|
Transportul se refera la deplasarea de la un loc la altul a persoanelor precum si a bunurilor, semnalelor sau informatiilor. Termenul vine din latina, de la 'transportare', trans (peste) si portare (insemnand a purta sau a cara)[1].
Transportul este o activitate care a aparut odata cu existenta omului. Limitele fizice ale organismului uman in privinta distantelor ce puteau fi parcurse pe jos si a cantitatii de bunuri ce puteau fi transportate, au determinat, in timp, descoperirea unei game variate de cai si mijloace de transport.
Transportul faciliteaza accesul la resursele naturale si stimuleaza schimburile comerciale.
Sectorul transporturilor are diverse aspecte. Simplificand si generalizand am putea discuta de trei mari ramuri: infrastructura, vehicule, gestiune.
Infrastructura de transport cuprinde toata reteaua de transport (strazi, autostrazi, cai ferate, canale navigabile, culoare de zbor, conducte, etc.) si terminalele (aeroporturile, statiile feroviare, autogarile, etc)[2].
Transporturile reprezinta un domeniu important al activitatii economico-sociale pentru ca prin intermediul lor se efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si persoanelor in scopul satisfacerii necesitatilor materiale si spirituale ale societatii omenesti.
Dezvoltarea, diversificarea si modernizarea transporturilor au fost determinate de extinderea si intensificarea productiei si a circulatiei marfurilor, de adancirea diviziunii internationale a muncii.
Avand in vedere necesitatea realizarii legaturilor dintre productie si consum, transporturile sunt acelea care deplaseaza bunurile obtinute in celelate ramuri ale productiei materiale din locul in care au fost produse la cel in care urmeaza a fi consumate in cadrul pietei interne si internationale.
Obiectul activitatii de transport il constituie deplasarea in spatiu a calatorilor si marfurilor[3].
Insa nu toate deplasarile in spatiu constituie obiectul activitatii de transport supuse contractului de transport. Astfel, transportul informational, transportul de lichide si gaze prin conducte si alte activitati asemanatoare nu pot forma obiectul contractului de transport. Aceste activitati se realizeaza prin instalatii proprii si nu necesita operatiunile specifice pe care le presupune activitatea de transport, cum ar fi: preluarea de catre transportator a marfurilor, obligatia de paza si preluarea lor la destinatie.
Considerata sub aspectul continutului sau economic, activitatea de transport constituie mijlocul prin care se inlesneste schimbul de bunuri si deplasarea persoanelor, spre deosebire de deplasarea gandirii (transportul corespondentei, faxul, transmisiunile telefonice), transport ce este supus altor reguli.
De asemenea, ramane in afara sferei noastre de preocupare transportul postal care, desi se realizeaza pe baza unor raporturi juridice intre transportator si unitatea de posta, nu se integreaza in contractul de transport. Mai mult, nici expeditorul, nici destinatarul nu au legaturi juridice cu unitatea de transport ce realizeaza activitatea de corespondenta.
Astfel, activitatea de transport poate fi definita ca actiunile prin care se organizeaza si se realizeaza deplasarea calatorilor si marfurilor in spatiu si timp.
Un rol important il are transportul in sfera productiei unde, printr-o mai buna organizare, poate contribui la: reducerea ciclului de productie, accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante, imbunatatirea indicatorilor economico-financiari.
Productia unei intreprinderi este deservita nu numai de transportul intern, ci si de transportul care realizeaza legaturile externe ale acesteia cu celelate intreprinderi si cu intreaga economie nationala.
De aici decurge functia importanta a transporturilor de a sustine legaturile de productie intre intreprinderi, comunicatiile intre marile centre industriale, intre cele industriale si agricole, etc. Acest rol este indeplinit de transporturile de utilitate publica, in componenta carora intra: caile ferate, fluviale si maritime, rutiere, transportul aerian si transportul de calatori[4]. Acesta din urma deserveste procesul de productie prin deplasarea muncitorilor la si de la locul de munca.
Rolul transporturilor este evident, prin intermediul acestora asigurandu-se procesul de productie cu mijloace de productie si forta de munca.
Importanta transporturilor consta nu numai in functia pe care o au in dezvoltarea complexului socio-economic national, ci si in rolul important exercitat asupra amplificarii relatiilor dintre state. Astfel, transporturile internationale reprezinta mijlocul material ce sta la baza relatiilor economice cu celelate tari ale lumii. Acestea continua procesul de productie in sfera circuitului economic mondial si reprezinta un sistem tehnico-economic complex prin intermediul caruia o parte din produsul social este realizat pe pietele externe in schimbul unor marfuri necesare economiei nationale, contribuind astfel la modificari de structura, calitate si cantitate in produsul intern brut, produsul national brut si produsul national net.
Sistemele de transport pot fi definite ca totalitatea mijloacelor si instalatiilor intrebuintate in vederea inlaturarii distantelor.
In compunerea si organizarea transporturilor intra elemente de ordin tehnic[5]:
drumul
mijlocul de transport
forta de munca a mijlocului de transport.
Transporturile se pot clasifica astfel[6]
a) Din punctul de vedere al obiectului transportului:
1. transport de calatori
2. transport de marfuri.
b) Dupa mijloacele intrebuintate transporturile pot fi
1. feroviare
2. rutiere
3. navale
4. aeriene
5. speciale
6. combinate.
1. Transportul feroviar efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor cu ajutorul mijloacelor de tractiune (locomotivele) si a mijloacelor tractate (vagoanele) care circula pe trasee fixe si pe cai ferate.
Transportul feroviar se caracterizeaza prin:
regularitatea efectuarii circulatiei in toate anotimpurile, ziua si noaptea, aproape independent de vreme;
mijloacele de transport feroviare dispun de o mare capacitate in raport cu cele auto si aeriene;
din punct de vedere economic se remarca costul mai ridicat al transportului feroviar in comparatie cu cel fluvial, maritim si prin conducte si, de regula, mai mic fata de cel auto si aerian. Transportul pe calea ferata necesita investitii mari comparativ cu cel auto. Astfel, investitiile pentru constructia unei cai ferate sunt de 3 ori mai mari decat cele pentru constructia unei sosele. De asemenea, si investitiile necesare pentru achizitionarea materialului rulant sunt ridicate. La fel, si costul intretinerii mijloacelor de transport feroviar si al liniilor se situeaza la un nivel superior in comparatie cu cel auto sau naval.
2. Transportul rutier efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor cu ajutorul autovehiculelor care sunt mijloace de transport autopropulsate.
Ca particularitate a acestor mijloace de transport se remarca faptul ca dispun de o mare mobilitate, putand fi intrebuintate, in functie de vreme, pe orice fel de drum. Transportul auto ofera posibilitatea incarcarii marfii direct de la punctul de expediere si descarcarea ei direct la punctul de destinatie, fara a fi necesare transbordari si manipulari suplimentare.
Mijloacele de transport auto se deplaseaza cu viteze mari ca urmare a vitezei comerciale mari si a simplitatii operatiunilor tehnologice de incarcare si descarcare. Ele se pot pregati rapid si usor in vederea efectuarii transportului, necesitand cheltuieli reduse in acest scop.
Transportul auto ofera cea mai mare eficienta pe distante scurte.
3. Transportul naval efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor cu ajutorul navelor.
Transportul naval se caracterizeaza prin marea capacitate de incarcare insa, in comparatie cu celelalte modalitati de transport, chiar si cele mai moderne nave au viteza de deplasare relativ redusa, desi trebuie sa parcurga distante foarte mari.
Navigatia maritima si fluviala realizeaza legaturi dintre porturi diferite de pe glob, in conditii de eficienta ridicata, investitiile fiind relativ reduse in raport cu transportul terestru.
Transportul naval este adecvat pentru bunurile de masa cu valoare redusa, unde nivelul cheltuielilor de transport prevaleaza asupra duratei transportului.
Avantajul transportului pe apa, din punct de vedere al costului, este mai evident pe distante mari, transoceanice.
4. Transportul aerian efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor cu ajutorul aeronavelor.
Printre particularitatile tehnico-economice ale transportului aerian se numara
rapiditatea - este caracteristica esentiala a transportului aerian. Aceasta este evidentiata de viteza mare de deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalata de nici un alt mijloc de transport;
regularitatea - consta in aceea ca transportul aerian se efectueaza dupa un program precis in orice perioada a anului, atat ziua, cat si noaptea;
oportunitatea - se refera la faptul ca acest mod de transport pune la dispozitia celor interesati, oricand si oriunde sunt amenajate puncte terminale, cel mai modern mijloc de transport.
5. Transporturile speciale sunt transporturi neconventionale, a caror pondere a crescut substantial in ansamblul transporturilor si care se efectueaza cu mijloace total diferite de cele clasice.
Spre exemplu, transporturile prin conducte sunt utilizate pentru deplasarea unor marfuri de masa lichide, in flux continuu, in relatiii de transport stabile. Acest mod de transport: prezinta un cost scazut, pierderi minime de manipulare, nu este influentat de conditiile atmosferice, nu afecteaza mediul inconjurator, necesita personal de deservire redus, prezinta regularitate si se efectueaza fara cursa goala.
Transportul rutier este un mod de transport terestru si totodata un subsistem al sistemului national al transporturilor care asigura deplasarea in spatiu a marfurilor si persoanelor cu ajutorul autovehiculelor (mijloace de transport auto-propulsate) si al mijloacelor tractate (remorci, trailere etc.).
Autovehiculele se caracterizeaza printr-o mobilitate deosebita, nefiind legate de instalatii speciale fixe cum este cazul in transportul feroviar, de pilda linii de cale ferata, depouri, triaje etc.. Datorita acestui fapt, ele pot patrunde in locuri unde alte mijloace de transport nu au accesibilitate, constituind o componenta indispensabila a transporturilor multimodale.
Cu ajutorul autovehiculelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor si pana la beneficiarul mirfurilor din tara sau strainatate, evitandu-se transbordarile pe parcurs si consecintele acestora: manipulari costisitoare; pierderi cantitative si calitative; rataciri de colete; sustrageri etc. Totodata, devine posibila folosirea unor ambalaje mai usoare si mai ieftine, scurtarea perioadei de timp cat marfa se afla in procesul de circulatie.
Mijloacele auto pot asigura livrari succesive, la termene stabilite, care-l scutesc pe beneficiar sa creeze stocuri de siguranta importante. Se elimina astfel depozitarea excesiva, deprecierea marfii in timpul depozitarii, imobilizarea unor importante fonduri banesti in stocuri prea mari si se creeaza posibilitatea utilizarii lor in alte scopuri; importatorul ofera un pret mai avantajos pentru asemenea livrari "in grafic".
Pentru tarile care-si produc singure mijloacele auto de care au nevoie si dispun de combustibili lichizi din productia proprie, cum este cazul tarii noastre, cheltuielile in valuta pentru transporturile internationale sunt mai mici comparativ cu alte moduri de transport. Singurele cheltuieli in valuta sunt taxele de sosele, alimentarea cu combustibil pe parcurs extern, diurna si cazarea conducatorilor auto, alte taxe.
Mijloacele de transport auto prezinta insa si anumite limite[7]:
capacitatea lor de transport relativ redusa, in comparatie cu cea a trenurilor de marfa sau a navelor comerciale, determina costuri specifice pe tona-kilometru de cateva ori mai ridicate decat in transportul feroviar si naval;
eficienta in transportul auto se realizeaza indeosebi pe distante scurte;
transportul auto este afectat in mod deosebit de actuala criza energetica pe plan mondial intrucatconsuma combustibili costisitori si greu de procurat.
Tendintele care se manifestp in prezent in transportul auto din Romania si din alte tari sunt generate tocmai de preocuparile specialistilor de a face acest mod de transport mai economic si mai rentabil. In acest sens, mentionam:
tendinta de crestere a puterii si capacitatii de transport a mijloacelor auto. Autocamioanelemoderne de mare capacitate se caracterizeaza prin robustete, grad redus de uzura, perioada de timp mai mare intre doua reparatii, autonomie mai mare de alimentare si costuri specifice de transport mai mici in comparatie cu autovehiculele de capacitate medie si mica;
tendinta de extindere a tractiunii diesel, mult mai economica decat cea pe baza de benzina;
adancirea specializarii mijloacelor de transport auto atat in legatura cu cresterea partizilor de marfa, cat si cu exigentele impuse de specificul transportului diverselor marfuri;
cresterea preocuparilor pentru construirea unor mijloace de transport auto cu consumuri specifice de carburanti cat mai mici si extinderea cercetarilor pentru proiectarea si construirea unor autovehicule capabile sa functioneze prin utilizarea altor surse de energie.
Conventiile care stau la baza activitatii de transport sunt[8]:
Conventia de la Geneva (15 mai 1956)
Scrisoarea de trasura tip C.M.R.
Contractul de transport tip CMR - se cosidera incheiat atunci cand marfa a fost incarcata in autocamion, iar conducatorul auto a semnat scrisoarea de trasura de preluare a marfii.
Elementele pe care trebuie sa le contina CMR:
1. numele si adresa expeditorului
2. locul si data intocmirii scrisorii de trasura
3. numele si adresa transportatorului
4. locul si data primirii marfii pentru transport
5. locul prevazut pentru eliberarea marfii
6. numele si adresa destinatarului
7. denumirea marfii, felul ambalajului, denumirea general cunoscuta - pentru marfurile periculoase
8. numarul coletelor, marcajele
9. cantitatea
10. instructiuni privind formalitatile vamale
11. mentiunea ca transportul este supus regimului stabilit prin CMR
12. termenul de efectuare
13. valoarea declarata a marfii
14. instructiunile expeditorului cu privire la conservare si manipulare
15. documentele privitoare la raspunderea transportatorului cu privire la ratacirea marfii
16. mentiunea expresa de interzicere a transbordarii marfii.
Factorii care influenteaza tariful[9]
Pentru transporturile interne exista tarife de transport publicate. Pentru cele externe nu exista tarife publicate. Acestea se formeaza in functie de cerere si oferta. Tariful variaza in functie de:
1. distanta de transport
2. tipul de autocamion folosit
3. specificul soselelor
4. felul marfii
5. posibilitatea folosirii camionului si in cursa de retur
6. nivelul de pret al combustibilului in tarile de parcurs
7. garantarea sau nu a duratei transportului
8. nivelul taxelor / posibilitatea de a beneficia de autorizatii de transport cu scutire de plata a taxelor de drumuri
9. autorizatiile de transport
10. sezon si clima
Principalele prevederi ale conventiei TIR (elaborata in 1975 de catre Comisia Economica pentru Europa - ONU) sunt ca daca se foloseste carnetul TIR:
- apar avantaje de ordin vamal - tranzit fara a fi supuse controlului vamal
- nu se depune garantia vamala in valuta
Prevederile conventiei AETR - privind regimul de lucru al echipajelor autovehicolelor :
1. perioada de conducere: conducerea continua max 4 ore / 8 ore pe zi / 48 ore pe saptamana
2. pauzele de conducere: la 4 ore de conducere continua 1 ora pauza
3. perioada de odihna zilnica: odihna zilnica min 11 ore consecutive in timp de 48 de ore
4. perioadele saptamanale de odihna: la 7 zile - 24 de ore de odihna
5. evidenta programului de lucru: inregistrarea pe diagrama tahografului si pe carnetul de evidenta al timpului zilnic de munca si de odihna.
Prevederile conventiei ADR legate de transportul produselor chimice cu mijloace auto sunt:
statele membre interzic transportul pe teritoriul lor a unor anumite marfuri periculoase
permit transportul altor marfuri periculoase.
Acordul cu privire la transporturile internationale de marfuri perisabile si instalatiile speciale pentru aceste transporturi ATP
Controlul instalatiilor de catre autoritatile competente din tara unde sunt inregistrate si inmatriculate (periodic din 6 in 6 luni) - eliberarea unui atestat.
Fiecare autovehicul rutier trebuie sa aiba la bord un atestat sau o copie
Prevederile ATP se extind la toate mijloacele de transport rutier, feroviar si maritim - atunci cand atunci cand transporturile sunt continuate pe cale terestra si parcursul maritim nu depaseste 150km.
1.4.2 Componentele transportului
Procesul de transport al persoanelor si al marfurilor pe sosele are trei componente de baza[10]: drumul, autovehiculul si conducatorul auto.
Drumul
Ca suport material pe care se deruleaza circulatia autovehiculelor, drumul conditioneaza prin calitatile sale mobilitatea autovehiculelor si eficienta exploatarii lor tehnice si comerciale.
Un drum este cu atat mai bun cu cat solicita din partea autovehiculului o forta de tractiune mai mica, permite circulatia cu viteza mare in limitele legale admise, prezinta un grad de uzura minim si o siguranta maxima pentru circulatie.
Totalitatea drumurilor situate pe intreg teritoriul tarii formeaza reteaua rutiera. In cadrul acesteia, din punct de vedere al importantei economice si administrative, deosebim[11]:
drumurile publice, respectiv acele cai de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, amenajate pentru circulatia vehiculelor si aflate in administrarea unui organ de stat, daca sunt deschise circulatiei publice si satisfac cerintele de transport rutier ale intregii economii nationale si ale populatiei;
drumurile de exploatare, care satisfac cerintele de transport ale unor unitati economice (agricole, forestiere etc.).
La randul lor, drumurile publice se impart in[12]:
a) drumuri de interes republican
b) drumuri de interes local.
Din categoria drumurilor de interes republican fac parte autostrazile si drumurile nationale. Autostrazile sunt drumuri de mare capacitate, rezervate exclusiv circulatiei autovehiculelor. Ele sunt prevazute cu cai de rulare unidirectionale separate printr-o banda mediana, intersecteaza denivelat orice alta cale de circulatie, evita pe cat posibil localitatile, iar accesul si iesirea autovehiculelor sunt permise numai prin locuri special amenajate.
Drumurile nationale fac legatura intre principalele orase ale tarii si intre acestea si punctele de frontiera cele mai importante.
Din categoria drumurilor de interes local fac parte: drumurile judttene, cele comunale si reteaua stradala a oraselor tarii. Drumurile judetene fac legatura intre principalele localitati ale judetelor, iar cele comunale se ramifica din cele judetene.
Caracteristic transporturilor rutiere din tara noastra, dar si din alte tari, este faptul ca drumurile si autovehiculele se afla in administrare diferita.
Autostrazile si drumurile nationale, respectiv drumurile de interes republican, se afla in administrarea regiei autonome Administratia Nationala a Drumurilor (A.N.D.). Drumurile judetene se afla in administrarea primariilor judetene, cele comunale in administrarea primariilor comunale, iar reteaua stradala a oraselor - in administrarea primariilor oraselor respective.
Administratia Nationala a Drumurilor este organizata si functioneaza in conformitate cu Legea nr. 15/1990 si cu regulamentul de organizare si functionare al acesteia. Ea este persoana juridica finantata de la bugetul statului iar Ministerul Transporturilor este imputernicit sa reprezinte interesele statului roman in cadrul A.N.D.
