoase.

3.1.2. Unitatea de referinta

Unitatea de referinta pentru calculul Valorii de inlocuire este metrul patrat de Arie Desfasurata Construita (ADC), masurata in conditiile normativelor in vigoare, respectiv aria delimitata de zidurile exterioare ale constructiei (sau axele zidurilor comune cu alte functiuni si/sau cladiri vecine), inclusiv balcoanele, logiile, consolele exterioare, etc.

3.1.3. Calculul valorii de inlocuire si termeni de corectie

Conform dispozitiilor HCM nr. 568/1969 privind PRETURI DIVERSIFICATE PENTRU CONSTRUCTII - MONTAJ LA SPATII COMERCIALE reactualizate conform Decret nr. 232/1982, Anexa 1.

Valorile rezultate au fost actualizate la nivelul lunii octombrie 2002, prin aplicarea indicilor si coeficientilor de actualizare stabiliti prin Hotararile Guvernului Romanie,i cu numerele 945/1990, 26/1992, 500/1994, 403/2000, precum si a coeficientilor de inflatie comunicati de Institutul National de Statistica.

Pentru lucrarile privind retelele de alimentare cu apa, canalizare, statie de epurare si amenajari de drumuri si platforme, evaluarile s-au facut pe baza preturilor actuale de deviz practicate de agentii economici din domeniul constructiilor (preturi octombrie 2002).

EVALUAREA LUCRARILOR DE INVESTITII

(curs BNR 1 EURO = 35.660 lei / 25.11.2006)

3.2. Venituri si cheltuieli din exploatarea structurilor turistice

Indicatorii calculati in scopul aprecierii fiabilitatii obiectivelor propuse sunt in concordanta cu cerintele studiilor de fezabilitate stabilite, prin acte normative si cu standardele internationale in materie.

In cazul de fata indicatorii calculati sunt:

. . volumul si provenienta categoriilor de venituri si cheltuieli;

. . profitul obtinut in urma exploatarii structurilor turistice;

. . cash-flow-ul activitatii structurilor turistice.

Profitul viitor (cash-flow-ul) din exploatare, este prezentat in EURO.

Cheltuielile estimate pentru costul vanzarilor au fost determinate pe baza informatiilor culese de la unitati, comparabile ca nivel al serviciilor oferite, precum si pe baza rapoartelor de pe piata hoteliera europeana elaborate de firme independente de consulting.

a) Venituri / cheltuieli din exploatarea spatiilor de cazare

Veniturile obtinute din vanzarea camerelor au fost obtinute in functie de tarifele preconizate pe zi, pe camera, gradul de ocupare estimat si de sezonalitate.

Cheltuielile directe ocazionate de exploatarea spatiilor de cazare se estimeaza ca procent dinincasarilepecamera.

Procentul este mic, dar important pentru rentabilitatea economica. Acest nivel este obtinut prin utilizarea in special a salariatilor romani, cu salarii de cel putin 10 ori mai mici decat ale personalului occidental.

b) Venituri / cheltuieli din exploatarea spatiilor pentru alimentatie

Veniturile din exploatarea spatiilor pentru alimentatie au fost analizate in comparatie cu unitatile de alimentatie similare din statiuni montane comparabile, atat romanesti cat si europene. Aceste incasari sunt estimate a fi generate, in cea mai mare parte, de clientii unitatilor, cat si de alte persoane ce folosesc dotarile pentru agrement ale acestora.

In aceste conditii, valoarea incasarilor brute din alimentatie si bauturi s-a apreciat in functie de veniturile totale ale unitatilor.

c) Venituri / cheltuieli din agrement

S-au prevazut multiple dotari de agrement: fitness, terenuri de sport, saune, piscine, discoteca, biliard, jocuri mecanice, electronice si de club, etc. Veniturile sunt estimate ca procent din incasarile totale aferente unitatilor.

