|
|
|
Analiza si previziunea evolutiei serviciilor de transport in Romania
1. a) Analiza evolutiei serviciilor de transport in Romania in perioada 1995 - 1999
Populatia ocupata in serviciile de transport este prezentata in tabelul urmator (P1):
Populatia ocupata in serviciile
de transport
Tabel P1 -mii persoane-
Sursa: CNS, Anuarul Statistic al Romaniei, anul 2000
Se observa o scadere continua a populatiei ocupate in serviciile de transport, datorita faptului ca aceste servicii dispun de o solida baza materiala si au inceput sa-si diminueze activitatea, dar si datorita unor scaderi a populatiei ocupate in intreg setorul tertiar. Aceasta scadere din sectorul tertiar este explicata prin cresterea populatiei ocupate in agricultura, situatie ce poate fi pusa pe seama reducerii fortei de munca la nivelul economiei nationale ca urmare a trecerii spre un alt tip de economie, a reformelor si mutatiilor structurale ce au avut loc in economia romaneasca.
Evolutia populatiei ocupate in servicii este caracterizata de indicatorii prezentati in tabelul P2, denumit Algoritmul de calcul si rezultatul calcularii indicatorilor absoluti, relativi si medii pentru populatia ocupata in serviciile de transport.
Pentru a obtine rezultatele prezentate in acest tabel s-au folosit formulele:
Δi/1 = yi - y1 sporul cu baza fixa
Δi/i-1 = yi - yi-1 sporul cu baza in lant
Ii/1 = yi / y1 indicele de evolutie cu baza fixa
Ii/i-1 = yi / yi-1indicele de evolutie cu baza in lant
Ri/1 = Ii/1 - 1ritmul de evolutie cu baza fixa
Ri/i-1 = Ii/i-1 - 1 ritmul de evolutie cu baza in lant
_ ___
y = ( Σyi ) / n media seriei, n = numarul de ani, i = 1,n
_
Δ = ( yn - y1 ) / (n -1)sporul mediu de evolutie
_ ______
I = n - 1 √ yn / y1 indicele mediu de evolutie
_ _
R = I - 1 ritmul mediu de evolutie
Conform tabelului P2 se observa ca populatia ocupata in serviciile de transport inregistreaza o continua scadere.
Pe intreaga perioada s-a inregistrat o valoare medie a populatiei ocupate in serviciile de transport de 396,4 mii persoane, un spor mediu negativ de -37 mii persoane, un indice mediu al dinamicii subunitar de 0,90704 (90,704%) si un ritm de crestere negativ de - 0,09296(-- 9,296%).
In ceea ce priveste valoarea investitiilor in serviciile de transport, aceasta este prezentata in tabelul urmator (P4):
Valoarea investitiilor in serviciile
de transport
Tabel P4 -mil. lei pret. crt.-
Sursa: CNS, Anuarul Statistic al Romaniei, anul 2000
Pentru o analiza mai judicioasa, am realizat transformarea din preturi curente in preturi comparabile (constante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor preturilor de consum in servicii (tabel P5).
Calculul valorii investitiilor in serviciile de transport
Tabel P5
Se observa o mai intai o crestere, dupa care o scadere continua a valorii investitiilor in serviciile de transport si depozitare. Aceasta situatie evidentiaza faptul ca ponderea sectorului tertiar in totalul investitiilor pe economie a cunoscut oscilatii, in conditiile in care a avut loc o reducere severa a investitiilor in sectorul primar.
Evolutia populatiei ocupate in servicii este caracterizata de indicatorii prezentati in tabelul P3, denumit Algoritmul de calcul si rezultatul calcularii indicatorilor absoluti, relativi si medii pentru investitiile in serviciile de transport.
Conform tabelului P3, observam ca investitiile in serviciile de transport inregistreaza o scadere continua. Totusi, s-a constatat o crestere de 165.017,76 milioane lei in anul 1996 fata de anul 1995.
Pe intreaga
perioada s-a inregistrat o valoare medie a investitiilor in
serviciile de transport de 595.210,3 milioane lei, un spor mediu negativ de -- 84.908,62 milioane lei, un indice
mediu al dinamicii subunitar de 0,844998 si un ritm de crestere
negativ de -- 0,155002 (--
15,5%).