Administratia Nationala a Drumurilor are ca obiect de activitate administrarea, intretinerea si exploatarea autostrazilor si drumurilor nationale in scopul desfasurarii traficului rutier in conditii de siguranta a circulatiei si coordoneaza dezvoltarea unitara a intregii retele de drumuri in concordanta cu cerintele economiei nationale si cele de aparare. Ea este imputernicita sa aprobe constructia si modernizarea drumurilor nationale potrivit competentelor si indeplineste functia de avizare, coordonare si control a activitatii pe reteaua de drumuri locale si de exploatare.
Documentatiile tehnice privind lucrarile de investitii referitoare la modernizarea, constructia si sistematizarea drumurilor nationale trebuie avizate de Ministerul Apararii, prin Stat Major General.
Administratia Nationala a Drumurilor are ca principale atributii urmatoarele[13]:
elaboreaza studii, prognoze si programe pentru dezvoltarea si sistematizarea retelei de drumuri si constructia de autostrazi in Romania pentru a satisface nevoile economice si cele de aparare;
emite norme tehnice obligatorii pentru toate organele si organizatiile ce au in administrare sau in folosinta drumuri publice sau de exploatare;
asigura gestiunea si repartizarea fondurilor alocate de la buget pentru constructia, modernizarea, exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor;
organizeaza licitatii pentru finantarea si executia lucrarilor de constructii, de drumuri si autostrazi in scopul realizarii programelor aprobate;
asigura cooperarea si intretinerea de relatii pe plan tehnic si economic in domeniul drumurilor si autostrazilor, cu organisme si organizatii internationale.
Administratia Nationala a Drumurilor are in exploatare o retea de 14.683 km drumuri nationale. In prezent sunt sectoare de drumuri nationale cu doua benzi de circulatie in care capacitatea retelei nu mai satisface fluenta si siguranta in circulatie, avand un trafic ce depaseste limita de 7500 vehicule fizice in 24 ore (Bucuresti-Brasov, Bucuresti-Giurgiu, Craiova-Pitesti etc.).
Comparativ cu tarile europene dezvoltate din punct de vedere rutier, Romania continua sa se mentina pe o treapta inferioara in ceea ce priveste asigurarea fondurilor necesare pentru intretinerea si repararea retelei de drumuri publice, spre deosebire de marea majoritate a tarilor europene care au aplicat taxe utilizatorilor drumurilor acoperind integral cheltuielile necesare.
De aceea se impune cu necesitate promovarea unui act legislativ si in tara noastra pentru sustinerea financiara a infrastructurii transporturilor rutiere si realizarea unor obiective strategice care sa asigure pe termen lung[14]:
imbunatatirea starii tehnice a retelei de drumuri publice existente prin masuri de intretinere si ranforsare;
crearea conditiilor necesare pentru aducerea retelei rutiere la nivelul standardelor europene si asocierea Romaniei in Comunitatea Europeana prin mari lucrari de modernizare;
dezvoltarea etapizata a unei retele de autostrazi si drumuri expres pe baza unui program, care sa aibe la baza studii aprofundate de fezabilitate.
Autovehiculul
Autovehiculele si remorcile acestora pot circula pe drumurile publice din Romania numai daca starea lor tehnica corespunde normelor si standardelor nationale de siguranta rutiera si protectie a mediului inconjurator.
Pentru a putea fi mentinute in circulatie, autovehiculele si remorcile inmatriculate trebuie supuse periodic, de catre proprietari, unei inspectii tehnice. De exemplu, automobilele utilitare, cele specializate si speciale, autoremorcherele si remorcile acestora, avand masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 t, precum si tractoarele rutiere si remorcile acestora sunt supuse inspectiei tehnice la cel mult un an.
Inspectia tehnica se efectueaza in statii de inspectie tehnica autorizate si consta in verificarea starii tehnice a autovehiculului, fara demontare, utilizandu-se aparatura adecvata.
Daca vehiculul corespunde normelor prescrise, statia de inspectie tehnica consemneaza in anexa certificatului de inmatriculare data pana la care trebuie efectuata urmatoarea inspectie tehnica si aplica ecusonul de inspectie tehnica pe placa de inmatriculare.
Daca starea tehnica nu corespunde in totalitate normelor prescrise, statia de inspectie tehnica poate permite circulatia pe o perioada care nu poate depasi 30 de zile.
Statiile de inspectie tehnica executa inspectiile tehnice la un tarif unic, corespunzator categoriei autovehiculului.
Autovehiculele si remorcile care urmeaza sa fie inmatriculate pentru prima data in Romania, trebuie sa fie omologate pentru circulatia pe drumurile publice prin Registrul Auto Roman.
Omologarea pentru circulatia pe drumurile publice trebuie solicitata de catre producatori sau reprezentantii autorizati ai acestora ori, dupa caz, de persoanele care le importa sau le construiesc din piese detasate. Omologarea poate fi individuala sau de tip.
Omologarea individuala se acorda pentru autovehiculele si remorcile care au fost anterior inmatriculate in alte tari, celor noi, construite in tara sau importate in serie mai mica de zece bucati de acelasi tip, pe an, precum si celor construite din piese detasabile. Ea se acorda de catre reprezentantul Registrului Auto Roman din cadrul statiei de inspectie tehnica autorizata in acest sens, din judetul sau municipiul Bucuresti unde isi are domiciliul (sediul) persoana care solicita omologarea. Daca autovehiculul corespunde normelor tehnice de siguranta a circulatiei si de protectie a mediului inconjurator, precum si folosintei careia ii este destinat, reprezentantul Registrului Auto Roman elibereaza cartea de identitate a autovehiculului.
Omologarea de tip se acorda pentru autovehiculele si remorcile noi, construite in tara sau importate in serie mai mare de 10 bucati de acelasi tip, pe an.
Daca tipul de autovehicul corespunde normelor tehnice de siguranta a circulatiei si de protectie a mediului inconjurator precum si folosintei careia ii este destinat, Registrul Auto Roman elibereaza un certificat de omologare pentru circulatie, continand descrierea sumara a elementelor care caracterizeaza acest tip de autovehicul. Producatorii sau reprezentantii autorizati ai acestora trebuie sa mentioneze in cartea de identitate pe care o elibereaza pentru fiecare autovehicul pe care il livreaza, conformitatea cu caracteristicile tehnice cuprinse in certificatul de omologare pentru circulatie.
Pentru verificarea indeplinirii conditiilor tehnice de catre autovehiculele si remorcile acestora care circula pe drumurile publice, Ministerului Transporturilor ii revin urmatoarele atributii[15]:
elaborarea, impreuna cu Ministerul de Interne, a conditiilor tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca autovehiculele, precum si a metodologiei de inspectie tehnica si omologare pentru circulatie a autovehiculelor si remorcilor acestora;
autorizarea, impreuna cu M.I.R.A., a anfiintarii si functionarii statiilor de inspectie tehnica, tinand seama de dotarea materiala si nivelul de calificare profesionala a personalului acestora;
stabilirea tarifului pentru inspectia tehnica in functie de categoria autovehiculelor;
controlul modului cum se desfasoara activitatea statiilor de inspectie tehnica si dispunerea masurilor corespunzatoare;
asigurarea specializarii profesionale a personalului statiilor de inspectie tehnica;
controlul la producator sau vanzator in ce priveste conformitatea caracteristicilor tehnice ale autovehiculelor cu tipul omologat pentru circulatie si dispunerea retragerii omologarii pentru circulatie, in caz de neconcordanta;
sa solicite producatorului sau reprezentantului autorizat al acestuia sa remedieze, pe cheltuiala sa, defectiunile de fabricatie constatate in mod repetat la mai multe vehicule de acelasi tip, care pun sau pot pune in pericol siguranta circulatiei sau protectia mediului inconjurator. Daca defectiunile sunt grave, poate dispune, impreuna cu M.I.R.A., interdictia de folosire pana la remediere sau retragerea din circulatie a tuturor autovehiculelor de tipul respectiv.
Toate acestea nu scutesc producatorul sau reprezentantul autorizat al acestuia de raspunderea ce-i revine, potrivit legii, pentru pagubele produse proprietarilor prin interdictia de folosire ori retragerea din circulatie a autovehiculelor respective.
In actuala etapa de tranzitie de la economia hipercentralizata la economia de piata libera transporturile rutiere din tara noastra se caracterizeaza prin:
structurarea parcului de autovehicule in societati comerciale de dimensiuni mai mici, independente din punct de vedere economic si administrativ;
liberul acces al intreprinzatorilor la activitatea de transport in general, si la cea de transport rutier, in particular, ceea ce a condus la crearea unui sector privat dinamic, in continua crestere;
practicarea libera a profesiunii de transportator, fara ingradirea zonei de activitate sau a categoriei de prestatii;
crearea unui climat concurential prin practicarea unor tarife libere nu numai intre transportatorii auto, dar si intre sistemele de transport (auto, cale ferata);
multiplicarea partenerilor in cadrul pietei transporturilor ca urmare a liberalizarii structurilor administrative in toate sectoarele economiei.
Societatile comerciale de transporturi auto infiintate in temeiul legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale constituie in prezent principalii agenti economici in acest sector de activitate. Treptat, dupa 1990, acestea au fost privatizate in cea mai mare parte.
Obiectul de activitate al acestor societati comerciale pe actiuni consta in[16]:
executarea de transporturi de marfuri in trafic intern si international cu mijloacele auto din dotare, pentru agentii economici de stat sau privati, romani sau straini;
efectuarea in atelierele proprii a lucrarilor de intretinere si reparatii la parcul din dotare si activitate, service pentru autovehicule, indiferent de detinatorii acestora (agenti economici de stat sau privati, romani sau straini);
pregatirea soferilor profesionisti si amatori;
transporturi de calatori si turistice;
inchirieri de autovehicule;
expeditii de marfuri, aprovizionare-desfacere, servicii si alte activitati in domeniul auto.
Conducatorul autovehiculului
Autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice numai daca, pe langa indeplinirea conditiilor tehnice necesare, sunt inmatriculate la organele de politie si conducatorii lor poseda permise de conducere valabile pentru categoria din care face parte autovehiculul condus.
Inainte de plecarea in cursa, conducatorul autovehiculului este obligat sa verifice starea tehnica a acestuia si in special sistemele de transmisie, directie, franare, rulare, lumini si semnalizare. Daca autovehiculul nu indeplineste conditiile tehnice, conducatorul sau nu va pleca in cursa.
In timpul conducerii, conducatorul autovehiculului trebuie sa aibe asupra sa[17]
permisul de conducere, cu anexa acestuia;
certificatul de inmatriculare a autovehiculului;
foaia de parcurs pentru autovehiculele apartinand intreprinderilor;
dovada verificarii tehnice anuale sau, dupa caz, talonul cu reviziile tehnice ale autovehiculului. El trebuie sa respecte riguros, in timpul conducerii, semnificatia mijloacelor de semnalizare rutiera, semnalele agentilor de circulatie si ale conducatorilor de vehicule. De asemenea, trebuie sa execute in siguranta si cu respectarea normelor legale manevrele privind incadrarea autovehiculului in mers, depasirea altor vehicule, acordarea prioritatii de trecere, intoarcerea si mersul inapoi, trecerea la nivel cu liniile de tramvai si cu cele de cale ferata, oprirea si stationarea voluntara, parcarea s.a. Totodata conducatorul autovehiculului trebuie sa aibe in permanenta o conduita preventiva si o etica profesionala deosebita.
Ministerul Transporturilor, in calitate de organ de specialitate al administratiei publice centrale, este autoritate de stat in domeniul transportului rutier si reprezinta autoritatea competenta care asigura realizarea, modernizarea, dezvoltarea si siguranta transporturilor rutiere.
In calitate de organ de specialitate al administratiei publice centrale, Ministerul Transporturilor are urmatoarele atributii[18]:
elaboreaza strategiile de dezvoltare a activitatilor de transport rutier si reglementarile specificeacestui mod de transport;
elaboreaza programe de dezvoltare si modernizare a sistemului national de transport rutier, desiguranta rutiera si de protectie a mediului;
asigura conditiile unui mediu concurential normal in activitatea de transport rutier, in corelatie cucelelalte moduri de transport;
stabileste norme obligatorii pentru operatorii de transport, conditiile tehnice pe care trebuie sa leindeplineasca vehiculele rutiere, metodologia de omologare pentru circulatie a autovehiculelor si cea de inspectie tehnica periodica a acestora; controleaza respectarea reglementarilor specifice de catre utilizatorii infrastructurilor si de catre operatorii de transport rutier.
Ministerul Transporturilor, in calitate de autoritate de stat in domeniul transporturilor rutiere, are urmatoarele atributii[19]
exercita autoritatea de registru si inspectie in transporturile rutiere si tine evidenta tuturor tipurilorde vehicule admise in circulatie (cu exceptia celor a caror evidenta este tinuta de M. Ap, M.I.R.A. etc);
certifica incadrarea vehiculelor rutiere in normele tehnice privind siguranta circulatiei rutiere,protectia mediului si folosinta conform destinatiei; omologheaza pentru circulatie vehiculele rutiere si poate dispune, daca este cazul, suspendarea sau anularea certificatului de omologare;
certifica sau omologheaza echipamentele,
piesele de schimb si materialele pentru vehiculelefabricate in
certifica incadrarea in normele de poluare si siguranta a circulatiei a vehiculelor rutiere, precum sisistemele de calitate ale producatorilor de vehicule rutiere; autorizeaza agentii economici care presteaza servicii de reparatii auto si de inspectie tehnica si controleaza activitatile acestora;
stabileste norme obligatorii privind organizarea si desfasurarea transporturilor rutiere sicontroleaza respectarea reglementarilor interne si internationale in activitatile transporturilor rutiere;
acorda licenta de transport operatorilor de transport public si licenta de executie pe vehicul, infunctie de categoriile si tipurile de transport rutier;
autorizeaza infiintarea si functionarea centrelor de pregatire si perfectionare a personalului dinsectorul de transporturi rutiere (cu exceptia celor care apartin M. Ap., M.I.R.A., S.R.I. etc.); stabileste norme metodologice si organizeaza pregatirea, examinarea si atestarea profesionala a instructorilor.
Ministerul Transporturilor este autoritatea competenta pentru aplicarea acordurilor si conventiilor internationale, bilaterale sau multilaterale, din domeniul transporturilor rutiere international, la care Romania este parte.
Operatorii de transport rutier pot efectua transporturi rutiere publice si/sau in interes propriu. Transportul rutier public se efectueaza pe baza de contract, contra plata, de catre un agent economic titular al licentei eliberate de Ministerul Transporturilor, avand ca obiect de activitate transportul rutier, si care detine in proprietate sau cu chirie vehicule rutiere, indiferent de capacitatea de transport a acestora.
Transportul rutier in interes propriu poate fi efectuat in folos propriu sau in interes personal.
Transportul rutier in folos propriu este efectuat fara incasarea unui tarif sau a echivalentului in natura sau servicii a acestuia si se realizeaza, in principal, in urmatoarele conditii[20]:
- foloseste vehicule detinute in proprietate sau inchiriate care sunt conduse de catre angajatii sau de unii membri asociati ai operatorului de transport;
- este o activitate accesorie sau auxiliara a celorlalte activitati ale operatorului de transport;
- marfurile sau bunurile sunt proprietatea operatorului de transport, sau au fost vandute, cumparate sau inchiriate, ori au fost produse, extrase, prelucrate sau reparate de catre acesta, scopul fiind numai acela de a le deplasa, transportul fiind spre sau de la operatorul de transport, pentru satisfacerea necesitatilor proprii;
- persoanele transportate sunt angajatii operatorului de transport sau membrii de familie ai acestuia, scopul transportului fiind deplasarea in interes familial, social sau de refacere.
Transportul rutier in interes personal se efectueaza de persoane fizice, cu vehicul proprietate personala, cu respectarea prescriptiilor privind numarul de locuri si a masei maxime autorizate, pentru deplasarea membrilor familiei, precum si a bunurilor aflate in proprietatea lor.
Transportul rutier intern si/sau international se executa de catre operatorii de transport rutier, romani si straini, care detin si utilizeaza autovehicule inmatriculate in Romania, conduse de persoane cu cetatenie romana sau de catre cetateni straini cu drept de munca in Romania.
Transporturile rutiere internationale directe sau in tranzit, sau transporturile in zona de mic trafic de frontiera pe teritoriul Romaniei se pot executa de catre operatorii de transport rutier straini, cu respectarea legislatiei romane, a acordurilor si conventiilor internationale din domeniul transporturilor rutiere, la care Rominia este parte.
Licentele de transport pot fi suspendate sau anulate in caz de abateri repetate de la reglementarile specifice privind transportul rutier si protectia mediului, cand una din conditiile impuse pentru obtinerea licentei de transport nu mai este indeplinita.
Efectuarea unui transport rutier public, de o anumita categorie si un anumit tip de transport, este permisa pe baza licentei de executie emisa de autoritatea competenta pentru fiecare vehicul, pe numar de circulatie.
Licenta de executie, impreuna cu celelalte documente stabilite de autoritatea competenta, trebuie sa se afle la bordul vehiculului rutier si vor fi prezentate organelor de inspectie si control abilitate.
Licen-a de executie se acorda pe perioada solicitata de operatorul de transport, dar nu mai mult de un an. Ea poate fi suspendata sau anulata in cazul in care nu sunt respectate conditiile impuse la eliberare.
Constituie contraventie, in masura in care potrivit legii penale nu sunt considerate infractiuni, si se sanctioneaza ca atare, urmatoarele fapte[21]:
efectuarea de transporturi fara licenta, cu licente suspendate sau anulate;
efectuarea de transporturi pentru terti, contra plata, de catre operatorii de transport rutier in interes propriu;
utilizarea de catre operatorii de transport rutier a unor conducatori auto straini, fara drept de munca in Romania pentru conducerea autovehiculelor in trafic national si/sau international;
efectuarea de transporturi turistice in trafic intern si international, sau de transporturi publice de persoane, trafic international, cu autocare neclasificate sau cu certificat de clasificare expirat;
acordarea de licente de transport si de executie, cu incalcarea conditiilor impuse de autoritatea competenta;
transportul de marfuri periculoase, perisabile si animale vii, fara indeplinirea conditiilor speciale impuse de autoritatea competenta referitoare la conducatorul auto, marfa si vehicul;
comercializarea de vehicule ale caror caracteristici nu mai corespund datelor mentionate in cartea de identitate a vehiculului sau de vehicule, echipamente si piese care nu au fost supuse omologarii;
functionarea unitatilor de reparatii si intretinere, a statiilor de inspectie tehnica, fara autorizatie, sau cu autorizatie avand termenul de valabilitate expirat;
atestarea ca bun pentru circulatia pe drumurile publice a unui vehicul care nu indeplineste conditiile tehnice; inscrierea unor informatii false privind numarul de stele sau categoria de clasificare a autobuzelor si autocarelor;
nerespectarea de catre conducatorii auto a timpilor de conducere si de repaus, stabilite conform prevederilor acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere internationale (AETR) s.a.
Pentru a determina modul cel mai adecvat de transport, care se potriveste unui anumit scop, trebuie sa se tina seama, in principal de doi factori foarte importanti : in primul rand e vorba de volumul ce urmeaza a fi deplasat, in termeni de tone de marfa sau numar de persoane, iar in al doilea rand de distanta ce urmeaza sa fie parcursa.