Costurile si celelalte cheltuieli aferente acestor venituri sunt estimate procentual din totalul volumului veniturilor obtinute din aceste activitati.

d) Cheltuieli generale si administrative

Reprezinta cheltuielile aferente pentru management si diverse probleme administrative, inclusiv cheltuielile cu salariile personalului, cu exceptia personalului operativ; acestea sunt estimate la 8% din volumul total al veniturilor.

e) Marketing

Aici sunt incluse cheltuielile pentru publicitate si promovare a structurilor turistice. Acestea se estimeaza a fi de circa 3% in primii trei ani si de 2% din veniturile totale in urmatorii ani de exploatare.

f)Intretineresireparatiicurente

Acestea reprezinta cheltuieli periodice pentru intretinerea preventiva si reparatii ale echipamentului tehnic, zugraveli, decorare, intretinere curenta (energie, apa, canalizare, gaze, salubritate) si materialele necesare. Aceste cheltuieli se preconizeaza sa creasca global, odata cu invechirea structurilor de primire, utilizarea la un nivel mai ridicat, uzura generala a echipamentelor si a instalatiilor. Aceste cheltuieli, raportate la veniturile brute, departamentale se estimeaza la 5% din acestea.

h) Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe

Fondurile alocate pentru inlocuirea mijloacelor fixe se bazeaza pe legislatia romaneasca actuala, respectiv pe o amortizare liniara pentru o durata de viata de 50 de ani pentru constructii si de 10 ani pentru utilaje si dotari.

g) Asigurarile

Asigurarile anuale pentru cladiri si bunurile din interior au fost apreciate in concordanta cu prima de asigurare perceputa de firmele de asigurare din Romania, respectiv 0,3% / an din valoarea totala a constructiei .

i) Impozitul pe cladire si teren

Impozitul pe cladire este calculat potrivit legislatiei romanesti in vigoare, respectiv 1% din valoarea constructiei.

Impozitul pe teren a fost stabilit in functie de amplasarea terenurilor, fiind apreciata la circa 0,5 EURO / mp pe an.

j) Fondul de rezerva pentru reinnoirea stocului de obiecte de inventar

Acest fond a fost considerat ca necesar, incepand cu al doilea an de exploatare si a fost estimat ca reprezentand 0,5% din profitul operational brut, urmand apoi sa creasca la 1% in al treilea an si stabilizandu-se la 2% din al patrulea an de functionare.

3.3. Indicatorii economici ai activitatii

Toti indicatorii economico - financiari determinati in scopul analizei proiectului de investitii sunt indicatori ai activitatii efective a obiectivelor.

Calculele de determinare a principalilor indicatori economico - financiari sunt prezentate in tabelele din Anexele nr. 1 si 2.

Principalii indicatori economico-financiari ai activitatii structurilor turistice sunt:

- venituri totale:

. Statiunea balneoclimatica COVASNA: de la 4.203.116 in primul an de functionare la 6.944.102 EURO in anul 10

- profit net anual

. Statiunea balneoclimatica COVASNA: de la 898.636 EURO in primul an de functionare la 1.645.106 EURO in anul 10

- rata profitului

. Statiunea balneoclimatica COVASNA: de la 21,38% in primul an de functionare la 23,69% in anul 10

- cash - flow - ul (fluxul de numerar generat de activitatea obiectivelor)

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: de la 1.262.437 EURO in primul an de functionare la 2.008.906 EURO in anul 10

3.4. Sinteza rezultatelor economice

Profitul obtinut este determinat in concordanta cu normativele legislatiei romanesti in materie, respectiv prin diminuarea veniturilor totale din exploatare cu toate categoriile de cheltuieli admise a fi deduse. In aceste conditii, valoarea

profitului net obtinut in urma exploatarii obiectivelor propuse din statiunea balneoclimatica COVASNA este de 898.636 EURO in primul an si de 1.645.106 EURO in ultimul an, Valoarea rentabilitatii financiare pe intregul orizont de analiza de 10 ani are o valoare ridicata, asigurand recuperarea investitiei globale intr-un termen relativ scurt: de circa 6 ani si o luna pentru statiunea balneoclimatica Covasna si 6 ani si 11 luni pentru comuna Comandau.

Cash-flow-ul (fluxul de numerar) activitatii se situeaza la valori ce confera o stabilitate financiara si o lichiditate permanenta pe toata perioada de analiza, de respectiv 10 ani. Acest indicator a fost determinat prin insumarea profitului net aferent fiecarui an de exploatare si a amortizarii aferente cladirilor si dotarilor.