Principalele forme ale transportului pe uscat sunt cele pe rauri si canale, cai ferate si sosele. In regiunile in care se extrage gazul metan natural sau petrolul, o forma particulara de transport o reprezinta conductele magistrale.
Primele dintre aceste forme de transport, din punct de vedere cronologic au fost cele de pe rauri si canale. Canalele au devenit foarte importante in sec al 18-lea, insa ele au suferit un declin in sec al 19-lea din cauza competitiei cu caile ferate. In Europa au fost construite retele dense de cai ferate, dar ele au aparut si in zonele mai indepartate, cum ar fi China, India, Japonia sau Statele Unite ale Americii. Pe caile ferate erau transportate diverse marfuri. In sec al 20-lea transportul rutier a devenit dominant.
Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria autovehiculelor. Escaladarea permanenta a problemelor ecologice, inclusiv pericolul incalzirii globale, cauzata, in parte, de arderea combustibililor, cum ar fi petrolul, a determinat multa lume sa considere ca utilizarea autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic limitata. Traficul intens, zgomotul si vibratiile datorate camioanelor de mare tonaj reprezinta alte dezavantaje. Transportul rutier constituie si un mare consumator al unor resurse naturale din ce in ce mai sarace. Fata de transportul pe caile ferate, transportul rutier are o eficienta de doar o zecime, atunci cand ambele sisteme lucreaza la o capacitate maxima.
Folosirea pe scara tot mai larga a automobilelor a avut numeroase efecte asupra societatii. Cresterea numarului de automobile detinute de catre persoanele particulare a contribuit mult la dezvoltarea suburbiilor, locuite de cei care lucreaza in marile orase, dar carora nu le place sa locuiasca intr-un mediu urban. Masinile sunt raspunzatoare si de acele aglomerari ale traficului rutier care apar mai ales la orele de varf. Pentru a putea face fata unui trafic rutier din ce in ce mai intens, a fost necesara construirea unor retele de sosele mult mai late, ele ducand, insa, si la o crestere a poluarii aerului, a prafului, a zgomotului si a vibratiilor.
Unele guverne au introdus legi severe, care ar trebui sa aibe ca efect reducerea poluarii, in timp ce populatia a devenit din ce in ce mai interesata de cuceririle tehnologice si saluta introducerea unor combustibili mai curati, a autobuzelor dirijate prin computer si dezvoltarea unor noi forme de transport, cum ar fi monoraiurile, trotuarele rulante si tehnologia avansata a trenurilor de pasageri, de mare viteza. Schimbarile rapide ce se petrec in lumea actuala vor duce la o crestere a transportului local si international cu conditia ca el sa fie mai rapid si mai ieftin. Ecologistii vor avea o sarcina si mai grea pentru a face fata si contracara efectele negative ale poluarii.
Multe dintre aspectele constructiei moderne de drumuri au fost dezvoltate de romani, care erau ingineri priceputi. Ei au construit drumuri cu fundatii bune, suprafete netede si un drenaj eficient.
Retelele romane de drumuri erau planificate cu grija iar pe traseele principale se aflau puncte de oprire bine situate-echivalentul punctelor de intretinere auto din ziua de azi. Insa odata cu decaderea Imperiului Roman, a scazut mult intretinerea lor si treptat drumurile s-au deteriorat. Unele au disparut complet, iar din altele au ramas doar urme. Totusi multe dintre traseele folosite demult de romani formeaza baza sistemelor de drumuri moderne in cea mai mare parte a Europei.
In Marea Britanie stiinta constructiei drumurilor a inflorit la inceputul anilor 1800 sub influenta inginerilor scotieni : Thomas Telford si John McAdam. Telford a supravegheat constructia a peste 1600km de drumuri si aproximativ 1200 de poduri. Pe langa constructia unor drumuri, McAdam a publicat carti despre construirea lor si a introdus o suprafata de drum cunoscuta sub numele de macadam gudronat.
Extinderea sistemelor de cai ferate a intrerupt dezvoltarea tehnicilor de constructie a drumurilor in Marea Britanie, dar interesul pentru drumuri a renascut la sfarsitul anilor 1800 odata cu aparitia automobilului. Pe masura ce numarul automobilelor crestea si s-a raspandit folosirea vehiculelor grele in comert, nevoia unei retele complet noi de drumuri a devenit evidenta. Ca rezultat in anii 1950 a inceput constructia retelei de autostrazi din Marea Britanie.
In legatura cu proiectarea autostrazilor, odata ce se constata necesitatea unei autostrazi intre doua zone trebuie stabilit traseul exact. Unde este posibil, autostrada ar trebui sa evite centrele oraselor, suprafetele agricole fertile, regiunile de un pitoresc deosebit si zonele industriale. De obicei inginerii proiectanti efectueaza o cercetare generala si planifica mai multe alternative pe o harta. Dupa stabilirea avantajelor si dezavantajelor fiecarui traseu ei aleg unul si efectueaza o cercetare amanuntita, iar planurile numite schita de proiect sunt apoi publicate si oricine este afectat in mod defavorabil de constructia autostrazii propuse are dreptul sa obiecteze la proiect ; in multe cazuri se efectueaza un sondaj privind schita de proiect care adesea are ca rezultat introducerea unor schimbari.
Pe langa constructia autostrazii acest proiect acopera detalii privind jonctiunile, drumurile care intra si ies de pe autostrada, podurile, pasajele inferioare si alte structuri. Organizarea intregului lucru implicat este atat de complexa incat inginerii folosesc programe speciale de calculator pentru a o face posibila.
Podurile pot fi impartite in mai multe tipuri in functie de forma structurii care poarta greutatea - o sosea sau o cale ferata, precum si oamenii si autovehiculele care le utilizeaza. Exista 3 tipuri de baza de poduri fixe : podul grinda, podul bolta si podul suspendat, dar multe poduri sunt combinatii ale acestor forme elementare iar altele sunt adaptari ale tipurilor de baza - de exemplu pentru a fi mai rezistente sau pentru a deveni mobile.
Podul Postbridge peste raul East Dart din Devon, Anglia este un pod rabatabil din dale de granit, asezate pe stalpi care dateaza din anii 1200. Acest pod este o forma de pod grinda cu mai multe deschideri.
Forth Bridge este un model de pod in consola din otel. Cele trei turnuri ale sale sunt in consola cu deschideri scurte intre ele .
Figura 1.1- Podul Forth Bridge
Podul Severins din Germania este un pod ancorat cu cabluri. Cablurile de turnuri sustin puntea.
Pont Valentre Cahors, din sud-vestul Frantei este un pod bolta cu mai multe deschideri. Constructia sa a durat 50 ani, intre anii 1305-1355.
Iron Bridge peste raul Severn din Shropshire, Anglia a fost primul mare pod de fier din lume. Acest pod cu o singura bolta a fost construit in anul 1779.
Figura 1.2-
Podul Sydeny Harbour
In anul 1932 a fost construit cel mai mare pod bolta de otel, podul Sydney Harbour, el este lung de 503 m si pana azi cel mai lat pod din lume cu 48,8m, el a fost modelat pe Hell Gate din New York care a fost primul pod «bolta continua » adica deschiderea centrala este suspendata de bolta in loc sa se afle pe varful ei.
In anii 1930 s-a inceput utilizarea betonului in constructia de poduri. Primul a fost Podul Plougastel de langa Brest, Franta. Toate arcurile trebuie construite prin utilizarea unui cofraj sau cintru - un cadru care sustine podul in timp ce se afla in constructie.
Cele mai lungi poduri din lume sunt acum podurile suspendate.
Primul pod suspendat a fost construit de Thomas Telford intre anii 1819 si 1829 peste Stramtoarea Menai dintre Tara Galilor si Anglesey. El a suspendat podul pe 16 lanturi grele, fiecare lung de 518m.
In anul 1855 John A. Roebling a construit podul suspendat Niagara.
Cel mai lung pod suspendat din Regatul Unit este Podul Humber, care are o deschidere de 1410m. El este sustinut pe doua cabluri, fiecare cantarind 11000 t si sustinand o greutate de 19000 t.
Podul Akashi-Kaikyo din Japonia are o deschidere de 1980m fiind cel mai lung pod suspendat din lume.
Tipurile de transporturi rutiere, spre deosebire de celelalte tipuri de transport pot patrunde si in regiunile dificil de strabatut ale planetei, facilitand astfel legaturile si comunicatiile, indeosebi pe distante mici si mijlocii. Repartitia geografica a cailor rutiere este mai echilibrata decat a celor feroviare si in consecinta acestea au preluat o mare parte a transportului de marfuri, in tarile dezvoltate reprezentand mai mult de 60% din total.
Exista mai multe categorii de cai rutiere, in functie de importanta lor :
drumuri de interes local ;
drumuri nationale ;
sosele continentale ;
sosele transcontinentale ;
autostrazi
Lungimea drumurilor modernizate este in prezent de peste 15mil km, iar cea a autostrazilor se apropie de 100000km.
Pentru a inlesni legaturile rutiere au fost construite poduri, tunele, viaducte ca si in cazul transporturilor feroviare.
De asemenea soselele urca pana la mari inaltimi, ajungand la 4000-5000m in Podisul Tibet si Muntii Anzi si la cca. 2500m in Muntii Alpi.
Magistrale rutiere exista pe toate continentele, unele avand dimensiuni impresionante :
Panamericana de peste 27000km care strabate America de la nord la sud pe latura pacifica ;
Transamazonianul de 5500km ;
Transsaharianul de 3200km care leaga tarile din nord cu cele din sudul celui mai intins desert al Planetei.
Cele mai mari retele de cai rutiere si densitati ridicate in domeniu se afla in Europa, mai ales in Europa de Vest si America de Nord. La polul opus, exista intinse regiuni in care reteaua cailor rutiere este putin dezvoltata, cum sunt : Siberia, nordul canadian, podisurile Pamir si Tibet, deserturile Sahara, Gobi si cele australiene, cea mai mare parte a Peninsulei Arabia, intinsele paduri tropicale din America de Sud si Africa.
Un rol tot mai important il au autostrazile, primele fiind construite intre cele doua razboaie mondiale, mai intai in SUA, apoi in unele tari vest si sud europene ca Germania, Italia. Si an prezent America de Nord si Europa de Vest concentreaza cea mai mare parte a retelei de autostrazi, la care se adauga unele tari din Asia de Est ca Japonia, Koreea de Sud, din Asia de Sud-Vest (Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite), Australia.
Pe drumurile Planetei circula in jur de 650mil de autovehicule, cea mai mare parte a acestui parc de mijloace de transport fiind concentrata in America de Nord si Europa (Germania, Italia, Marea Britanie, Franta, Spania). Pe alte continente putine tari se remarca in aceasta privintta, intre care Japonia, Brazilia, Australia, Mexic si Coreea de sud.
Romania
Varietatea si bogatia atractiilor turistice, naturale dar si culturale si istorice aduce Romania pe unul din primele locuri in Europa. Localizarea Romaniei la intretaierea mai multor drumuri europene faciliteaza accesul aici pe toate caile - cu avionul, masina, trenul sau vaporul.
Autostrazi
total: 153.170 km
pavate: 78.117 km (inclusive 113 km de autostrazi expres)
nepavate:75,053km
Reteaua rutiera: Urmatoarele
drumuri nationale fac legatura intre Romania si alte orase europene importante:
E 81 (Berlin-Varsovia-Budapesta-Petea);
E 60 (Viena-Praga-Budapesta-Bors);
E 68 (Viena-Praga-Budapesta-Arad);
E 70 (Trieste-Belgrad-Portile de Fier);
E 79 (Atena-Tirana-Sofia-Calafat);
E 85 (Atena-Istanbul-Sofia-Giurgiu);
E 85 (Varsovia-Kiev-Cernauti-Siret);
E 87 (Istanbul-Tirana-Sofia-Vama Veche);
E581(Moscova-Kiev-Chisinau-Albita)
Distantele pe sosea intre:
Bucuresti - Atena - 1252 km,
Bucuresti - Berlin - 2154 km,
Bucuresti - Berna (Zurich) - 2125 km,
Bucuresti - Bruxelles - 2394 km,
Bucuresti - Bonn - 2100 km,
Bucuresti - Budapesta - 893 km,
Bucuresti - Copenhaga - 2587 km,
Bucuresti - Frankfurt - 2100 km,
Bucuresti - Haga (Amsterdam) - 2428 km,
Bucuresti - Helsinki - 2900 km,
Bucuresti - Istanbul - 704 km,
Bucuresti - Kiev - 1065 km,
Bucuresti - Chisinau - 445 km,
Bucuresti - Lisabona - 4120 km,
Bucuresti - Londra - 2577 km,
Bucuresti - Madrid - 3530 km,
Bucuresti - Minsk - 1650 km,
Bucuresti - Moscova - 1963 km,
Bucuresti - Oslo - 2820 km,
Bucuresti - Paris - 2401 km,
Bucuresti - Praga - 1465 km,
Bucuresti - Riga - 1955 km,
Bucuresti - Roma - 2149 km,
Bucuresti - Sofia - 407 km,
Bucuresti - Stockholm - 3100 km,
Bucuresti - Viena - 1100 km,
Bucuresti - Varsovia - 1797 km
Regiunea S-V Oltenia are o infrastructura de transport relativ bine dezvoltata.
Teritoriul Regiunii este strabatut de trei drumuri europene:
E70 dinspre Iugoslavia (Moravita) - Timisoara - Bucuresti - nordul tarii;
E79 - dinspre Ungaria - Oradea (Bors) si face legatura cu sudul tarii;
E81 - tranziteaza judetul Valcea spre Ungaria.
Drumurile judetene si comunale de pe teritoriul Regiunii au o pondere de 80,6% din totalul drumurilor publice, din care 10,0% sunt modernizate si 32,7% au imbracaminti usoare rutiere. Regiunea este traversata de 9.951 km de drumuri publice, din care 2.488 km reprezinta drumuri nationale. Cu toate acestea, infrastructura rutiera necesita modernizare si reabilitare.
Pe teritoriul Regiunii exista doua puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria (Calafat si Bechet) si unul care asigura tranzitul la granita cu Iugoslavia (Drobeta-Turnu Severin).
Transporturi
Romania are un sistem extins si diversificat de transport, care necesita, insa, imbunatatiri substantiale. In ultima decada s-a depus un efort considerabil pentru transformarea legislativa si institutionala in domeniul transporturilor pentru a se asigura conformitatea cu standardele europene si pentru a se imbunatati infrastructura fizica.
Comparativ cu statele membre UE si cu unele tari est-europene, sistemul de transport romanesc este insuficient dezvoltat si de calitate slaba.
Analiza sistemului de transport romanesc duce la urmatoarele concluzii:
transportul intern, desi diversificat, are o capacitate insuficienta de transport al bunurilor si pasagerilor, in special in unele zone si in anumite perioade ale anului (sezonul de vara, sfarsitul de saptamana);
infrastructurile de transport din Romania nu sunt suficient dezvoltate si necesita investitii importante pentru a fi la nivelul standardelor europene,
accesul la coridoarele vest-europene, ca si la cele din Europa de Est si de Sud-Est, este limitat si dificil, din cauza capacitatii reduse de transport si a calitatii infrastructurii fizice specifice (numai 100 km de autostrazi, drumuri nationale nemodernizate etc.);
localizarea Romaniei la intersectia a numeroase drumuri care leaga Europa de Vest si cea de Est, ca si Europa de Nord cu cea de Sud, precum si situarea tarii pe axele de tranzit intre Europa si Asia, subliniaza importanta existentei unei infrastructuri dezvoltate;
accesul Romaniei la Marea Neagra si la Dunare reprezinta o oportunitate si un argument pentru a creste volumul transporturilor pe apa, luandu-se in considerare costurile scazute ale acestui tip de transport, comparativ cu transportul pe uscat sau aerian.
Transportul rutier
Reteaua drumurilor publice face parte din patrimoniul national si constituie infrastructura rutiera pe care se desfasoara majoritatea transporturilor de pasageri si marfa.
Avand o distributie uniforma pe teritoriul Romaniei, reteaua de drumuri publice insumeaza 158.488 km., din care 14.824 km. sunt drumuri nationale, 35.896 km. drumuri judetene, 27.759 km. drumuri comunale si aproximativ 80.000 km strazi din intravilanul localitatilor. Reteaua rutiera de drumuri nationale se compune din 113 km. de autostrazi si 14.711 km. drumuri nationale, avand o pondere de 9,3 % din totalul retelei de drumuri publice.
Cea mai importanta din punct de vedere economic si al traficului de tranzit este reteaua de drumuri europene (internationale), care traverseaza Romania, in lungime totala de 5.572 km., constituita din 11 trasee, cele mai importante fiind incluse in coridoarele de transport paneuropean.
Incepand cu anul 1992, Ministerul Transporturilor a demarat o serie de programe de reabilitare a retelei rutiere din Romania, cu asistenta acordata de principalele institutii financiare europene, la care s-a adaugat contributia Guvernului Romaniei, si care, pana in prezent, s-a concretizat in refacerea infrastructurii si a suprastructurii rutiere pe o lungime totala de 1.031 km.
Primul Program de Reabilitare a Drumurilor demarat in 1993 a fost finalizat in 1997/1998, rezultatele lui fiind reabilitarea a 957 km de drumuri nationale ale retelei de baza. Acest Program a fost co-finantat de trei Institutii Financiare Internationale (BIRD, BERD si BEI - 245 MEURO), Guvernul Romaniei si Programul PHARE al Comisiei Europene. Cel de-al doilea Program de Reabilitare, de asemenea co-finantat de trei IFI (BIRD, BERD si BEI), Guvernul Romaniei si Programul PHARE a inceput in anul 1997 si se afla inca in curs de derulare. Programul de Reabilitarea Drumurilor etapa a 3-a co-finantat de BEI si Guvernul Romaniei a inceput in anul 1999 si este in curs de derulare. Un alt Program de Reabilitare a Drumurilor este co-finantat de catre Banca Japoniei de Cooperare Internationala (JBIC) si Guvernul Romaniei si a inceput in 1999.
Programul de dezvoltare a autostrazilor Pitesti-Bucuresti-Constanta a inceput in 1997 cu proiectul de Dezvoltare si Reabilitare a Autostrazii Bucuresti-Pitesti, co-finantat de BERD si Guvernul Romaniei si se va continua cu constructia autostrazii Bucuresti-Constanta, co-finantat de BEI, Guvernul Romaniei si, potential, Comisia Europeana prin Facilitatea ISPA.
Agentii economici - operatori de transport -, ca urmare a legislatiei moderne si libere existente in domeniul transporturilor, au fost stimulati pentru dezvoltarea unor activitati private, achizitii de autovehicule, permanetizarea relatiilor comerciale si contractarea activitatii de transport. In transportul public de marfa isi desfasoara activitatea cca. 25.000 operatori de transport, iar in traficul de persoane cca. 1.500 operatori. Din acestia, cca. 6.000 activeaza si in transportul international de marfa, iar cca. 500 in transportul international de persoane. Cea mai mare parte a operatorilor de transport marfa si persoane sunt operatori privati, ponderea prestatiilor realizate de sectorul privat fiind de cca. 60%
In anul 2000, au fost transportate 262.943 mii tone marfa, din care 2.844 mii tone in trafic international si 267 mii tone in tranzit, transportul rutier de persoane totalizand un numar de 205.979 mii pasageri - transport interurban si international, din care 1.488 mii pasageri in trafic international.