Termenul de recuperare a investitiei reprezinta capacitatea obiectivelor proiectate de a restitui capitalul investit prin venitul net obtinut (fluxul de incasari si plati). Termenul de recuperare exprima numarul de ani in care venitul net (fluxul de incasari si plati) egaleaza valoarea investitiei.

Valorile indicatorilor economico - financiari, specifici analizarii oportunitatii investitiei sunt:

- venitul net actualizat (VNA):

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: 8.227.777 EURO

- rata interna de rentabilitate inclusiv valoarea reziduala (RIR):

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: 17,74%

- termenul de recuperare (TR):

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: 6 ani si 1 luna

Calculele aferente sunt prezentate in tabelele din Anexele nr. 1 si 2.

CAPITOLUL IV

PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC

Pentru a putea valorifica prin turism patrimoniul natural si balnear a statiunii Covasna si a imprejurimilor sale, au fost propuse prin acest proiectul modernizari si/sau reabilitari ale infrastructurii, amenajarea unor structuri de primire turistica si echipare edilitara pentru fiecare din zonele amenajate. Acest produs turistic se va situa la nivelul cerintelor europene in materie si, sustinut de o promovare adecvata, va putea face fata concurentei.

Produs turistic si bineinteles si promovarea lui au fost neglijate in ultimii ani, conducand la pierderea unor valori prin lipsa de protectie, la ignorarea potentialului activitatii de turism din zona si in general la pierderea unor venituri potentiale. Consideram ca prin acordarea atentiei cuvenite, statiunea COVASNA va putea contribui in perioada urmatoare amenajarii la o relansare a turismului romanesc.

4.1. Obiectivele actiunii de promovare

Obiectivele de comunicare urmaresc crearea notorietatii marcii si prezentarea avantajelor produsului turistic balnear si montan, imbunatatirea imaginii, castigarea unei pozitii mai bune in ierarhia domeniului turistic si fidelizarea turistilor de pe cele doua piete: interna si externa.

Aceste obiective se pot realiza prin:

􀃆􀃆dezvoltarea si diversificarea acestei oferte turistice balneare competitive pe piata turistica;

􀃆􀃆diversificarea si cresterea calitativa a serviciilor turistice din statiunea Covasna si imprejurimi;

􀃆􀃆promovarea energica a turismului balnear.

Public tinta:

. . beneficiarii de tratament profilactic si curativ - statiunea balneoclimatica Covasna;

. . practicanti ai sporturilor de iarna - Covasna

. . familii cu copii, persoane de varsta a III-a;

. . varsta: 7 - 70 ani;

. . mediul urban si rural;

. . venit mediu.

4.2. Campania publicitara

COVASNA este o marca puternica bazata pe intelegerea consumatorului si pe exprimarea sensului emotional al produsului incluzand elemente executionale - mijloace si instrumente de lucru ale politicii promotionale. Programul creat este eficient in domeniul comunicarii integrate si este construit pe idei creative, elementul central al acestei comunicari fiind "marca". O politica de marca intelept construita aduce avantaje:

􀀹􀀹ofera siguranta si incredere in aceasta marca cu o atitudine favorabila;

􀀹􀀹creste prestigiul statiunii;

􀀹􀀹ajuta la segmentarea pietei si la construirea unei imagini distincte pentru aceasta statiune;

􀀹􀀹asigura loialitatea publicului.

Promovarea statiunii turistice COVASNA trebuie adaptata in sensul transmiterii de mesaje menite sa informeze publicul tinta asupra punctelor de atractie a statiunii, sa le dezvolte o atitudine pozitiva catre imaginea acestei zone turistice.

Conceptul de publicitate a statiunii balneare COVASNA este fondat pe personalitatea marcii COVASNA - de aici si o varietate de sloganuri:

- - Atentie calatori! Trenuletul opreste in statia sanatatii tale, Covasna. Va rugam sa coborati.

- - Elixirul sanatatii - Covasna

- - Vrei odihna, sanatate, Covasna le are pe toate - ape, aburi si mofete

- - Leac pentru trup, odihna pentru spirit, numai la Covasna

- - Destinatia turistica a carei adresa nu o vei uita: COVASNA

- - Numai ape si izvoare, pentru ca bolile sa ti le zboare

- - Reteta perfecta: o vacanta pe schiuri in Comandau

Campania de promovare a statiunii COVASNA se lanseaza practic, obiectivul media principal fiind construirea unei imagini consistente care sa trezeasca interesul turistilor si sa creasca increderea si preferinta fata de aceasta statiune. Aceasta campanie agresiva este axata pe anuntarea unor activitati tactice - comunicare pe perioade scurte a ofertelor speciale sau a evenimentelor care au loc in cadrul statiunii - cum ar fi: Craciun, Revelion, Pasti.

Produsul turistic relansat COVASNA permite punerea sa "in lumina reflectoarelor" prin mijloacele promotionale clasice si neconventionale, realizandu-se o buna informare de masa, ce convinge si impresioneaza.

Modalitatile concrete de promovare a produsului turistic sunt prezentate in continuare.

4.2.1. Publicitate neconventionala relatii publice, marketing direct, new media, materiale promotionale, manifestari promotionale, pachete / oferte speciale.

a) Relatii publice

- mentinerea atentiei publicului prin publicarea de articole in

care sa se consemneze ultimele noutati legate de activitatea zonei - "Zilele Covasnei", "Nedeia mocaneasca din statiunea Covasna"

- trimiterea de scrisori publicitare direct presedintilor unor cluburi balneare (pentru statiunea balneoclimatica COVASNA) si cluburi sportive (pentru comuna COMANDAU).

b) Marketing direct - asigurarea receptionarii mesajelor si informatiilor de catre turistii statiunii. prin comunicarea personalizata, atragerea de clienti noi si recompensarea clientilor fideli (programe de motivare destinate agentiilor de turism).

c) New Media

􀂾􀂾Internet

In cazul Internetului, principalul mijloc de promovare este site-ul. Acesta ofera practic o imagine virtuala, pe "retea", a produsului.

Site-ul va avea mai multe pagini:

Pagina de intampinare va avea in partea superioara mesajul "Statiunea balneoclimatica COVASNA" scris in format dinamic intr-o grafica reprezentativa, iar in centru un colaj de imagini reprezentative (hoteluri, peisaje, tren pe linie ingusta etc.), sugestiv pentru oferta turistica a statiunii. Pe aceasta imagine se va suprapune un fond sonor, sugerand zgomotul trenului.

Urmatoarea pagina, care va fi formata din mai multe cadre. Cadrul din partea stanga este realizat pe un background cu butoane pentru linkuri:

- - scurt istoric al statiunii Covasna;

- - accesibilitate;

- - cazare (prezentarea structurilor de cazare, conditiilor oferite, tarifele practicate, modul de rezervare a camerelor etc.), alimentatie (prezentarea structurilor de alimentatie, meniuri oferite, in special pentru cele cu specific, rezervari etc.), agrement din aria limitrofa si posibilitatile de

tratament din statiunea Covasna;

- - trasee turistice;

- - informatii utile (informatii meteo, case de schimb, rent a car, mijloace de transport, agentii de turism, cluburi etc.).

In cadrul din dreapta va fi prezentata harta zonei, precum si date generale de localizare a acesteia. In acest cadru se vor afisa toate informatiile solicitate prin butoanele din cadrul din stanga (prezentate pe scurt mai sus).

􀂾􀂾CD-ROM - statiunea balneara COVASNA si imprejurimile sale - pe suport magnetic, distribuit prin agentii de turism, receptiile hotelurilor, punctele de informare turistica, reteaua de librarii). CD-ROM-ul va include detalii despre obiectivele turistice naturale si antropice, forme de turism practicabile in aceasta zona, obiceiuri si traditii, cazare si alimentatie.