Pentru transportul international, ca urmare a efortului investitorilor privati, au fost achizitionate autovehicule noi si moderne care corespund nu numai unui trafic sigur si de calitate, dar si cerintelor unui transport ecologic. Pentru transportul international de marfa sunt utilizate peste 8.000 autovehicule moderne, iar in transportul de persoane peste 3.000 autobuze si microbuze.
In ultimii ani, parcul de autovehicule a inregistrat o crestere permanenta. In prezent, in Romania, sunt inregistrate 3.128,8 mii autoturisme, 48,1 mii autobuze/microbuze, 448,6 mii autovehicule pentru transportul marfurilor si 129,5 mii autovehicule mixte/speciale.
In transportul rutier se aplica cu succes tehnicile de evidenta informatizata si, in special in transportul international, se utilizeaza telefonia mobila GSM sau monitorizarea circulatiei prin sistemul GPS.
O preocupare majora in ceea ce priveste transportul rutier o constituie dezvoltarea durabila si diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea chimica sau fonica.
Ca urmare, normele de omologare pentru autovehicule si de inspectie tehnica periodica au fost aliniate la prevederile in domeniu din Uniunea Europeana.
Organizarea transporturilor rutiere respecta in cea mai mare parte acquis-ului comunitar, conditiile de acces la profesie si la piata fiind asemanatoare cu cele din Uniunea europeana.
Pentru realizarea nivelului actual de integrare, Romania a primit un sprijin substantial din partea Uniunii Europene pentru realizarea unor studii si lucrari de importanta majora in domeniul legislativ, siguranta rutiera, dezvoltarea infrastructurii etc.
Informatii generale
Anglia
Istoria te intampina pe drumurile Angliei. Poti vizita Stratford-on-Avon, locul de nastere al lui William Shakespeare sau White Cliffs din Dover in sud. Londra este plina de unele dintre cele mai pline de istorie locuri din lume si toate accesibile cu masina.
Din transportul de persoane 90% se desfasoara pe drumurile publice, din transportul de marfuri 82%.
Lungimea totala a drumurilor cu invelis rigid este de 362357km (din care 3147km autostrazi).
Austria
Privelisti ce-ti taie rasuflarea se intalnesc la tot pasul calatorind pe autostrazile Austriei. Poti sa conduci prin Alpi, sa faci o croaziera de-a lungul Dunarii si sa vizitezi castele stravechi ale acestei tari centrale.
Cu toate ca este o tara muntoasa, Austria este totusi o rascruce de drumuri importante, o veriga importanta intre tarile europene vecine. Unele din principalele drumuri se afla pe malul Dunarii iar peste Alpi se circula pe trecatori importante.
Lungimea totala a drumurilor rutiere este de 107503km .
Belgia
Belgia este o tara compacta unde orice este la o distanta relativ scurta de parcurs cu masina. Viziteaza orasul medieval Bruge sau zgomotoasa capitala Bruxelles. Paris, Amsterdam, Luxembourg si Cologne se afla toate la o distanta usor de parcurs cu masina de oriunde te-ai afla in Belgia.
Bulgaria
Sunt peste 8000 mile de sosea ce leaga marile orase ale Bulgaria si calitatea acestor sosele este in general buna. De indata ce te abati de la marile sosele, se intra intr-o serie de drumuri mai mici intre orase. Trecerea dintr-o parte in alta a Bulgariei dureaza cam 6h.
Un element avantajos pentru industria de transport a Bulgariei este asezarea sa geografica. Pozitia sa ii permite legaturi vitale cu Europa de Vest, Rusia, Asia Mica, Marea Adriatica, Marea Egee si Marea Neagra, printr-o retea de autostrazi internationale care acopera intreaga tara.
Reteaua de drumuri insumeaza 36908km.
Cehia
Praga este una dintre cele mai populare destinatii in Europa de Est, daca nu in intreaga Europa. Majoritatea autostrazilor nu sunt aglomerate si sunt ideale pentru un circuit turistic in zona rurala a Cehiei si in drum spre Germania.
Drumurile publice formeaza o retea de 17685km lungime.
Cipru
Munti, plaje nisipoase, dealuri si coaste de stanci se regasesc cu toate pe aceasta insula. Cipru devine o destinatie populara pentru sporturile de iarna, cu foarte multe statiuni montane. Se circula pe partea stanga a drumului. Insula este relativ usor de parcurs cu masina.
In Cipru numai jumatate din cei 8966km de sosea este pavata.
Croatia
Marea Adriatica ofera numeroase privelisti spectaculoase cand conduci pe tarmul Croatiei. Unele dintre drumurile din afara orselor precum Zagreb sau Dubrovnik sunt uzate si proaste si-ti solicita intreaga atentie. Este necesara atentie asupra cantitatii de benzina din rezervor atunci cand conduci in Croatia deoarece statiile de benzina pot fi putine si la mare distanta una de alta in zonele rurale.
Danemarca
Danemarca este o tara mica cu o vasta retea de sosele ce te poarta de la Tivoli Gardens la Royal Ballet. Sunt sosele ce imbratiseaza tarmul atlantic al Danemarcii si ofera privelisti spectaculoase asupra oceanului. De curand, constructia Podului Great Belt, ce leaga insulele Sealand si Funen, a fost incheiata. Podul are 11 mile/18km lungime si constructia sa a durat 10 ani.
Elvetia
Drumurile elvetiene ofera privelisti spectaculoase ale Alpilor, unul dintre cele mai spectaculoase lanturi muntoase din lume. Trecatorile din alpi sunt usor accesibile cu masina, dar trebuie sa fii foarte atent pe drumurile stramte si serpuitoare. Poti de asemenea sa calatoresti prin sate medievale, minunate gradini de flori si sa vizitezi una dintre numeroasele podgorii ale Elvetiei. Traficul devine extrem de aglomerat in special in lunile de vara si iarna ce corespund sezonului turistic.
Reteaua de drumuri are lungimea de 71000 km. Trecatoarele naturale care traverseaza muntii au o importanta deosebita, spre exemplu stramtorile Sf. Bernard si Sf. Gothard si Simplon.
Estonia
Reteaua actuala de sosele in Estonia este relativ extinsa, dar nu exista asa multe autostrazi sau sosele importante. Benzina fara plumb este usor disponibila. In ultimii ani, guvernul a dezvoltat rute turistice atragatoare in colaborare cu tarile vecine. 'Via Baltica' inainteaza pe directia sud-vest din capitala Tallin prin Parnu pana la Riga, in Lituania. 'Via Estonia' merge in directia sud-est de la Tallin catre frontiera rusa. Autostrada 'Via Hansa' merge paralel cu tarmul sudic al Golfului Finlandez si merge catre Narva si St. Petersburg.
Finlanda
Finlanda ofera automobilistilor unul dintre cele mai frumoase si unice peisaje din Europa. Sistemul autostrazilor este excelent, cu toate ca multe rute sunt indirecte datorita numeroaselor lacuri din sudul Finlandei. Cu cat inaintezi spre nordul tarii, cu atat mai putine sosele vei gasi. Bacuri sosesc in capitala Helsinki din Suedia, Germania si chiar Anglia.
Reteaua de drumuri publice are 129246km din care 40% in proprietate privata.
Franta
Franta are aproximativ 25000mile/40000km de autostrazi nationale, din care aproape 6000mile/9600km sunt super-autostrazi cu 4 benzi, cunoscute sub numele de 'autoroutes'. Multe din aceste super-autostrazi sunt cu taxa, numite 'autoroutes a peage'. Aceste drumuri cu taxa s-au dezvoltat incepand cu anul 1960 prin concesiuni private, dupa ce guvernul a realizat ca tara ramasese oarecum in urma statelor vecine in ceea ce priveste sistemul super-autostrazilor. Guvernul francez mentine de asemenea o retea buna de autostrazi nationale secundare, marcate pe harta cu un 'N' inaintea numarului rutei. (De multe ori referirea la aceste autostrazi se face si prin folosirea initialelor RN, de la 'Route Nationale', urmate de un numar). Guvernele locale intretin soselele locale, cunoscute ca 'Route Departamentales', care sunt adesea cele mai pitoresti si sunt marcate printr-un 'D' plasat inaintea numarului. Autostrazile Frantei tind sa fie extrem de aglomerate la sfarsitul lui Iulie/inceputul lui August si din nou sfarsitul lui August/inceputul lui Septembrie, cand parca toata Franta se indreapta catre locuri de vacanta.
Germania
Germania a fost prima tara din lume ce a dezvoltat un sistem national de super-autostrazi si pentru multi ani, sistemul sau Authobahn a constituit un model pentru multe natiuni. Dupa unificare, autostrazile din partea estica a tarii au fost modernizate simtitor. Astazi Germania are aproape 6000 mile/9660km de Autobahns si o retea extrem de bine dezvoltata de autostrazi mai mici. Astfel ca traversarea acestei tari devine extrem de usoara si placuta, iar reteaua germana este de asemenea interconectata cu retele din tarile vecine. Germania are aproape 500 mile/805km lungime (N-S) si 400 mile/644 km latime.
Reteaua rutiera a Germaniei este de 615178 km din care 226282 km sosea nationala.
Grecia
Soselele importante ale Greciei au fost construite dupa cel de-al doilea razboi mondial si ofera o multime de destinatii ce merita a fi explorate. Multe din aceste sosele ratacesc printre dealuri pitoresti si trec prin numeroase satulete. Multe din aceste sate ofera unele dintre cele mai dramatice privelisti de-a lungul Marii Mediteraneene. Autostrazile Greciei te vor purta prin istoria antica.
Peisajul muntos si stancos a impiedicat modernizarea soselelor dar ele s-au imbunatatit in ultimii 20 ani. Sunt 5500km de sosea din care peste un sfert sunt nepavate.
Irlanda
Irlanda are un sistem de sosele extins datorita largii populatii rurale. Calatorind prin Irlanda, esti inconjurat de peisaje ce-ti taie rasuflarea, zone rurale extrem de linistite si multe destinatii ce merita a fi explorate. Majoritatea privelistilor si atractiilor se afla la mica distanta de locul unde te afli, data fiind dimensiunea redusa a acestei tari insula. Atentie in Irlanda se circula pe partea stanga.
Islanda
Autostrada cea mai importanta din Islanda urmeaza tarmul acestei mici tari insula. Poti porni din Reykjavik si foarte usor ajungi in orice comunitate costala. Calatoria inspre interiorul tarii te poate conduce printr-o serie de drumuri nepavate. Multe dintre aceste drumuri sunt de netrecut in timpul verii datorita noroiului, iar calatoria este permisa numai pe drumurile recomandate.
Iarna, majoritatea drumurilor sunt inaccesibile.
Israel
Israelul ofera aproape 10000 mile/16100km de autostrada pe care ii poti strabate pentru a investiga una dintre tarile cele mai pline de istorie din lume. Poti conduce de-a lungul coastei mediteraneene si vizita orasul istoric Tel Aviv. Capitala Ierusalim este usor de accesat prin intermediul autostrazii ce porneste din Tel Aviv.
Italia
Italia are o excelenta retea de sosele si autostrazi, una dintre cele mai extinse din Europa, reunind aproximativ 4000 mile/6400km de autostrazi expres si 180000/288000km de sosele secundare. Faimoasele super autostrazi ale tarii (numite 'autostrade') merg de-a lungul si de-a latul peninsulei. Aceste sosele cu taxa sunt sustinute de o excelenta retea de drumuri secundare, clasificate in diverse categorii, anume drumuri nationale ('strade statali'), drumuri provinciale ('tsrade provinciali') si drumuri municipale ('strade communali'). Datorita succesului unor mari companii precum Fiat, italienii au un nivel ridicat al gradului de dotare cu masini. Acest lucru poate crea adevarate aglomerari in zonele nordice si in orase. Dar in regiunile sudice drumurile sunt mai putin aglomerate.
Reteaua de autostrazi italene acopera in mod satisfacator Italia exceptie facand perioadele premegatoare si imediat urmatoare sarbatorilor, cand cozile la intrarile in marele orase masoara o medie de 20 km.
Km de sosea 301307km.
Iugoslavia
Serbia este impartita in doua segmente geografice distincte. In partea nordica sunt terenuri plane si fertile cat vezi cu ochii. In sud, lanturi de munti si paduri. Fii cu ochii pe cantitatea de benzina din rezervor pentru ca statiile de benzina sunt putine in afara marilor orase.
Luxemburg
Luxembourg are o excelenta retea de autostrazi si drumuri secundare ce asigurs accesul rapid la tarile vecine Belgia, Germania si Franta. Drumurile strabat numeroase dealuri si te pot conduce la unul dintre castelele acestei mici natiuni.
Malta
Trei insule reunite formeaza practic natiunea malteza: Malta, Gozo si Camino. Aceste insule sunt in Marea Mediterana si toate suprafete de campie, fara munti sau rauri. Adevaratele comori ale Maltei sunt porturile, plajele nisipoase si cavernele in stanca tarmurilor. Transportul este asigurat prin autobuze intre Valletta si restul insulei.
Norvegia
Autostrazile importante ale Norvegiei permit calatoria rapida catre fiorduri, zonele de dealuri abrupte si vaile luxuriante. Sate neobisnuite cu arhitectura din sec 12 se intalnesc in toata zona rurala. Sistemul norvegian de autostrazi si sosele acopera 56430 mile si exista de asemenea bacuri ce fac Norvegia accesibila dinspre Danemarca.
Legatura intre zonele tarii este realizata prin intermediul retelei de drumuri cu o lungime de 89737km.
Olanda
O retea excelenta de autostrazi fac ca Amsterdam, Rotterdam, Den Haag (Haga) si Groningen sa fie la mai putin de 1 zi calatorie cu masina de oriunde din Olanda. Canale, mori de vant si faimoasele lalele insotesc extinsele sosele ale Olandei. Exploreaza extraordinara coasta a Marii Nordului si viziteaza micile sate de pescari cu casele lor pline de culoare. Olanda are numeroase autostrazi ce ofera acces rapid la destinatii vecine precum Buxelles, Dusseldorf si Luxembourg.
Campia intinsa a creat conditii bune pentru tnfiintarea unor retele intinse de transporturi cu toate ca multimea de rauri, canale si santuri au creat probleme.
Lungimea drumurilor rutiere este de 111891km.
Polonia
Exista peste 124000 mile/199640km de drumuri in Polonia si acestea te pot purta din orasele Varsovia si Gdansk catre satele indepartate cu castele si cultura veche. Vei gasi sosele pe mai multe benzi in Varsovia si exista proiecte in derulare pentru imbunatatirea drumurilor in zonele rurale. Poti sa gasesti carute trase de cai pe multe din drumurile de tara ale Poloniei.
Portugalia
Portugalia a ramas in urma celorlalte state din Europa de Vest in ceea ce priveste dezvoltarea unui sistem national de autostrazi si ca urmare numarul superautostrazilor este limitat. O autostrada cu 4 benzi, 'auto-estrada', acopera aproximativ 360mile/590 km intre Lisabona si Porto. Autostrazi cu doua benzi de buna calitate conecteaza restul tarii.
Exista 52000km de sosele din care insa numai 18878km sunt drumuri nationale. Principalele legaturi se intind din nord spre sud de-a lungul depresiunilor de pe coasta, de la Porto pana la Lisabona.
Romania
Pe langa comorile istorice si naturale, teritoriul Romaniei isi impresioneaza vizitatorii prin diversitatea reliefului si a regiunilor bogate in istorie, folclor si obiceiuri, regiuni ce isi 'disputa' frumusetea in toate anotimpurile anului. Cu secole de istorie si traditii, cu peisaje pitoresti, Romania iti poate oferi trairi de neuitat.
Rusia
Sofatul in Rusia poate oferi o larga varietate de experiente. Exista autostrazi expres ce duc de la Moscova la St. Petersburg. Daca incepi sa calatoresti in zone mai indepartate ale Rusiei nu fi surprins sa intri pe drumuri nepavate. O idee excelenta este sa-ti stabilesti o ruta de calatorie in Rusia inainte de a te avanta la drum.
Din Moscova exista trasee spre toate orasele mari.
Slovacia
Centurile de siguranta sunt obligatorii in Slovacia si un copil trebuie sa aibe cel putin 12 ani pentru a sta pe scaunul din fata. Nu exista un nivel permis al alcoolemiei si pedepse severe sunt prevazute pentru incalcarea acesteia. Varsta minima pentru sofat variaza in functie de categoria masinii. Soferilor sub 25 de ani este posibil sa li se impuna o suprataxa pentru 'sofer tanar'.
Slovenia
Slovenia are un sistem extins de autostrazi N/S si E/V. Acesta ofera posibilitatea unui acces facil catre tarile vecine Austria si Italia. Intr-o directie poti calatori catre numeroasele statiuni montane din Alpi, in cealalta catre statiunile litorale ale Marii Adriatice. Una dintre cele mai populare comunitati este cea de langa Lacul Bled unde se poate patina si juca curling in lunile de iarna sau inota si plimba cu barca in cele de vara.
Spania
Madrid este centrul politic, cultural si geographic al Spaniei si de asemenea constituie nod pentru cea mai mare parte a retelei de drumuri a tarii. Spania are aproape 100000mile/160000km de drumuri si sosele. Super-autostrazile sunt toate cu taxa si sunt in general bine intretinute. Drumurile provinciale variaza in ceea ce priveste calitatea lor, dar toate autostrazile majore sunt de calitate superioara.
Din 318991 km de sosele, multe sunt asfaltate necorespunzator.
Transportul pe sosea este mai important si liniile de autobuze leaga toate orasele.
Suedia
Reteaua de autostrazi si de drumuri secundare din Suedia, unde majoritatea gospodariilor au cel putin o masina, este una dintre cele mai bune din Europa. Autostrada, cunoscuta sub numele de Motorvag, trece prin Stockholm, Goteborg si Malmo si conecteaza practic Stockholm-ul cu regiunea de coasta din nordul Suediei. Drumurile Suediei traverseaza peisaje diverse trecand prin paduri pana la privelisti de coasta. Calatoreste catre muntii din nord si viziteazs regiunea Skane cu castelele sale si frumoasele plaje. Este posibil sa sofezi pe intreaga lungime a Suediei din nord catre sud.
Reteaua de drumuri are o lungime totala de 130834km iar numarul de automobile raportat la numarul de locuitori este cel mai mare din Europa : 3, 3 mil adica un automobil pt 2,6 locuitori.
Turcia
Turcia are o retea extinsa de drumuri bine intretinute, facand legatura intre orase, sate si ariile turistice populare. Guvernul turc a investit si continua sa investeasca pentru imbunatatirea retelei de drumuri. Numarul de vehicole de pe drumurile turcesti este relativ redus comparativ cu standardele europene. Turcia ofera minunata coasta mediteraneana, ruine romane si castele, iar Izmir si Istanbul sunt orase active ce-si pastreaza propriul farmec traditional.