􀂾􀂾Informatii generale despre statiunea COVASNA pe afisajul teletextului.

d) Materiale promotionale

- produse personalizate - agende, pixuri, fulare, caciuli, tricouri

- ambalaje, felicitari, carti postale

- diapozitive cu imagini din statiunea Covasna si din imprejurimi.

e) Manifestari promotionale - participarea la manifestari cu caracter expozitional se realizeaza prin organizarea de pavilioane sau standuri proprii, la targuri de turism, expozitii de fotografii, saloane nationale si internationale. Afisele, brosurile, pliantele se vor distribui in agentiile de turism, hoteluri si cu ocazia manifestarilor promotionale

f) Reduceri de preturi - au un efect promotional incontestabil. In cadrul actiunilor de stimulare a relansarii statiunii COVASNA si a imprejurimilor se inscrie si acordarea de facilitati diverse:

􀃆􀃆facilitati de pret pentru un sejur prelungit - se acorda o gratuitate pentru o persoana din doua in cazul unui sejur de cel putin 12 zile

􀃆􀃆facilitati de pret in extrasezon - reduceri de pret de 40% in lunile februarie, martie si aprilie

􀃆􀃆facilitati pentru copii - copii pana la 7 ani beneficiaza de gratuitate

􀃆􀃆alte facilitati: includerea in pachetul de servicii a unor actiuni cu titlul gratuit, reducere de tarif pentru grupuri peste minim 25 persoane, cadouri oferite tinerilor casatoriti in voiaj de nunta.

g) Pachete / oferte speciale - programe de valorificare a potentialului turistic a statiunii Covasna si a imprejurimilor.

Avand ca punct de plecare statiunea balneara COVASNA se pot organiza trasee turistice, cum ar fi:

􀃆􀃆programe culturale:

- excursie la Cetatea dacica Valea Zanelor

- excursii organizate cu autocarul, in afara orelor de tratament: bisericile reformate din satele Chirus, Papauti, Zagon, biserica fortificata si cetatea saseasca din comuna Zabala

- traseul monumentelor comemorative: casa memoriala Justian Teculescu, monument comemorativ Korosi Csoma Sandor, centrul cultural cu casa memoriala "Mikes Kelemen"

- tehnica populara - mori de apa in Voinesti - cartier al orasului Covasna si satul Zagon.

􀃆􀃆excursii cu mocanita pe calea ferata ingusta Covasna - Comandau - in care este inclus si Planul inclinat.

4.2.2. Publicitate clasica televiziune, presa, radio, panotaj.

a) Televiziune

Mesajul va fi expus pe toata perioada campaniei TV, dar frecventa de inserarea a spoturilor va fi variata. Posturile TV in care vor fi inserate spoturile sunt: TV Romania, PROTV, Antena1 si Prima TV. Reclamele vor fi plasate in orele de maxima audienta pentru publicul tinta (17.00 - 21.00), precum si in programele ce trateaza ca subiect, turismul. Pe langa inserarea spoturilor se vor realiza si prezentari ale acestui produs in emisiuni ca Atlas Magazin, Magazin Turistic, Teleenciclopedia, emisiuni matinale gen "Cafeaua cu sare" si emisiuni cu audienta mare, cum ar fi "Strict profesional", prin acestea urmarindu-se informarea detaliata asupra statiunii balneare COVASNA si a imprejurimilor.

Se poate realiza un film serial in perioada sarbatorilor de iarna, intitulat "Istoria statiunii COVASNA si a imprejurimilor", putand fi astfel vizionat de multi telespectatori din Romania, inainte de stirile de seara, cu durata de 10 minute pe episod.

b) Presa

Ca suport media de sustinere a campaniei TV recomandam folosirea presei. Anunturile din presa vor lega lansarea statiunii COVASNA de numele unor personalitati culturale sau din lumea politica, in cotidiane precum Adevarul, National, Libertatea sau Ziua Turistica.

Ca si in cazul ziarelor, in prezent exista o mare diversitate de reviste, impunandu-se o selectie atenta a acestora, cum ar fi inserarea mesajului acestui produs in revistele de specialitate - turism (Vacante & Calatorii, Voiaj Magazin).

c) Publicitate exterioara - prezentarea statiunii prin panouri, bannere, panouri mobile amplasate pe principalele autorute nationale si internationale din tara.

d) Publicitate interioara

- Postere, afise - se vor expune in capitalele judetelor din tara si in municipiul Bucuresti (in unitati culturale, hoteluri, in interiorul mijloacelor de

transport urban, statiilor de metrou, gari si aeroporturi, cabinelor telefonice), care trebuie sa contina ilustratii (peisaje, unitati turistice din statiune, , tren pe linia ingusta Covasna - Comandau), iar textul sa fie concis si informativ.

Diversificarea publicatiilor turistice, editate in mai multe limbi de circulatie internationala si distribuirea lor in tara si strainatate:

􀃆􀃆Pliante de prezentare - "Vacante familiale", 4, "Statiunea COVASNA - tratament . ca la mama acasa", "Aranjamente oferite si preturile aferente" etc.

􀃆􀃆Declansarea unor actiuni promotionale de amploare, prin includerea ofertei turistice a statiunii COVASNA in cataloagele marilor firme tour-operatoare.

CONCLUZII

Statiunea Covasna si imprejurimile sale reprezinta o zona de mare perspectiva a turismului romanesc. In aceasta idee, studiu de fata analizeaza posibilitatile de dezvoltare si amenajare, axate mai ales pe domeniul agrementului, cu scopul obtinerii unui produs turistic complex, competitiv pe piata turistica interna si externa. Aspectele care se desprind din aceasta analiza sunt in principal urmatoarele:

◊ ◊ resursele turistice naturale, intre care se remarca factorii naturali de cura, reprezinta suportul pe care se poate dezvolta la Covasna o statiune turistica de talie internationala; prezenta mofetelor asigura statiunii caracterul de unicat pe plan european;

◊ ◊ potentialul cultural, calea ferata cu ecartamet ingust, planul inclinat - o curiozitate a tehnicii mondiale - si domeniul schiabil imbogatesc si diversifica oferta turistica a statiunii;

◊ ◊ accesibilitatea in zona, cu iesire la importante artere rutiere (E 574) si magistrale feroviare, constituie inca o premisa favorabila pentru realizarea investitiilor propuse prin acest proiect;

◊ ◊ cadrul socio-economic actual aduce argumente in plus pentru dezvoltarea turismului ca activitate majora in economia locala (in principal: forta de munca excedentara, care prin reconversie sociala satisfac necesarul pentru turism si existenta unor ramuri economice cu profil agro-alimentar care asigura aprovizionarea statiunii cu produse locale, reducand costurile de transport);

◊ ◊ existenta unor structuri turistice (cazare, alimentatie, tratament), aflate in prezent in plin proces de modernizare, satisfac necesarul actual al statiunii;

◊ ◊ datele de specialitate din domeniul medical, arata ca in tarile Europei occidentale una din trei persoane are peste 50 ani si aproximativ 25 - 30 % din populatie sufera de afectiuni cardiovasculare, rezultand astfel o piata potentiala de circa 10 milioane de beneficiari ai serviciilor turistice de tratament balnear, pe afectiuni cardiovasculare, la care se mai poate adauga un important segment a carui motivatie principala este profilaxia si agrementul;

◊ ◊ desi tratamentul balnear este axat in principal pe afectiuni cardiovasculare, numeroase alte boli sunt tratate cu succes in statiune;

◊ ◊ conditiile climatice, cu referire directa la grosimea stratului de zapada si durata mentinerii lui, creeaza premise favorabile valorificarii domeniului schiabil existent in partea de sud-est a orasului Covasna, dar mai ales a celui din localitatea Comandau, o viitoare statiune montana pentru sporturile de iarna;

◊ ◊ punctele slabe ale proiectului, ca si riscurile implementarii lui sunt legate in principal de costurile mari necesare modernizarii sau reabilitarii drumurilor in interiorul statiunii sau a celor care fac legatura cu localitatile Zabala, Zagon sau Comandau

◊ ◊ proiectul de amenajare turistica este directionat pe doua zone, si anume:

AREALUL COVASNA, in care sunt propuse:

. . Hotel balnear de 4 stele, cu o capacitate de 300 locuri.

. . Sat de vacanta pentru tineret de 2 stele, capacitate totala: 160 locuri, din care bungalow - uri: 100 locuri, campare: 60 locuri.

. . Alimentatie: 840 locuri in 11 unitati diversificate de categorii diferite (restaurant clasic, restaurant cu specific pescaresc si vanatoresc, restaurant italian, patiserie, bar de zi, terase acoperite si descoperite, marea majoritate fiind incadrate la categoria I.