Ungaria
Autostrazile si principalele sosele din Ungaria sunt de regula in bune conditii dar sa nu fii surprins daca descoperi ca unele drumuri au suprafata foarte dura, pietroasa. Exista 8 rute principale in Ungaria, desemnate printr-o cifra, sapte dintre ele trec prin capitala, Budapesta. Sosele secundare sunt identificate prin numere cu 2 sau 3 cifre. Aceste drumuri traverseaza zona rurala a Ungariei, statiunile si zona fermelor luxuriante.
Lungimea retelei rutiere a tarii depaseste 30.000 kilometri, si toate localitatile tarii (aproape 3200) au un pavaj tare. Autostazile sunt notate cu litera M, iar drumurile nationale cu litera E. Drumurile secundare - numerotarea lor incepe cu cifra drumului principal - sunt numerotate cu doua, respectiv mai multe cifre.
Eurolines Romania reprezinta un grup puternic ce include un numar mare de companii importante, care au ales sa isi ofere serviciile sub aceasta marca recunoscuta.
Eurolines si-a castigat de la aparitia pe piata renumele unui partener puternic fiind preocupata in permanenta sa ofere servicii de calitate clientilor si partenerilor.
Eurolines Romania a reusit sa-si mentina si in 2004 pozitia de lider pe piata turismului si a transportatorilor de persoane din Romania, previziunile financiare pentru anul in curs depasind 700 miliarde lei.
Grupul Eurolines Romania, o companie cu capital 100% romanesc, detine in prezent cea mai mare retea de agentii de turism din Romania, dintre care 5 agentii in Bucuresti, 35 de agentii in orasele mari din tara si 6 agentii in Germania. Din cele 40 de agentii din Romania, 17 sunt acreditate IATA. La acestea se adauga peste 300 de agentii revanzatoare raspandite pe tot cuprinsul tarii. Prin reteaua sa de distributie, deservita de un personal deosebit din punct de vedere profesional, grupul Eurolines reuseste sa integreze toate serviciile firmelor sale si sa le ofere clientilor din toata tara.
Echipa este formata din peste 500 oameni si este cel mai important activ detinut de Eurolines si sunt foarte mandri ca au angajati talentati, permanent instruiti si care pun accentul pe calitate si profesionalism. Activitatea Grupulului Eurolines Romania s-a extins in permanenta si in prezent ofera clientilor sai o gama larga de servicii. Eurolines Romania sta la dispozitia clientilor si in Germania prin cele 6 agentii ale sale din Berlin, Frankfurt, Stuttgart, München, Hamburg, Bremen.
2.1.1 Conducerea Societatii
Conducerea societatilor comerciale de transporturi auto se realizeaza prin adunarea generala a actionarilor si consiliul de administratie.
Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere al societatii care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala.
Adunarea generala a actionarilor are urmatoarele atributii principale[22]:
aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi, precum si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de productie;
alege membrii consiliului de administratie si ai comisiei de cenzori, le stabileste atributiile si ii revoca;
numeste directorii, le stabileste atributiile si ii revoca;
aproba si modifica programele de activitate si bugetul societatii;
analizeaza rapoartele consiliului de administratie privind stadiul si perspectivele societatii, cu referire la profit, pozitia pe piata interna si internationala, nivelul tehnic si calitatea serviciilor etc.;
hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare si la conditiile de acordare a garantiilor;
examineaza, aproba sau modifica bilantul si contul de profit si pierderi dupa analizarea rapoartelor consiliului de administratie si comisiei de cenzori, aproband repartizarea profitului intre actionari;
hotaraste cu privire la infiintarea si desfiintarea de sucursale si filiale;
hotaraste cu privire la majorarea sau reducerea capitalului social, precum si la transformarea formei juridice a societatii;
hotaraste cu privire la comasarea, divizarea sau dizolvarea societatii;
hotaraste cu privire la executarea de reparatii capitale si realizarea de investitii noi;
hotaraste, cu prilejul stabilirii bugetului, asupra modului de remunerare a membrilor consiliului de administratie;
hotaraste asupra salariilor si primelor directorilor;
hotaraste cu privire la actionarea in justitie a membrilor consiliului de administratie, directorilor si cenzorilor, pentru paguba pricinuita societatii etc.
Consiliul de administratie are urmatoarele atributii[23]:
angajeaza si concediaza personalul;
stabileste indatoririle si imputernicirile personalului societatii pe compartimente;
aproba incheierea de contracte de inchiriere (luare sau darea cu chirie) pe baza hotararii adunarii generale ordinare a actionarilor;
stabileste tactica si strategia de marketing, de cercetare si dezvoltare, de asigurare a calitatii, de protectie a mediului;
supune anual adunarii generale a actionarilor, in termen de 60 zile de la incheierea exercitiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul si contul de profit si pierderi pe anul precedent, precum si proiectul de buget pe anul in curs;
rezolva orice alte probleme stabilite de adunarea generala a actionarilor.
Gestionarea societatii comerciale de transporturi auto este controlata de actionari si de comisia de cenzori, aleasa de adunarea generala a actionarilor.
Comisia de cenzori are urmatoarele atributii principale:
in cursul exercitiului financiar, verifica gospodarirea fondurilor fixe si a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa si registrele de evidenta contabila si informeaza consiliul de administratie asupra neregulilor constatate;
la incheierea exercitiului financiar, controleaza exactitatea inventarului, a documentelor si informatiilor prezentate de consiliul de administratie asupra fondurilor societatii, a bilantului si a contului de profit si pierderi, prezentand adunarii generale a actionarilor un raport scris prin care se propune aprobarea sau modificarea bilantului si a contului de profit si pierderi;
la lichidarea societatii, controleaza operatiunile de lichidare;
prezinta adunarii generale a actionarilor punctul de vedere privind propunerile de reducere a capitalului social.
Ramurile de activitate ale companiei sunt prezentate in figura 2.1. iar punctele ce privesc reteaua de vanzari din tara este prezentata cu ajutorul graficului 2.2.
Figura 2.1- Ramurile de activitate ale companiei Eurolines[24]
Figura 2.2.- Reteaua de vanzari[25]
2.1.2 Grupul Eurolines
Organizatia Eurolines, prezenta in 30 de tari, este cea mai mare si cea mai de succes organizatie europeana a transportatorilor de persoane pe linii regulate.
Prima firma din Grupul Eurolines, Touring Europabus Romania, a fost infiintata in 1995.
Pentru rezultatele sale excepttionale, Touring Europabus Romania a fost invitata sa adere, in anul 1997, la organizatia europeana Eurolines devenind astfel "Eurolines Romania".
Eurolines Romania are implementat un sistem de management al calitatii ISO 9001: 2001, iar de la inceputul activitatii si pana acum nu s-au inregistrat incidente rutiere.
Cele 85 de autocare si 20 de microbuze stau in permanenta la dispozitia clientilor si asigura tot confortul necesar. Calatorii din Romania au acum posibilitatea de a se deplasa cu autocarul alegand din cele peste 400 de destinatii care acopera tot continentul, in conditii de transport optime si la cele mai bune tarife. Biletele de calatorie Eurolines Romania sunt recunoscute in toata reteaua de transport Eurolines, iar de la inceputul activitatii si pana acum peste 1.000.000 de calatori s-au declarat incantati de serviciile oferite.
Azi, Eurolines Romania ofera clientilor sai transport de calitate catre si din Germania, Austria, Belgia, Franta, Italia, Spania, Portugalia, Elvetia, Olanda, Norvegia, Suedia, Grecia, Maroc si altele.
Cu Eurolines Pass calatorul se afla in fata unei oportunitati perfecte de a explora Europa, putand sa calatoreasca nelimitat pe mai mult de 400 de rute din Europa, pentru o perioada de 15, 30 sau 60 de zile. Turistul isi poate planifica in avans rutele si poate crea intinerariul dupa placul sau, poate caltaori cand si unde doreste, fara limita de stationare. Deoarece Eurolines doreste ca acest serviciu sa fie in permanenta accesibil, Eurolines Pass se poate achizitiona acum si on-line.
Eurolines Romania are incheiate numeroase contracte avantajoase cu companiile de zbor datorita volumului si puterii sale de cumparare.
Prin cele 40 de agentii prezente in Bucuresti si in orasele mari din Romania, exista posibilitatea de a rezerva bilete de avion pe toate cursele companiilor aeriene, in cel mai scurt timp, la cele mai bune preturi si pentru orice destinatie din lume.
Firmele Nova Turism si Touring - Eurolines Romania, doua nume sonore in turismul romanesc, si-au dat mana si isi unesc fortele pentru a crea cel mai important Tour Operator din Romania.
Nova Turism[26] a fost si este deschizatoare de drumuri in turismul romanesc, fiind prima agentie de turism infiintata in Romania, in februarie 1990, prima agentie acreditata IATA si autorizata din anul 1993, prima agentie care a folosit un sistem performant de rezervari bilete de avion, prima agentie care a tiparit un catalog pentru oferta sa globala si pentru serviciile sale.
Nova Touring Turism, in calitate de Tour-operator, are incheiate numeroase contracte cu hotelurile din Romania si dispune de alocatie de locuri pe litoral, in statiunile montane si balneo-climaterice. De asemenea, organizeaza revelioane, conferinte, simpozioane, intalniri de afaceri la cele mai avantajoase tarife.
Pietele principale pe care Nova Touring Turism este prezenta cu export de servicii si organizarea programelor turistice sunt Germania, Spania si Israel. Pentru aceste tari, departamentul de incoming desfasoara o activitate ampla de concepere si implementare de programe turistice diverse.
Activitatile de incoming desfasurate sunt:
. rezervari de camere la hoteluri, inclusiv pachete de servicii la munte, la mare si in statiuni de odihna si tratament si agro-turism
. conceperea si derularea circuitelor turistice
. rent-a-car si rent-a-bus
. transferuri
. actiuni speciale
Peste 20.000 de turisti straini au vizitat Romania in 2004 beneficiind de serviciile Nova Touring Turism.
Eurolines intelege cat de importanta este afacerea clientilor si doreste sa puna la dispozitia acestora produse si servicii speciale, sustinute de o marca puternica. Politica companiei este de a fi in permanenta in legatura cu clientii si partenerii sai, de a afla care sunt necesitatile, dorintele si aspiratiile lor si de a le oferi tot confortul necesar.
In ziua de azi, afacerile impun, mai intai de toate, flexibilitate si disponibilitate. Eurolines pune la dispozitia clinetilor un Account Manager special instruit si dedicat relatiei dintre companii si Eurolines. Aceasta persoana este responsabila de toate aspectele parteneriatului .
Partenerii Eurolines sunt: Scania, RAI Asigurari, OMV Romania, RDS, Logistics Computers, Astral Telecom, ITS Germania, TourLink Israel, Deutsche Touring GmbH, Global Refund, Eurolines France.
Eurolines stie ca succesul afacerilor clientilor depinde intr-o mare masura de conditiile de calatorie si de conditiile de cazare si masa. Eforturile echipei Eurolines se concentreaza in vederea diversificarii continue a serviciilor si pachetelor de servicii oferite, astfel incat necesitatile companiei clientilor sa fie satisfacute.
Eurolines Romania indeplineste asteptarile asociate cu aceasta marca puternica prin calitatatea serviciilor oferite si este singurul Tour-Operator, creator de produse turistice, care poate oferi intregul pachet de servicii.
Touring Rent Auto, o companie intr-o continua dezvoltare completeaza serviciile oferite de Eurolines Romania, dezvoltandu-si anual parcul auto si marindu-si cifra de afaceri. In prezent, detine o flota de 50 de masini noi, care asigura tot confortul si siguranta de care este nevoie.
Acum exista posibilitatea de a inchiria autoturisme si microbuze de ultima generatie, cu sau fara sofer, la preturi fara concurenta. Anul acesta peste 1000 de clienti au fost incantati de serviciile oferite.
Touring Rent Auto pune la dispozitie masini in toata lumea prin parteneriatul cu Holiday Autos. Touring IT Logistic este recunoscuta drept o companie de inalt nivel profesional si calitativ, specializata in proiectarea, realizarea, comercializarea si implementarea de solutii software, site-uri Web, e-commerce, e-business, servicii hardware, tehnologia informatiei, internet, comunicatii si consultanta in domeniul turistic.
Aceasta firma are capacitatea si experienta necesara in conceperea si implementarea de solutii informatice si comunicatii complexe pe o gama variata de platforme software, hardware si de retea si reprezinta solutia ideala pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta astazi, in era informationala, agentii de turism si tour-operatorii.
Eurobus Leasing a aparut ca o necesitate evidenta, in urma cresterii numarului de cereri de achizitionare si finantare de autocare.
Datorita conditiilor avantajoase de leasing, cu cea mai mica dobanda anuala de pe piata romaneasca si a calitatii autocarelor, in cei patru ani de activitate, Eurobus Leasing a incheiat peste 100 de contracte si are o cifra de afaceri de peste 50 de miliarde lei pe an.
Avantajul principal in achizittionarea unui autocar in sistem leasing il constituie faptul ca mijlocul de transport contractat isi poate incepe activitatea din momentul achitarii avansului si are posibilitatea de a colabora cu Eurolines Romania.
Cargo&Cargo Eurolines este alegerea perfecta pentru a livra plicuri si colete cu o greutate maxima de 50 Kg in conditii optime de siguranta si rapiditate.
Eurolines asigura prin profesionisti experimentati, legaturi de livrare (totala sau partiala) catre destinatar in cele 20 orase-agentii, in care Cargo & Cargo are birourile de administrare regionala.
Filiale: Arad, Bacau, Brasov, Braila, Bucuresti, Buzau, Cluj Napoca, Constanta, Deva, Fagaras, Galati, Iasi, Lugoj, Pitesti, Ploiesti, Ramnicu Valcea, Sebes, Sibiu, Targoviste si Timisoara.
Touring Taxi este cea mai tanara companie care activeaza sub sigla Eurolines. Nou infiintata pe piata din Romania, s-a evidentiat repede prin seriozitate si promptitudine.
Exista acum confortul necesar prin parcul auto constituit din 20 masini noi, conduse de profesionisti.
Promptitudine, rapiditate si siguranta sunt cuvintele care definesc Touring Taxi. Touring Ambient ofera servicii profesionale si de calitate in sfera amenajarilor interioare. Prin Eurolines clientii beneficiaza de o echipa de specialisti cu experienta indelungata in domeniul constructiilor civile si industriale.
Touring Imobiliare ofera servicii complete si complexe, la cele mai inalte standarde si creeaza un climat de seriozitate si profesionalism pentru facilitarea investitiilor in domeniul imobiliarelor:
.Intermedierea vanzarilor, cumpararilor sau inchirierilor de terenuri, case, vile, apartamente, spatii comerciale.
.Evaluari de proprietati imobiliare
.Asistenta juridica si consultanta
.Acte in regim de urgenta . sunt doar cateva din serviciile oferite.
Eleganta, profesionalism, calitate, iata cateva motive pentru a vizita acest club unic cu o atmosfera deosebita, situat in centrul Bucurestiului.
Essenza Club ofera o varietate de serviciii: fitness, aerobic, masaj, coafor, sauna, solar, hair styling, magazin de haine, bar, un fast-food cu 120 de locuri. Este locul ideal pentru petreceri private, evenimente speciale, prezentari, lansari de produse.
Alegand Nova Touring Turism - Eurolines se alege cel mai mare Tour-Operator din tara noastra. De 15 ani sunt la dispozitia clientilor cu cele mai bune produse si servicii. Sunt autorizati si certificati de Autoritatea Nationala a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT), de American Society of Travel Agents (ASTA), de Travel Industry Asociation of America (TIA) si premiati de Camera de Comert si Industrie a Romaniei.
Toate produsele Eurolines sunt de tip Tailor-Made, personalizate pentru fiecare client sau grup in parte. Nu exista obligatia de a cumpara vacante fixe de 7 sau 14 zile si exista posibilitatea de a va personaliza calatoria sau sejurul alegand dintr-o multitudine de optiuni in functie de necesitati, buget si imaginatie.
Toate produsele Eurolines, de la bilete de autocar, avion, rezervari de camere in hoteluri peste tot in lume, pana la transferuri si asigurari sunt negociate prin prisma volumului si a puterii Eurolines de cumparare. Beneficiaya de tarife preferentiale negociate cu companiile de zbor, cu cele mai importante sisteme de rezervari hoteluri din lume si are ca parteneri cei mai importanti Tour-Operatori din strainatate. In plus, firma are propia retea de autocare care asigura cele mai bune preturi si cele mai confortabile calatorii. Totul ca sa ofere cele mai bune tarife si cele mai bune servicii! Copiii sub 12 ani beneficiaza de reducere la bilete de avion, preturi speciale la cazarea in hoteluri oriunde in lume, iar tinerii sub 18 ani beneficiaza de oferte speciale.
2.1.3 Firmele de asigurari
In parteneriat cu ROUMANIE ASSURANCE INTERNATIONAL S.A. ( R.A.I. ) Eurolines Romania ofera o gama larga de produse de asigurare pentru calatorie, in cele mai avantajoase conditii[27]:
. Asigurarea medicala "TURIST"- se incheie pentru cetitenii romani care urmeaza sa efectueze o calatorie in afara teritoriului Romaniei.
. Asigurarea medicala "TRAVELLER"- se adreseaza tuturor cetatenilor straini care solicita viza de sedere pe teritoriul Romaniei.
. Asigurarea medicala "PROFESSIONAL"- pentru cetatenii romani care efectueaza o calatorie in strainatate in scopul desfasurarii unei activitati profesionale.
. Asigurarea pentru riscul de anulare a calatoriei "STORNO"- se adreseaza persoanelor fizice care intentioneaza sa efectueze o calatorie in interiorul sau in afara Romaniei, in baza unui contract de comercializare a pachetelor de servicii turistice incheiat cu o agentie de turism.
. Asigurarea pentru riscul de anulare a calatoriei "STORNO" ( pentru biletele de calatorie) - se adreseaza persoanelor fizice cu domiciliul stabil sau rezidenta in Romania si care intentioneaza sa efectueze o calatorie in baza unui bilet contractat de la o companie de transport.