. . Agrement: sali de fitness, saune, piscine, squash, biliard, casino, bowling, sali de jocuri, terenuri de sport multifunctionale, discoteci, patinoar, paint-ball, partii de schi si sanius.

. . Reabilitarea liniei ferata inguste si a planului inclinat: repunerea in functiune a caii ferate inguste si implicit a planului inclinat; traseul caii ferate din gara statiunii Covasna pana la planul inclinat va fi insotit de o promenada dotata cu banci, umbrare, mici terase de alimentatie publica, chioscuri.

. . Tratament: baza de tratament cu o capacitate de 1000 proceduri majore/zi) aferenta hotelului de 4 stele.

. . Alte servicii: un centru de informare - documentare turistica, un magazin de suveniruri si materiale de promovare (harti, pliante, casete video, ghiduri turistice, un centru de inchiriere a materialelor sportive.

. . Instalatii, dotari tehnico-edilitare si elemente de infrastructura

. . Alte amenajari: se vor reface marcajele turistice pe traseele din zona, se vor amplasa indicatoare vizibile si explicite la intersectii, se vor amplasa panouri informative, harta turistica a zonei.

◊ ◊ Impactul socio - economic al proiectului se reflecta o oferta potentiala de circa 350 locuri de munca, la care se mai adauga oferta activitatilor colaterale, astfel incat, per total se estimeaza o crestere a ponderii locurilor de munca cu circa 10 %;

◊ ◊ Evaluarea lucrarilor de investitii, la curs BNR 1 EURO = 35.660 lei / 25.11.2006 este urmatoarea:

◊ ◊ Indicatorii economici ai activitatii structurilor turistice sunt:

- venituri totale:

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: de la 4.203.116 in primul an de functionare la 6.944.102 EURO in anul 10

− − profit net anual :

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: de la 898.636 EURO in primul an de functionare la 1.645.106 EURO in anul 10

− − rata profitului :

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: de la 21,38% in primul an de functionare la 23,69% in anul 10

− − cash - flow - ul (fluxul de numerar generat de activitatea obiectivelor) :

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: de la 1.262.437 EURO in primul an de functionare la 2.008.906 EURO in anul 10

◊ ◊ valorile indicatorilor economico - financiari, specifici analizarii oportunitatii investitiei sunt:

− − venitul net actualizat (VNA):

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: 8.227.777 EURO

− − rata interna de rentabilitate inclusiv valoarea reziduala (RIR):

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: 17,74%

− − termenul de recuperare (TR):

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: 6 ani si 1 luna

◊ ◊ promovarea produsului turistic obtinut prin amenajarile propuse va beneficia de o campania publicitara agresiva, fondata pe personalitatea marcii COVASNA - de aici si o varietate de sloganuri, lansate in special de sarbatori,prin:

a. Publicitate neconventionala: relatii publice, marketing direct, new media, materiale promotionale (produse personalizate, ambalaje, felicitari, carti postale, diapozitive), manifestari promotionale (participarea la manifestari cu caracter expozitional, expozitii de fotografii, saloane nationale si internationale cu: afise, brosuri, pliante), pachete/oferte speciale;

b. Publicitate clasica: televiziune, presa, radio, panotaj.

BIBLIOGRAFIE

Anexa nr. 1

- - Determinarea veniturilor

- - Bugetul previzionat de venituri si cheltuieli

- - Cash flow previzionat

- - Venit net actualizat

- - Rata interna de rentabilitate

Pentru urmatoarele structuri turistice:

1.1. Hotel balnear 3 stele

1.2. Sat de vacanta 2 stele

1.3. Complex de sport si agrement

1.4. Restaurant cu specific

1.5. Pizzerie

1.6. Cofetarie - patiserie

- Centralizator venituri totale, profit net, cash - flow previzionat, venitul net actualizat, rata interna de rentabilitate.

Anexa nr. 2

- - Determinarea veniturilor

- - Bugetul previzionat de venituri si cheltuieli

- - Cash flow previzionat

- - Venit net actualizat

- - Rata interna de rentabilitate