In decursul acestui an compania Eurolines si-a stabilit numarul de curse care vor fi efectuate in perioada 01.07.2008-30.06.2009. Spre deosebire de alte companii, cusele acestei companii sunt directionate pe traseul cel mai scurt ajungand intr-un timp mult mai rapid comparativ cu alte firme. In decursul acestui an compania Eurolines dispune de urmatoarele curse cu plecare din tara:
Tabelul 2.1.- Graficul curselor efectuate de compania Eurolines
Nr crt. |
Ora plecarii |
Orasul de plecare |
Destinatia |
Traseul |
Ora sosirii la destinatie |
1 |
00.00 |
Bucuresti |
Montpellier |
Bucuresti- Ploiesti-Brasov-Sibiu-Arad- Budapesta- Viena- Zurich- Lyon- Montpellier |
03.00(a doua zi) |
2 |
00.00 |
Bucuresti |
Hamburg |
Bucuresti- Pitesti- Valcea- Sibiu- Cluj - Oradea- Budapesta- Praga- Berlin- Hamburg |
00.00 (a doua zi) |
3 |
00.00 |
Bucuresti |
Moscova |
Bucuresti- Buzau- Suceava- Cernauti- Minsk- Moscova |
04.00 (a doua zi) |
4 |
00.00 |
Bucuresti |
Istambul |
Bucuresti- Giurgiu- Ruse- Varna- Istambul |
10.00 |
5 |
06.00 |
Bucuresti |
Berlin |
Bucuresti- Brasov- Sibiu- Arad- Budapesta- Boloton- Bratislava- Praga- Berlin |
06.00 (a doua zi) |
6 |
06.00 |
Bucuresti |
Roma |
Bucuresti- Pitesti- Craiova- Timisoara- Moravita- Belgrad- Venetia- La Spezia- Roma |
12.00 (a doua zi) |
7 |
06.00 |
Bucuresti |
Amsterdam |
Bucuresti- Brasov- Sibiu- Timisoara- Arad- Budapesta- Szeged-Viena- Manchen- Bruxell- Ámsterdam |
06.00(a doua zi)- Cursa Expres |
8 |
07.30 |
Bucuresti |
Napoli |
Bucuresti- Brasov- Timisoara- Arad- Boloton- Szeged- Viena- Torino- LaSpezia- Roma- Napoli |
16.00 (a doua zi) |
9 |
07.30 |
Bucuresti |
Frankfurt |
Bucuresri- Pitesti- Sibiu- Cluj- Oradea- Satu Mare- Bratislava- Cracovia- Berlin- Frankfurt |
09.00 (a doua zi) |
10 |
07.30 |
Bucuresti |
Sofia |
Bucuresti- Giurgiu- Ruse- Sofia |
14.00 |
11 |
07.30 |
Bucuresti |
Belgrad |
Bucuresti- Brasov- Sibiu- Simeria- Tg. Jiu- Severin- Timisoara- Moravita- Belgrad |
19.00 |
12 |
07.30 |
Bucuresti |
Viena |
Bucuresti- Brasov- Sighisoara- Mures- Cluj- Oradea- Budapesta- Szeged- Viena |
03.00 (a doua zi) |
13 |
07.30 |
Bucuresti |
Paris |
Bucuresti- Pitesti- Craiova- Tg. Jiu- Simeria- Deva- Oradea- Budapesta- Szeged- Viena- Zurich- Paris |
10.00 (a doua zi) |
14 |
07.30 |
Bucuresti |
Chisinau |
Bucuresti- Buzau- Roman- Iasi- Chisinau |
18.00 |
15 |
11.00 |
Bucuresti |
Varsovia |
Bucuresti- Brasov- Sighisoara- Mures- CJ N- Satu Mare- Varsovia |
14.00 (a doua zi) |
16 |
11.00 |
Bucuresti |
Milan |
Bucuresti- Brasov- Timisoara- Moravita- Belgrad- Zagreb- Venetia- Milan |
00.00 (a doua zi) |
17 |
11.00 |
Bucuresti |
Istambul |
Bucuresti- Giurgiu- Ruse- Varna- Istambul |
06.00- Cursa Expres |
18 |
11.00 |
Bucuresti |
Atena |
Bucuresti- Giurgiu- Ruse- Varna- Atena |
15.00 |
19 |
11.00 |
Bucuresti |
Utrecht |
|
Anulat |
20 |
11.00 |
Bucuresti |
Zagreb |
Bucuresti- Pitesti- Craiova- Tg. Jiu- Simeria- Deva- Oradea- Budapesta- Szeged- Zagreb |
05.00 (a doua zi) |
21 |
11.00 |
Bucuresti |
Copenhaga |
Bucuresti- Brasov- Sibiu- Arad- Budapesta- Boloton- Bratislava- Praga- Berlin- Copenhaga |
21.00 (a doua zi) |
22 |
14.00 |
Bucuresti |
Stocklom |
Bucuresti- Pitesti- Sibiu- Arad- Budapesta- Szeged- Bratislava- Varsovia- Berlin- Copenhaga- Stocklom |
23.00 (a doua zi) |
23 |
14.00 |
Bucuresti |
Madrid |
Bucuresti- Ploiesti-Brasov-Sibiu-Arad- Budapesta- Viena- Zurich- Lyon- Zaragosa- Madrid |
22.00(a doua zi) |
24 |
14.00 |
Bucuresti |
Londra |
Bucuresti- Brasov- Simeria- Deva- Oradea- Budapesta- Szeged- Viena- Zurich- Paris- Londra |
23.00 (a doua zi) |
25 |
16.00 |
Bucuresti |
Cardif |
Bucuresti- Pitesti- Craiova- Tg. Jiu- Simeria- Deva- Oradea- Budapesta- Szeged- Viena- Zurich- Paris-Dover- Cardif |
02.00 dupa 2 zile |
26 |
16.00 |
Bucuresti |
Budapesta |
Bucuresti- Brasov- Sibiu- Arad- Budapesta |
05.00 (a doua zi) |
27 |
16.00 |
Bucuresti |
Kiev |
Bucuresti- Buzau- Roman- Suceava- Cernauti- Kiev |
06.00 (a doua zi) |
28 |
16.00 |
Bucuresti |
Minsk |
Bucuresti- Brasov- Sighisoara- Mures- CJ N- Satu Mare- Varsovia- Minsk |
10.00 (a doua zi) |
29 |
16.00 |
Bucuresti |
Ankara |
Bucuresti- Giurgiu- Ruse- Varna- Istambul- Ankara |
05.00 (a doua zi) |
30 |
16.00 |
Bucuresti |
Praga |
Bucuresti- Brasov- Sibiu- Arad- Budapesta- Boloton- Bratislava- Praga |
12.00 (a doua zi) |
31 |
16.00 |
Bucuresti |
Cernauti |
Bucuresti- Buzau- Roman- Iasi- Botosani- Cernauti |
00.00(a doua zi) |
32 |
16.00 |
Bucuresti |
Chisinau |
Bucuresti- Galati- Vaslui- Iasi- Chitinau |
03.00 (a doua zi) |
33 |
17.30 |
Bucuresti |
Riga |
Bucuresti- Brasov- Sighisoara- Mures- CJ N- Satu Mare- Varsovia- Riga |
10.00 (a doua zi) |
34 |
17.30 |
Bucuresti |
Helsinki |
Bucuresti- Buzau- Suceava- Cernauti- Minsk- Moscova- St. Petesburg- |
10.00 peste 2 zile |
35 |
17.30 |
Bucuresti |
|
Bucuresti- Pitesti-Sibiu-Arad- Budapesta- Viena- Zurich- Lyon- Barcelona |
23.00 (a doua zi) |
36 |
17.30 |
Bucuresti |
|
Bucuresti- Pitesti- Valcea- Sibiu- CJ N- Oradea- Budapesta- Praga- Berlin- Hamburg- Amsterdam |
20.00 (a doua zi) |
37 |
19.00 |
Bucuresti |
|
Bucuresti- Ploiesti-Brasov-Sibiu-Arad- Budapesta- Viena- Zurich- Lyon- Marseill- Monte Carlo |
15.00 (a doua zi) |
38 |
19.00 |
Bucuresti |
Andora |
Bucuresti- Brasov-Arad- Budapesta- Viena- Marseill- Monte Carlo- Andora |
19.00 (a doua zi) |
39 |
19.00 |
Bucuresti |
Torino |
Bucuresti- Brasov- Timisoara- Moravita- Belgrad- Zagreb- Venetia- Trino |
12.00 (a doua zi) |
40 |
19.00 |
Bucuresti |
Atena |
Bucuresti- Giurgiu- Ruse- Varna- Atena |
10.00 (a doua zi) |
41 |
21.00 |
Bucuresti |
Bratislava |
Bucuresti- Brasov- Sibiu- Arad- Budapesta- Boloton- Bratislava |
15.00 (a doua zi) |
42 |
21.00 |
Bucuresti |
Berlin |
Bucuresti- Pitesti- Valcea- Sibiu- CJ N- Oradea- Budapesta- Praga- Berlin |
20.00 (a doua zi) |
43 |
21.00 |
Bucuresti |
Munchen |
Bucuresti- Ploiesti-Brasov-Sibiu-Arad- Budapesta- Viena- Zurich- Munchien |
21.00 (a doua zi) |
44 |
21.00 |
Bucuresti |
Luxemburg |
Bucuresti- Brasov- Sighisoara- Mures- CJ N- Oradea- Budapesta- Bratislava- Praga- Drezda- Luxemburg |
20.00 (a doua zi) |
45 |
21.00 |
Bucuresti |
Amsterdam |
Bucuresti- Brasov- Sibiu- Timisoara- Arad- Budapesta- Szeged-Viena- Munchen- Brxell- Ámsterdam |
23.00 (a doua zi) |
46 |
23.00 |
Bucuresti |
Padova |
Bucuresti- Brasov- Sighisoara- Mures- CJ N- Oradea- Budapesta- Viena- La Spezia- Roma- Padova |
02.00 dupa 2 zile |
47 |
23.00 |
Bucuresti |
Moscova |
Bucuresti- Buzau- Suceava- Cernauti- Minsk- Moscova |
02.00 dupa 2 zile |
48 |
23.00 |
Bucuresti |
Lyon |
Bucuresti- Pitesti- Craiova- Tg. Jiu- Simeria- Deva- Oradea- Budapesta- Szeged- Viena- Zurich- Lyon |
00.00(a doua zi) |
49 |
23.00 |
Bucuresti |
Strasurg |
Bucuresti- Brasov- Sibiu- Timisoara- Arad- Budapesta- Szeged-Viena- Munchen- Strasbourg |
18.00 (a doua zi) |
50 |
23.00 |
Bucuresti |
Dormund |
Bucuresti- Ploiesti-Brasov-Sibiu-Arad- Budapesta- Viena- Zurich- Dormund |
18.00(a doua zi) |
Aceste curse se fac si retur cu plecarea la aceeasi ora (Ora Romaniei) din statiile de plecare catre Bucuretti, traseul fiind acelasi ca si la dus. Este de specificat faptul ca aceasta companie isi rezerva dreptul de a repartiza calatorii in functie de orele la care mai sunt locuri libere cu acordul calatorilor. Spre exemplu: o cursa poate fi anulata in cazul in care nu se acopera cel putin jumatate din locurile de care dispune un autocar. Autocarele companiei Eurolines sunt in functie de numarul de stele si gradul de confort cu:
Autocare de 3 stele cu 50 locuri fiecare (80 autocare)
Autocare de 4 stele cu 30 locuri fiecare (60 autocare). Este de precizat faptul ca in aceste autocare sunt intalnite serviciile restaurant.
Autocare ocazii speciale (curse expres cu 15 locuri); aceste tipuri de autocare dispun de 15 canapele, serviciul restaurant si un mod de servi ireprosabil. Sunt destinate in cazul calatoriilor de afaceri.
Graficul 2.3- Harta cu rutele de transport efectuate de catre compania Eurolines
Firmele care ofera servicii de transport international sunt foarte multe, dar in concurenta directa cu compania Eurolines sunt companiile Atlassib si Ognivia.
Compania Atlassib este intr-o continua dezvoltare si se este cea mai mare firma de transport din Europa. Compania Eurolines concureaza cu compania Atlassib dar totusi sunt putin in urma din punct de vedere al numarului de calatori. Din punct de vedere al ramificatiilor de transport si al rutelor de transport firma Eurolines are cea mai mare ramificatie care duce spre Europa. Rutele spre Europa sunt mai bine conturate cu ajutorul firmei Eurolines, cu aceasta firma putandu-se ajunge in orice loc din Europa, in timp ce cu ajutorul firmei Atlassib se poate ajunge foarte bine in tarile Spania si Italia cu plecari foarte regulate.
In cadrul companiei Atlasib rutele sunt cateva dar cu plecari de mai multe ori:
Tabel 2.2- Cursele efectuate de compania Atlassib
Nr crt. |
Ora plecarii |
Orasul de plecare |
Destinatia |
Traseul |
Ora sosirii la destinatie |
1 |
10.00 |
Sibiu |
Madrid |
Sb- Deva- Timisoara- Arad- Nadlac- Szeged- Zagreb- Milano- Torino- Marseille- Andora- Madrid |
12 (a doua zi) |
2 |
10.00 |
Sibiu |
Roma |
SB- Alba Iulia- CJN- Oradea- Budapesta- Viena- Zurich- Torino- Roma |
10(a doua zi) |
3 |
10.00 |
Sibiu |
Milano |
SB- Deva- TG Jiu- Resita- Moravita- Belgrad- Skopje- Zagreb- Venecia- Milan |
08 (a doua zi) |
4 |
10.00 |
Sibiu |
Barcelona |
SB- Medias- TG. Mures- CJN- Satu Mare- Debreten- Boloton- Szeged- Viena- Zurich- Marseille- Barcelona |
12 (a doua zi) |
5 |
11.00 |
Sibiu |
Lyon |
Sb- Deva- Timisoara- Arad- Nadlac- Szeged- Viena- Zurich- Lyon |
08 (a doua zi)- rapida |
6 |
11.00 |
Sibiu |
Paris |
SB- Alba Iulia- CJN- Oradea- Budapesta- Viena- Manchen- Paris |
10 (a doua zi) |
7 |
11.00 |
Sibiu |
Hamburg |
SB- Timisoara- Arad- Nadlac- Budapesta- Viena- Praga- Berlin- Hamburg |
14 (a doua zi) |
8 |
11.00 |
Sibiu |
Napoli |
SB- Valcea- Craiova- Calafat (cu bacu)- Vidin- Belgrad- skopje- Zagreba- Venetia- San Benedeto- Bari- Napoli |
18 (a doua zi) |
9 |
11.00 |
Sibiu |
Praga |
SB- Media- Mures- Bistrita- DEJ- Satu Mare- Bratislava- Praga |
06 (a doua zi) |
10 |
11.00 |
Sibiu |
Viena |
SB- Timisoara- Nadlac- Boloton- Viena |
00 (a doua zi)- Expres |
Aceste curse sunt suplimentate in caz de numarul de locuri nu este corespunzator. Plecarile se fac in cadrul acestor curse de 3-4 ori/zi in functie de cerere. In principiu cursele pleaca la ora 15-16 ,la orele 18-19 si cursele de noapte de la orele 23-24 al caror traseu este de aceasi durata. La fel ca in cadrul companiei Eurolines, compania Atlassib are retururile cu plecari la aceeasi ora din orasele de destinatie si cu acelasi timp calculat de intoarcere.
Spre deoebire de compania Atlassib care acopera un numar mai mare de calatori, compania Eurolines are o ramificatie a rutelor mai diversificata aceasta extinzandu-se in toata Europa in timp ce compania Atlassib pune accent pe destinatiile Italia si Spania.
In tabelul urmator voi face o scurta analiza privind cele 2 companii:
Tabelul 2.3- Analiza SWOT a companiilor Atlassib si Eurolines:
Puncte tari Eurolines: diversitatea rutelor de calatorie cresterea numarului de calatori experienta avuta in domeniul transporturilor preturile accesibile comparativ cu concurenta garantia confortului |
Puncte tari Atlassib numarul calatorilor in crestere pe rutele Spania si Italia experienta avuta in domeniul transporturilor de calatori preturile aceesibile calitatea transporturior ofera servicii de curierat |
Puncte slabe Eurolines existenta unor putine rute pentru destinatia Spania ti Italia nu se pune indeajuns accent pe publicitatea din Romania |
Puncte slabe Atlassib rute de transport foarte putin diversificate plecarea din centrul tarii presupune mai multe costuri si mai mare disconfort pentru caalatori serviciile din autocarele Atlassib sunt cu o treapta de confort mai jos fata de cele ale companie Eurolines |
Oportunitati Eurolines diversificarea serviciilor oferite de catre companie accentul mai mare pus pe publicitate |
Oportunitati Atlassib diversificarea rutelor de calatorie pentu calatori stabilirea rutelor directe si fara schimarea de autocar care se face la Sibiu |
Amenintari Eurolines calatorii nu cunosc toate serviciile companiei din cauza publicitatii scaderea numarului de calatori |
Amenintari Atlassib din cauza confortului scazut, calatorii ar putea pleca catre alte companii numarul redus dar concentrat al rutelor ar putea amenita diversitatea companiei |
Gragicul 2.4- Harta cu traseele efectuate de compania Atlassib
Compania Eurolines are urmatoarea grila de tarife:
in perioada 01.01- 31.03 in functie de numarul de km pe care il are cursa, dotarile ce le are autocarul si locul de destinatie distingem urmatoarele tarife:
Tabelul 2.3- Graficul de tarife practicate de compania Eurolines
Nr crt. |
Km |
Numarul de stele al autocarului |
Tarif (euro) |
1 |
1-500 |
3 |
25 |
2 |
500-700 |
3 |
35 |
3 |
700-900 |
3 |
50 |
4 |
900-1200 |
3 |
75 |
5 |
1200-1500 |
3 |
100 |
6 |
1500-1800 |
3 |
130 |
7 |
Peste 1800 |
3 |
150 |
8 |
1-500 |
4 |
45 |
9 |
500-700 |
4 |
65 |
10 |
700-900 |
4 |
90 |
11 |
900-1200 |
4 |
130 |
12 |
1200-1500 |
4 |
180 |
13 |
1500-1800 |
4 |
220 |
14 |
Peste 1800 |
4 |
250 |
in perioada 01.04- 30.06
Tabelul 2.4- Graficul de tarife practicate de compania Eurolines
Nr crt. |
Km |
Numarul de stele al autocarului |
Tarif (euro) |
1 |
1-500 |
3 |
25 |
2 |
500-700 |
3 |
35 |
3 |
700-900 |
3 |
60 |
4 |
900-1200 |
3 |
95 |
5 |
1200-1500 |
3 |
120 |
6 |
1500-1800 |
3 |
150 |
7 |
Peste 1800 |
3 |
170 |
8 |
1-500 |
4 |
45 |
9 |
500-700 |
4 |
75 |
10 |
700-900 |
4 |
100 |
11 |
900-1200 |
4 |
130 |
12 |
1200-1500 |
4 |
190 |
13 |
1500-1800 |
4 |
230 |
14 |
Peste 1800 |
4 |
270 |
in perioada 01.07- 31.09
Tabelul 2.5- Graficul de tarife practicate de compania Eurolines
Nr crt. |
Km |
Numsrul de stele al autocarului |
Tarif (euro) |
1 |
1-500 |
3 |
25 |
2 |
500-700 |
3 |
35 |
3 |
700-900 |
3 |
50 |
4 |
900-1200 |
3 |
75 |
5 |
1200-1500 |
3 |
100 |
6 |
1500-1800 |
3 |
130 |
7 |
Peste 1800 |
3 |
150 |
8 |
1-500 |
4 |
45 |
9 |
500-700 |
4 |
65 |
10 |
700-900 |
4 |
90 |
11 |
900-1200 |
4 |
130 |
12 |
1200-1500 |
4 |
180 |
13 |
1500-1800 |
4 |
220 |
14 |
Peste 1800 |
4 |
250 |
Evolutia preturilor companiei Eurolines este redata in graficul urmator:
Figura 2.5- Evolutia preturilor pentru calatori
Compania Eurolines este din punct de vedere al preturilor pe aceeasi grils de tarifare ca si celelate firme din acest domeniu de activitate, compania Atlassib avand in luna iunie aceleasi tarife practicate ca si compania Eurolines. Insa compania Eurolines are un avantaj prin faptul cs la acelasi numar de stele serviciile acestei companii sunt ireprosabile comparativ cu cele ale concurentilor. In continuare va voi prezenta un tip de autocar de care dispune compania Eurolines:
Figura 2.6- Autocar compania Eurolines
Pentru mai multe detalii in graficul urmator voi prezenta modalitatea de rezervare si de plata a biletelor in cadrul companiei Eurolines:
Graficul 2.7- Prezentarea adreselor de rezervare a locurilor
Compania Eurolines dispune de un parc de 150 autocare din care 60 dintre acestea au un grad de confort de 4 stele, 80 sunt cu un grad de confort de 3 stele si 10 dintre autocare au un confort sporit de 5 stele acstea fiind echipate cu tehnica si facilitati de ultima ora. In fiecare zi compania are nevoie de cel mult 100 autocare, restul fiind folosite in scopul garantarii unor bune servicii in cazul aparitiei incidentelor in cadrul celorlalte autovehicule.
Pentru achizitia unui bilet de la compania Eurolines trebuie sa stiti ca acesta ar trebui sa arate cam asa :
Graficul 2.8- Bilet de calatorie din cadrul companiei Eurolines
Analiza economico-financiara, prin indicatorii specifici, studiaza mecanismul de formare si modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor in elemente, in parti simple si prin stabilirea factorilor de influenta. Descompunerea se face in trepte, de la complex la simplu, in vederea identificarii cauzelor finale care explica o anumita stare de fapt, un anumit nivel de performanta sau o anumita evolutie a lor. Stabilirea sistemului factorial-cauzal al fenomenului presupune stabilirea factorilor care determina formarea si modificarea rezultatelor, precum si a relatiilor structural-functionale dintre elementele fenomenului economic. Este foarte importanta cunoasterea naturii fiecarui factor (cantitativ, de structura si calitativ) pentru ca sistemul sa fie realizat logic, si pe baze reale in functie de principiul conditionarii, corelarii.
In concluzie, analiza economico-financiara are un rol fundamental in evaluarea, reglarea si ameliorarea performantelor economico-financiare ale intreprinderii.
Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri este indicatorul ce caracterizeaza in expresie valorica volumul desfacerilor dintr-o perioada de timp.
Cifra de afaceri totala reprezinta veniturile totale inregistrate de catre o intreprindere in perioada respectiva, provenite atat din activitatea principala, cat sii din activitatile secundare exercitate de aceasta. Cifra de afaceri nu include veniturile din vanzarea sau transferul de mijloace fixe. De asemenea, cifra de afaceri la serviciinu include valoarea obiectelor supuse reparatiilorsi cea aferenta subventiilor de stat.
Cifra de afaceri reprezinta indicatorul principal pe baza caruia se stabileste pozitia unei societati comerciale in cadrul sectorului de activitate sau pe piata si, de asemenea, masoara capacitatea acesteia de a lansa si dezvolta activitati profitabile.
Exprimarea cifrei de afaceri in functie de elementele componente:
CA = Vanzarea de marfuri + cantitatea vanduta
Tabelul 2.4- Analiza cifrei de afaceri
Simbol
Indicator
2005
2006
2007
Mii Ron
Mii Ron
Mii Ron
CA
Cifra de afaceri
20127682
11242690
19666832
∆Ca
Abaterea absoluta a CA fata de N-4
0
-8884992
-460850
∆Ca
Abaterea procentuala a CA fata de N-4
0
-44.15%
-2.29%
Din datele prezentate in tabel se observa ca cifra de afaceri urmeaza un trend constant fata de anul de referinta 2005, singura exceptie fiind reprezentata de valoarea inregistrata in anul 2006.
Analiza structurii activelor
1. Rata activelor imobilizate (Ri)= (Active imobilizate /Active totale) x 100
2. Rata activelor curente (Rc)= (Active curente /Active totale) x 100
3. Rata stocurilor (Rs)= (Stocuri/Active curente) x 100
4. Rata creantelor (Rcr)= Creante/Active curente) x 100
5. Rata investitiilor financiare pe termen scurt si a disponibilitatilor banesti (Rd)= (Inv. fin. pe termen scurt + Disponibilitati banesti/Active curente) x 100
Tabelul 2.5- Analiza structurii activelor
RATE DE STRUCTURA ALE ACTIVELOR
2005
2006
2007
Rata activelor imobilizate (Ri)
14,06
23,77
23,41
Rata activelor curente (Rc)
85,94
76,23
76,59
Rata stocurilor (Rs)
7,81
85,40
79,90
Rata creantelor (Rcr)
92,18
10,56
19,52
Rata inv. fin. pe termen scurt si disponibilitatilor banesti (Rd)
0,00
0,58
Analiza structurii activelor
In ce priveste structura activelor, in perioada analizata se constata o crestere a gradului de imobilizare a activelor pe ansamblu (de la anul 2005 la anul 2007) , concomitent cu micsorarea gradului de lichiditate al acestora pe ansamblu (de la anul 2005 la anul 2007).
Ponderea activelor imobilizate in total active creste de la 14.06 % in anul 2004 la 23.77 % in anul 2006, urmand ca in anul 2007 sa sacda la 23.41%.
Rezulta ca in perioada 2005 - 2006 are loc cresterea ponderii activelor imobilizate in total active peste nivelul maxim acceptat pe seama scaderii ponderii activelor circulante. Situatia se imbunatateste in anul 2007, cand ponderea activelor imobilizate in total active scade la 23.41% si ponderea, iar ponderea activelor circulante creste la 76.59%, fiind in aproprierea nivelului maxim acceptat.
Din analiza structurii activelor circulante se constata o involutie in sensul cresterii stocurilor de la 7,81% in anul 2004, la 85,40% in anul 2005,la 79,90 % in anul 2006, pe seama descresterii ponderii creantelor si disponibilitatilor banesti.
Nivelul stocurilor este peste limita maxima admisa in 2006 si 2007, inseamna ca intreprinderea detine importante stocuri ce nu au fost eliberate in consum sau valorificate.
Tabelul 2.6- Rata de structura a activelor
RATE DE STUCTURA ALE DATORIILOR
2005
2006
2007
Rata stabilitatii financiare (Rsf)
9,48
17,40
66,66
Rata datoriilor curente (Rdc)
90,52
82,60
33,34
Ponderea res. curente in resurse stabile (Pr)
955,35
474,65
50,02
Rata autonomiei financiare (Raf)
9,48
17,40
66,66
Rata autonomiei financiare la termen (Raft)
100,00
100,00
100,00
Rata capitalurilor proprii (Rcp)
10,47
21,07
199,91
Rata indatorarii (Ri)
90,52
82,60
33,34
Ponderea datoriilor totale in capitalul propriu (Rdc)
955,35
474,65
50,02
Din informatiile furnizate de indicatorii din tabel se pot desprinde concluzii cu privire la evolutia structurii financiare a intreprinderii astfe:
Analiza structurii datoriilor si capitalurilor proprii
Nivelul inregistrat de datorii si capitalul propriu in perioada analizata nu este corespunzator. Intreprinderea are o stabilitate si o autonomie financiara scazute, mai ales in anul 2005, an in care capitalul angajat si cel propriu ale firmei finantau utilizarile in proportie de 9.48%, respectiv 9.48%. Nivelul celor doi indicatori inregistreaza o crestere in anuii 2006 si 2007 la 17.4 si 66.6 urmare in principal cresterii capitalului propriu. Ponderea datoriilor curente in totalul resurselor scade datorita majorarii capitalului propriu si cresterii mai redusa a datoriilor curente. Gradul de indatorare si ponderea datoriilor in capitalul propriu inregistreaza scadere de la 90.52% in 2005 la 82.60% in 2005 si ajungand sa scada vertiginos in anul 2007 pana la 33.34%. Intreprinderea se confrunta cu lipsa de lichiditate.
Analiza situatiei financiare a entitatii economice
Urmareste evaluarea capacitatii intreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului necesare pentru achitarea angajatilor, furnizorilor, rambursarea creditelor, plata dobanzilor precum si remunerarea proprietarilor intreprinderii.
Pentru aceasta se folosesc indicatorii: lichiditate, solvabilitate, profitabilitate, activitate, gradul de indatorare si rezultatul pe actiune, preluati din situatiile financiare anuale.
Inforrmatiile obtinute din analiza indicatorilor de mai sus sunt utilizate de persoanele juridice si fizice cu care firma interactioneaza pe piata: investitorii, creditorii, furnizorii, clientii, personalul angajat, stat, etc.
Informatiile necesare pentru calculul si analizei indicatorilor se preiau din bilantul contabil si contul de profit si pierdere. Datele necesare pentru calculul indicatorilor:
Tabelul 2.7- Analiza situatiei financiare
Nr. crt.
Indicatori
2005
2006
2007
1.
Cifra de afaceri
20127682
11242690
19666832
2.
Costul vanzarilor
8967
97037
5540
3.
Profit brut din vanzari
20118715
11145653
19661292
4.
Profit brut total
505057
6951
2135347
5.
Stocuri medii totale
396835
1025456
1746400
6.
Sold mediu clienti
22130077
11250219
15671238
7.
Sold mediu furnizori
21367343
16952424
13514165
8.
Cheltuieli cu dobanzile
0
7661
21726
Lichiditatea
1. Rata lichiditatii curente(Rlc) = Active curente/Datorii curente
2. Rata lichiditatii imediate (Rli) = (Active curente - Stocuri)/ Datorii curente
Solvabilitatea
3. Rata solvabilitatii patrimoniale (Rsp) (%) = (Capitaluri proprii / Total resurse) x 100
Total resurse = Capital strain + Capitaluri proprii
4. Rata generala a solvabilitatii (Rgs) (%) = (Capital strain / Capital propriu) x 100
5. Capital strain = datorii ce prebuie platite intr-o perioada mai mare de un an. + datorii de trebiue platite intr-o perioada de pana la un an.
Indicatorii de profitabilitate
6. Rata rentabilitatii capitalului social (Rcs) (%)= (Profit brut/Capital social) x 100
7. Rata rentabilitatii capitalului propriu (Rcp) (%)= (Profit brut/Capital propriu) x 100
8. Rata rentabilitatii capitalului angajat (Rcp) (%)= (Profit brut/Capital angajat) x 100
9. Marja bruta din vanzari (Mb) (%)= (Profit brut din vanzari/Cifra de afaceri) x 100
10. Acoperirea dobanzii din profit (Ad) = (Cheltuieli cu dobanzile/Profit brut) x 100
Indicatorii de activitate
11.Viteza de rotatie a stocurilor:
a. Numar rotatii = Costul vanzarilor/Stoc mediu
sau
b. Numar zile de stocare = (Stoc mediu /Costul vanzarilor) x 365
12.Viteza de rotatie a debitelor (Vrc) = Sold mediu clienti /Cifra de afaceri) x 365
13. Viteza de rotatie a creditelor-furnizor (Vrf) = (Sold mediu furnizori /Cifra de afaceri) x 365
14. Viteza de rotatie a activelor imobilizate (Vra) = Cifra de afaceri/Active imobilizate
15. Viteza de rotatie a activelor curente (Vrac) = Cifra de afaceri/Active curente
16. Viteza de rotatie a activelor totale (Vrat) = Cifra de afaceri/Total active
Tabelul 2.8- Analiza indicatorilor de activitate
1
Rata lichiditatii curente
1,05
0,92
2,30
2
Rata lichiditatii imediate
0,97
0,13
0,46
3
Rata solvabilitatii patrimoniale
9,48
17,40
66,66
4
Rata generala a solvabilitatii
0,00
0,00
0,00
5
Rata rentabilitatii capitalului social
4024,36
55,39
17014,72
6
Rata rentabilitatii capitalului propriu
110,72
1,52
106,17
7
Rata rentabilitatii capitalului angajat
110,72
1,52
106,17
8
Marja bruta din vanzari
99,96
99,14
99,97
9
Viteza de rotatie a stocurilor
0,02
0,09
0,00
10
Viteza de rotatie a debitelor
401,31
100,07
79,68
11
Viteza de rotatie a creditelor-furnizor
387,48
550,37
250,81
12
Viteza de rotatie a activelor imobilizate
26,94
17,96
27,84
13
Viteza de rotatie a activelor totale
3,79
4,27
6,52
14
Gradul de indatorare
0,00
0,00
0,00
Rata lichiditaii curente are valori mult sub cea indicata,de 2, in primii 2 ani, dar inregistreaza totusi o crestere de al 0.92 in 2006 la 2.30 in 2007. Reflecta nivelul ridicat al datoriilor curente. Firma are capacitatea de a-si acoperii datoriile curente prin activele curente.
Rata lichiditatii imediate are valori mult sub cea indicata de 2 respectiv 0,97 in anul 2005, 0,13 in anul 2006 si 0.46 in 2007, datorita nivelului ridicat al datoriilor curente si nivelului scazut al activelor curente. Detinerea de catre intreprindere a unui volum ridicat de stocuri, conduce la inregistrarea unui nivel necorespunzator al lichiditatii imediate.
Rata solvabilitatii patrimoniale este buna, ponderea resurselor proprii in total resurse creste de la 9.48% in anul 2005 la 66.6% in 2007 pe seama cresterii capitalurilor proprii.
Rata generala a solvabilitatii inregistreaza valoari mici respectiv 0.00% in anul 2005, 0,0% in anul 2006 si 0.0% in anul 2007 si exprima dependenta financiara foarte mica a intreprinderii datorita ponderii reduse a capitalului strain in capitalul propriu.
Rata rentabilitatii capitalului social
Se remarca scaderea eficientei utilizarii capitalului social de la 140,7% in 2005 la 16,9% in 2007 ca urmare a scaderii profitului.
Rata rentabilitatii capitalului propriu
Se remarca o rentabilitate puternica si eficienta a capitalul propriu de la 110,72 % in 2005 la 106.17% in 2007.
Rata rentabilitatii capitalului angajat
Aportul resurselor permanente la obtinerea profitului inregistreaza o scadere puternica, de la 110,72 % in anul 2005 la 106.17% in anul 2007,pe seama cresterii mult mai puternice a capitalului angajat si scadereii profitului brut.
Se remarca valorile constante ale indicatorului, dar care se mentine totusi la un nivel ridicat de 99,96% in 2005 - 99,97% in anul, ceea ce denota incapacitatea intreprinderii de a-si controla costurile de productie si de a obtine pretul de vanzare optim.
Indicatorii de activitate
Se remarca scaderea aportului activelor atat imobilizate cat si totale la realizarea cifrei de afaceri astfel: de la 26.94 in anul 2005 la 27.84 in anul 2007 respectiv de la 3.79 in anul 2005 la 6.52 in anul 2007.
Viteza de rotatie a stocurilor este foarte scazuta in cei trei ani ani, se inregistreaza un numar redus de rotatii (0.2 in anul 2005 la 0.9 la in anul 2006 si 0.0 in anul 2007) in conditiile cresterii numarului de zile de stocare de la 98,9 in anul 2006 la 177,8 in anul 2007. In ce priveste viteza de rotatie a debitelor-clienti si creditelor - furnizori, apreciem ca este foarte redusa, intreprinderea reusind sa-si incaseze clientii in anul 2005 in medie la 4000 zile si sa achite furnizorii in medie la 390 zile. In anul 2006 si 2007, situatia s-a imbunatatit, in sensul ca debitele-clienti sunt incasate in medie la 100 respectiv 186 zile, iar furnizorii sunt foarte greu achitati in medie la 550 zile situatia imbinatatindyse in anul 2007 cand s-a ajuns la 250 de zile. Intreprinderea se confrunta cu dificultati in efectuarea platilor din lipsa de lichiditatii, motiv penrtu care ponderea datoriilor in total resurse creste.
Gradul de indatorare al intreprinderii este scazut in cei doi ani analizati, ceea ce demonstreaza ponderea mica detinuta de datoriile pe termen lung in resursele proprii, predominand insa datoriile curente care cu greu sunt onorate de intreprindere din lipsa de lichiditati.
Analiza echilibrului financiar pe baza corelatiei fondul de rulment-necesar de fond de rulment -trezorerie neta
Informatiile referitoare la fluxurile de numerar aferente unei activitati sunt utile deoarece constituie pentru utilizatorii situatiilor financiare ale entitatii o baza de evaluare a capacitatii acesteia de a genera numerar si echivalente de numerar, despre durata acestor fluxuri, precum si a utilitatii acestor fluxuri.
Daca o entitate desfasoara o activitate profitabila, dar nu este capabila sa genereze numerar, probabil datorita unui nivel ridicat al creantelor comerciale care sunt achitate dupa o perioada lunga de timp, in acest caz este posibil ca societatea sa dea faliment. Echilibrul financiar este o tendinta care se urmareste a se obtine.
FR= Resurse stabile - Active imobilizate
NFR = Active circulante (minus disponibilitati banesti) - Datorii curente =
Trezoreria neta = FR - NFR
Tabelul 2.9- Analiza echilibrului financiar
Indicatori
2005
2006
2007
Fondul de rulment (FR)
-290990
-167669
1304828
Necesarul de fond de rulment(NFR)
208931
-248805
1291515
Trezoreria neta (TN)
-499921
81136
13313
Fondului de rulment inregistreaza o crestere progresiva datorita cresterii resurselor stabile, a utilizarilor stabile (perioada 2005 -2007). La finele anului 2005 intreprinderea inregistreaza deficit de trezorerie, deficitul urmand sa creasca in anul 2006, pentru a continua activitatea este nevoe de finantare externa. In anul 2007 intreprinderea inregistreaza o depreciere de trezorerie.
Analiza ratelor de echilibru financiar se face pe baza indicatorilor:
1.Rata de finantare a activelor imobilizate(Rfai) = Capital angajat/Active imobilizate
2.Rata de finantare a Capitalurilor proprii(Rfcp)= Capitalurilor proprii /Active imobilizate
3.Rata de finantare a activelor curente(Rfac) = Fond de rulment/Active curente
4. Rata de finantare a stocurilor(Rfs) = Fond de rulment/Stocuri
5.Rata autonomiei de finantare (Raf)= (Capitaluri proprii/Capital angajat ) x 100
Tabelul 2.10- Rata autonomiei de finantare
Indicatori
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Rfai
1,02
1,22
1,41
Rfcp
0,94
1,21
1,39
Rfac
0,01
0,26
0,37
Rfs
0,02
0,50
1,05
Raf
O,92
0,99
0,98
Analiza ratelor de echilibru financiar
2003
2004
2005
Rata de finantare a activelor imobilizate (Rfi)
0,6105
0,7322
2,8471
rata de finantare a capitalurilor proprii
0,6105
0,7322
2,8471
Rata de finantare a activelor curente (Rfac)
-0,0637
-0,0835
0,5646
rata de finantare a stocurilor (Rfs)
-0,8155
-0,0978
0,7067
Rata autonomiei financiare (Raf)
1,0000
1,0000
1,0000
1. Rata de finantare a activelor imobilizate are valoare subunitara si arata ca ansamblul imobilizarilor sunt finantate din resurse pe termen scurt. Trend crescator indica ameliorarea structurii financiare.
2. Rata de finantare a Capitalurilor proprii arata ca in anul 2005 ansamblul imobilizarilor nu sunt finantate din resurse proprii. In anii urmatori situatia se imbunatateste, iar resursele proprii finanteaza imobilizarile.
3. Rata de finantare a activelor curente pe cei trei ani arata ca fondul de rulment contribuie la finantarea activelor curente in proportie foarte redusa.
4. Rata de finantare a stocurilor arata ca in anul 2005 fondul de rulment contribuie la finantarea stocurilor foarte putin. In anii urmatori situatia se imbunatateste, fondul de rulment finanteaza doua treimi din stocuri in anul 2006 si finanteaza in totalitate stocurile in anul 2007.
5. Rata autonomiei de finantare intrgistreaza nivel optim pe timpul perioadei analizate de unde rezulta indepenenta fata de terti.
Diagnosticarea riscului
Intreprinzatorul trebuie sa cunoasca modul de protejare a afacerii impotriva riscului, altfel acesta putand avea efecte catastrofale asupra afacerii. In acest context, fiecare intreprinzator trebuie sa fie familiarizat cu modalitatile de gestionare a riscului.
Riscul economic se masoara cu ajutorul indicatorului Efectul de levier de exploatare(Elo).
ELo== 1,28 , intreprindere se afla intr-o situatie instabila .(perioada 2005-2006)
Rezultatului de exploatare in raport cu cifra de afaceri este mic ceea ce duce la diminuarea profitului.
Elo=6,7 intreprindere se afla intr-o situatie instabila . (perioada 2006-2007)
Rezultatului de exploatare in raport cu cifra de afaceri este mic ceea ce duce la diminuarea profitului.
Riscul financiar se masoara cu ajutorul indicatorului Levierul financiar(Lf).
Caracterizeaza variabilitatea indicatorilor de rezultat, sub influenta structurii financiare a firmei, respectiv a gradului de indatorare.
Lf==2,5 intreprindere se afla intr-o situatie instabila, (perioada 2005-2006)
Rezultatului curent in raport cu evolutia cifrei de afaceri este mic ceea ce duce la diminuarea profitului.
Lf=5,6 intreprindere se afla intr-o situatie instabila. (perioada 2006-2007)
Rezultatului curent in raport cu evolutia cifrei de afaceri este mic ceea ce duce la diminuarea profitului.
Riscul de faliment
Modelul Altman, reprezentat de ecuatia:
Z = 3,3 X1 + 1,4 X2 + 1,2 X3 + 1,0 X4 + 0,6 X5
unde:
X1 = profit inainte de impozitare si deducerea cheltuielilor cu dobanda / active totale; se poate utiliza rata rentabilitatii economice;
X2 = profit reinvestit4 / active totale; se intalneste sub denumirea de rata profitului reinvestit;
X3 = active curente nete / active totale; se intalneste sub denumirea de rata activelor curente;
X4 = cifra de afaceri / active totale; se utilizeaza viteza de rotatie a activului;
X5 = capitaluri proprii / datorii totale; se utilizeaza autonomia financiara
Z < 1,8: firma se afla in stare iminenta de faliment;
1,8 < Z ≤ 3: situatia financiara a firmei este deficitara, cu performante vizibil diminuate, dar isi poate relansa activitatea adoptand o strategie corespunzatoare;
Z > 3: riscul de faliment este aproape inexistent, situatia financiara fiind buna si firma solvabila
Pentru anul 2005:
X1= 0,0950 X2= 0,0000 X3= 0,8594 X4= 3,7875 X5= 0,1047
Z= 5,1953 riscul de faliment este inexistent, situatia financiara fiind buna si firma solvabila
Pentru anul 2006:
X1= 0,0026 X2=0,000 X3= 0,762 X4= 4,2678 X5= 0,2107
Z= 5,3178 firma nu este in pericol de faliment
Pentru anul 2007:
X1= 0,7077 X2= 0,0152 X3= 0,7659 X4= 6,5180 X5= 1,9991
Z= 10,9932
firma se afla in stare solvabila; nu este in pericol de faliment.
Exploatarea si studiul transportului rutier este o ramura a stiintei despre metodologia si principiile stiintifice de cercetare in domeniul transportului rutier, inclusiv argumentarea cerintelor de exploatare fata de materialul rulant al transportului rutier, asigurare a fiabilitatii, sistemele de mentenata cu elementele specifice (revizie tehnica, diagnosticare, reparatie, pastrare etc.), studierea formarii si gestionarii fluxurilor de marfuri si calatori, formare si management al sistemelor logistice in transport, mecanizare si automatizare a proceselor tehnologice, chimotologia combustibililor, lubrifiantilor si a altor materiale de exploatare, organizare si gestionare a traficului rutier, asigurare a securitatii traficului si a muncii in transportul rutier, reducere a impactului asupra mediului ca rezultat al functionarii transportului rutier.
Solutionarea problemelor tehnico- stiintifice nominalizate in domeniul transportului rutier au ca scop asigurarea fiabila, eficienta cu consum minimal de resurse si impact minimal posibil asupra mediului a sistemelor de transport rutier in coformitate cu necesitatile societatii in servicii de transport calitative si competitive.
Tipologia aplicatiilor informatice din aceasta categorie, caracteristice economiei de piata, consta in utilizarea unor modele economico-matematice in doua directii:
a) Simularea corelatiei "cerere-resurse-productie": aceste modele urmaresc ca, plecand de la o parametrizare a parghiilor de marketing, sa stabileasca potentialul firmei de a satisface cererea pe de o parte si de asigurare cu resurse (umane, materiale, financiare), in vederea realizarii productiei cerute pe piata, pe de alta parte.
b) Evaluarea unor modele economico-matematice care sa vizeze optimizarea activitatii de aplicare la nivelul firmei, in vederea utilzarii cat mai eficiente a capacitatii lor de productie, a fortei de munca si a parghiilor financiare.
Tinand seama de complexitatea si volumul de calcule implicat al modelelor matematice, au fost dezvoltate o serie de produse software optime (care sa implice ocuparea unui spatiu redus de memorie si un timp de executie a programelor corespunzator) aflate in exploatare atat pe sisteme mari cat si pe minicalculatoare sau microcalculatoare.
Simularile au drept scop reproducerea dinamica a functionarii unui sistem, iar pachetele de programe specializate in acest sens prezinta o serie de particularitati, cum ar fi:
- prezinta facilitati in organizarea si reprezentarea datelor pe suprafetele magnetice (HD, FD, etc) si in memoria interna a calculatorului, asigurandu-se astfel o modelare facila a activitatilor economice simulate;
- asigura exprimarea in forma abstracta a dinamicii sistemului economic simulat, corectand rezultatele obtinute la pasul n-1 al simularii cu deciziile luate pentru pasul n;
- la baza simularii activitatilor economice incorporate in joc, au o serie de modele stochastice, care contin proceduri pentru generarea si analiza variabilelor aleatoare si a seriilor dinamice prin intermediul carora se simuleaza influenta factorilor aleatori asupra activitatilor economice modelate;
Din acest punct de vedere, orice pachet de programe destinat simularilor decizionale trebuie sa contina in modelele incorporate exprimarea formala a urmatoarelor concepte de baza:
- Ceasul simularii, considerat esential in procesul de exprimare pe calculator a modului de derulare in timp a activitatilor economice.
Trecerea de la o runda la alta este posibila doar prin controlarea automata a job-ului simularii prin intermediul unor programe de control care valideaza posibilitatea avansarii ceasului simularii.
Programele de control al simularii, care au ca functie principala avansarea ceasului simularii si selectarea unor proceduri automate a caror executie corespunde uneia sau mai multor activitati simulate la un moment dat. Daca programul de control al simularilor gaseste ca o entitate are ceasul sau egal cu ceasul simularii, atunci executa activitatea asociata acelei entitati la acel moment de timp (de exemplu, controlul intrarii in exploatare a unei instalatii comandata anterior).
Acest capitol are rolul de a evidentia ai de a scoate in fata rutele care se crede ca ar trebui inlocuinte de catre altele mult mai profitabile atat pentru calator cat si pentru compania Eurolines. Pentru acest studiu ne-am oprit asupra rutelor de transport cu plecare din Bucurest-Budapesta- Viena- Lyon- Zaragoza- Madrid. Aceasta ruta vrem sa vedem daca este optima sa o inlocuim cu urmatoarea ruta: Bucuresti- Belgrado- Zagreb- Monaco- Zaragosa- Madrid.
Am plecat de la acesata idee avand in vedere faptul ca autocarul actual nu a avut niciodata mai mult de 10 calatori si de cele mai multe ori acesta a fost anulat pe motiv de necompletare suficienta de locuri.
Presupunem ca traseul propus este si unul turistic cat si unul in care sunt foarte multe destinatii cautate de romani cum ar fi Belgrad catre care nu exisaa decat un singur autocar in fiecare zi, dar si destinatia turistica Zagreb si Monaco ce nu este inca inclusa in traseul rutelor companiei Eurolines.
Consideram ca aceaste rute sunt optime comparativ cu cea existenta actual din toate punctele de vedere (atat ca distanta cat si ca timp). Avem deasemenea certitudinea ca numarul de calatori va fi mai mare datorita faptului ca este singura cursa din tara care are destinatie directa Monaco. Cea dea doua ruta propusa este clar orientata spre calatorii in scop turistic.
Obiective proiect
. Realizarea unei dispecerizari inteligente a vehiculelor din cadrul companiei, utilizand un sistem multi-agent care gestioneaza diferite situatii
. Cresterea eficientei organizationale prin accesul la informatii obtinute apriori prin efectuarea de simulari (prognoza)
. Asigurarea indeplinirii constrangerilor specifice problemei de alocare a vehiculelor pe rute
Cerintele Problemei de Optimizare
Cerintele Problemei de Optimizare a Alocarii Vehiculelor pe Rute (Route 66):
. Numarul de rute (destinatii);
. Numarul de vehicule din cadrul flotei;
. Istoria rutelor alocate pentru vehicule (vehiculele sa fie distribuite in mod egal pe parcursul unei luni de zile pe toate rutele Eurolines);
. Distanta parcursa de un vehicul pe perioada unei luni de zile (constrangere: numarul mediu de kilometri parcursi intr-o luna de zile este de preferat sa fie aproximativ acelasi pentru toate vehiculele - MEDIE_DISTANTA);
. Pauza de (doua) zile pentru soferi intre rute (PAUZA).
Software Simulare Route 66
Aplicatia realizata permite utilizatorilor prin intermediul interfetei sa poata realiza simulari in vederea optimizarii alocarii vehiculelor din cadrul flotei pe diferite rute.
Majoritatea aplicatiilor informatice pentru management dezvoltate in prezent la nivelul societatilor comerciale functioneaza, dupa cum se stie, pe principiul bancilor de date si, implicit, a bazelor de date incorporate si a SGBDurilor care asigura crearea si gestionarea acestora. Caracteristica fundamentala a acestor aplicatii este data de faptul ca elementul primar al prelucrarii este informatia, generata intotdeauna in sistemul informational, prelucrata in cel informatic si interpretata in forma sa finala, fie in subsistemul decizional, fie la nivelul celui informational. In acelasi timp, aceste aplicatii nu au capacitatea de a genera, la randul lor, informatii suplimentare, pornind de la cele stocate la un moment dat in baza de date.
Se poate afirma faptul ca exactitatea si acuratetea informatiilor rezultate dintr-o aplicatie sau dintr-un sistem informatic e conditionata de calitatea informatiilor primare transmise de componenta informationala a sistemului de management. Cresterea complexitatii actului decizional si aparitia tot mai frecventa a situatiilor in care decidentii trebuie sa fundamenteze decizii optime intr-un timp prescris, folosind atat experienta proprie si metode specifice procesului managerial, cat si informatiile avute la dispozitie despre activitatea condusa, a ridicat problema utilizarii calculatorului intr-o maniera care sa asigure managerului obtinerea unor cunostinte noi pornind de la un portofoliu de cunostinte existente.
Fiecare dintre noi a avut de planificat cel putin o data o calatorie mai lunga. Alegerea rutelor optime si planificarea opririlor sau a elementelor ce ar putea prezenta interes turistic si nu numai este o activitate ce consuma mult timp si resurse. Aplicatia Route 66 Route 2000 Europe vine in ajutorul clientilor, oferindu-le o modalitate rapida de a obtine intr-un timp foarte scurt informatiile de care au nevoie despre rutele de calatorie din Europa.
Plecand de la necesitatile de a efectua deplasari pe distante mari in cel mai scurt timp posibil prin alegerea unei rute optime, dezvoltatorii programului Route 66 Route 2000 Europe au realizat o baza de date cu informaþii GIS (Geographic Information Systems) care poate fi consultata atunci cand este nevoie. Pe aceasta baza de date a fost grefat un motor de cautare si un algoritm de optimizare a legaturilor intre doua puncte de pe aceasta harta. Autostrazile, caile ferate, sosele laturalnice sau chiar drumuri forestiere sunt inregistrate in cadrul bazei de date, astfel ca cel care foloseste programul nu are decat sa introduca numele localitati cautate pentru ca aplicatia sa incarce automat informatiile pe care le detine despre aceasta.
Figura 3.1- Traseul Bucuresti- Madrid prin Wien
Figura 3.2- Traseul Bucuresti- Madrid prin Zagreb si Monaco
Figura 3.3- Traseul Bucuresti- Madrid prin San Marino, Monaco si Andorra
Dupa cum se poate observa deja, Route 2000 Europe face parte din categoria aplicatiilor de tipul route planner, aplicatii care au un puternic suport GIS, si care incep sa aiba o raspandire din ce in ce mai mare pe piata. Utilizarea sa nu este limitata numai la optimizarea rutelor pentru cei ce realizeaza activitati de transport, ci si la validarea unor informatii referitoare la consumurile de combustibil sau duratele de deplasare. De exemplu, in unele tari acest program este singurul autorizat de stat pentru validarea cheltuielilor de deplasare ale angajatilor. In acest scop, pe langa modulul Europe, exista module specifice pentru fiecare tara din Europa, unde sunt reprezentate pe langa drumurile de legatura intre orase si strazile din acestea.
Route 2000 Europe este o aplicatie complexa, care va poate oferi informatii interesante despre modalitatile de realizare a unei calatorii sau a unui transport, precum ti costurile aferente acestora, ti care are o utilitate crescuta atat pentru firme cat si pentru utilizatorii individuali.
Din datele de mai sus tragem concluzia ca din motive de numar de calatori cursa Bucuresti- Madrid prin Viena nu este rentabila avand in vedere faptul ca pana la Viena sunt cel putin 4 trasee zilnic, aceasta ruta fiind sufocata.
Concluzionam ca traseul Bucuresti- Madrid prin Zagreb sau San Marino ar fi mult mai optime si din punct de vedere al distantei si numarului de pasageri. Destinatiile Zagreb, San Marino, Andorra si Monaco sunt clar destinatii turistice.
Aceasta ruta ar fi o ruta turistica expres. Avand in vedere ca orasele respective nu au legatura prin nici o cursa cu Romania consideram ca numarul de calatori va fi in continua crestere si intr-o dinamica totala.
1) Alexa Constantin, "Transporturi Internationale", Ed. ASE;Bucuresti,2003.
2) Dinu Marin, "Globalizarea si aproximarile ei", colectia nr.9-prelegeri,Ed.Economica Bucuresti,2004.
3) Enache Sorin, StefanCamelia, "Transporturi si asigurari", Ed. Independenta Economica Pitesti, 2003.
4) Bari Ioan, "Globalizarea si probleme globale"; Ed. Economica Bucuresti, 2001.
5) Bari Ioan, "Probleme globale contemporane";Ed. Economica, Bucuresti, 2003.
6) Caraiani Gheorghe, "Transporturi si expeditii internationale", Ed. Independenta Economica, Pitesti, 1998.
7) Caraiani Gheorghe, "Management-Marketing in transporturi", Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002.
8) Caraiani Gheorghe, "Transporturi, expeditii si asigurari"; Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001.
9) Ciutacu Constantin, "Reforma si metareforma", Ed. Expert, Bucuresti, 2001.
10) Dumitrescu Sterian, Marin George, Puiu Ovidiu "Economie Mondiala", Ed. Independenta Economica, Pitesti, 2006.
11) Erhan Florin, "Globalizarea -in cautarea echilibrului", Ed. Economica, Bucuresti, 2003.
12) Gheorghe Ion, "Managementu transporturilor. Organizarea transporturilor, Partea aII-a, Ed. Eficient, Bucuresti, 2001.
13) Gheorghe Ion, "Managementul transporturilor-Transportul public urban de pasageri", Partea a III-a, Ed. Eficient, Bucuresti,2001.
"Conventia T.I.R.", Ed. A.R.T.R.I.., 2001.
"Hotararea nr. 740/3 iulie 2003, privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului".
"Legea nr.102/25 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr.109/2005 privind transporturile rutiere
"Documentul de Pozitie Revizuit al Romaniei, Capitolul 9, Politica in Domeniul Transporturilor".
"Politica in domeniul transporturilor"; Ed. Institutul European din Romania, Bucuresti, 2005.
Ziarul Gandul- 6 ianuarie 2006.
[1] Bernardet, M. - ,,Le transport routier de merchandises'' - Ed. Economica, Paris, 1997, p. 55.
[2] Bonnafous, A. - ,, La politique commune des transports'', CEE, Luxembourg, 1985, p.73.
[3] Bernardet, M., op. cit., p. 59.
[4] Ibidem, p. 62.
[5] Caraiani, Gh., Cazacu, C. - ,,Transporturi si expeditii internationale'' - Ed. Economica, Bucuresti, 1995, p. 72
[6] Caraiani, Gh., Cazacu, C., op. Cit., p. 77
[7] Caraiani, Gh., Cazacu, C., op. Cit., p. 82
[8] Ibidem, p. 84
[9] Caraiani, Gh., Cazacu, C., op. Cit., p. 84.
[10] Fistung, D. - ,,Transporturi. Teorie economica, ecologie, legislatie'' - Ed. All - Beck, Bucuresti, 1999, p. 60
[11] Fistung, D., op. cit., p. 63
[12] Ibidem, p. 64.
[13] Fistung, D., op. cit., p. 66
[14] Fistung, D., op. cit., p. 69
[15] Fistung, D., op. cit., p. 75
[16] Fistung, D., op. cit., p. 77
[17] Ibidem, p. 78.
[18] Gherasim T. - ,,Calitatea transporturilor'', Ed. Universitatii Al. I. Cuza, Iasi, 1997, p. 98.
[19] Gherasim T., op.cit., p. 101.
[20] Ion, Ghe. - ,,Managementul transportului'' - Ed. Eficient, Bucuresti, 2001, p. 104.
[21] Epure E. - ,,Romania intr-o Uniune Europeana extinsa'', Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2002.
[22] Popa I. - ,,Tranzactii comerciale internationale'' - Ed. Economica, Bucuresti, 2002, p. 104.
[23] Popa I. op. cit. , p. 108.
[24] www. eurolines.ro
[25] www. eurolines.ro
[26] www. eurolines.ro
[27] www. eurolines.ro