1. b) Analiza ponderii serviciilor de transport si depozitare in economia nationala si in servicii
Evolutia PIB in ansamblul economiei nationale pentru primul si ultimul an al seriei este prezentata in tabelul urmator (P6):
Nivelul P.I.B.-ului in cele trei sectoare ale economiei nationale
Tabel P6-mld. lei pr. curente-
Sursa: CNS, Anuarul Statistic al Romaniei, anul 2000
Se observa o crestere importanta a nivelului P.I.B. atat pe total economie, cat si in sectorul servicii in perioada celor cinci ani. Aceasta crestere exploziva poate fi, insa, pusa pe seama inflatiei. In urma deflatarii seriei se poate observa daca exista o crestere reala sau, dimpotriva, este vorba de o descrestere.
In tabelele urmatoare este prezentata ponderea serviciilor de transport in total P.I.B. economie (P7) si in total P.I.B. servicii (P8):
Structura P.I.B.-ului in anii 1995 si 1999
Tabel P7- % -
Structura P.I.B.-ului in anii 1995 si 1999
Tabel P8 - % -
Ponderea serviciilor de transport la formarea P.I.B. pe total economie in anii 1995 si 1999 este prezentata in figurile P1 si P2.
Pentru o analiza mai judicioasa, am realizat transformarea din preturi curente in preturi comparabile (constante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor preturilor de consum in servicii (tabel P9).
Calculul P.I.B. in serviciile de transport in preturi comparabile
Tabel P9
Evolutia P.I.B. in serviciile de transport inregistreaza anumite oscilatii. Aceasta evolutie este prezentata in figurile P5 (in preturi curente) si P6 (in preturi comparabile).
De asemenea, evolutia P.I.B. in serviciile de transport poate fi caracterizata prin indicatorii prezentati in tabelul P10.
Conform tabelului P10, se
observa ca P.I.B. in servicii inregistreaza o evolutie
oscilanta. In cel de-al doilea an al seriei P.I.B. creste, pentru ca
din 1997 sa inceapa sa scada puternic. Pe intreaga
perioada analizata s-a inregistrat un P.I.B. mediu de 3.864,41
miliarde lei, un spor mediu de -552,695 miliarde lei, un indice mediu de
evolutie subunitar de 0,84755 (84,755%) si un ritm de crestere negativ de -0,15245 (--
15,245%).
2. Corelatia intre evolutia serviciilor de transport si gradul de dezvoltare economico-sociala
Pentru a stabili in ce masura valoarea investitiilor in serviciile de transport influenteaza numarul vagoanelor pentru trenuri de pasageri (intensitatea legaturii dintre investitii si numarul de vagoane) am calculat coeficientul de corelatie simpla, folosind formula si tabelul P11.
n ∑ x y -- ∑ x ∑ y
r = __________ ______ ____
√ [ n ∑x2 -- ( ∑x )2 ] [ n ∑y2 - ( ∑y )2 ]
Algoritmul de calcul necesar masurarii si caracterizarii
legaturii dintre investitiile in serviciile de transport si
numarul vagoanelor pentru trenuri de persoane
Tabel P11
In urma calulelor se obtine r = 0,852, ceea ce semnifica o legatura directa si puternica intre cei doi indicatori studiati.
Pentru a se analiza legatura dintre populatia ocupata in serviciile de transport (x) si rata somajului (y) la nivelul judetelor Alba, Brasov, Covasna, Harghita si Mures se vor calcula coeficientii de corelatie a rangurilor Spearman si Kendall. Acesti coeficienti pun in evidenta interdependentele ce exista intre cei doi indicatori pe baza datelor privind dezvoltarea serviciilor de transport si dezvoltarea economico-sociala de ansamblu pentru mai multe judete la nivelul aceluiasi an.
6 ∑ d22 S
Sp = 1 -- ----- ----- ----- si K = ----- ----- -----
n (n2 -1) n (n -1)
unde: d = diferenta dintre rangul variabilei x si cel al variabilei y
n = numarul de judete __
S = ∑ Pi -- ∑ Qi(cu
i = 1,n )
Pi = numarul de ranguri superioare rangului dupa y, in ordinea stricta din tabel;
Qi = numarul de ranguri inferioare rangului dupa y, in ordinea stricta din tabel.
Evolutia populatiei ocupate in serviciile de transport si a ratei somajului
Tabel P12 1999
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, CNS, 2000
Sp
= -- 0,5
Pentru a calcula coeficientul de corelatie a rangurilor Kendall se ordoneaza datele ontinute in tabelul P12 descrescator, in functie de rangul lui X (1 este cel mai mare rang).
Evolutia populatiei ocupate in serviciile de trtansport si a ratei somajului
Tabel P13 1999
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, CNS, 2000
K
= -- 0,1
Rezultatele (--
0,5; -- 0,1) indica o legatura inversa si
relativ slaba intre cei doi indicatori, ceea ce inseamna ca
modificarea populatiei ocupate in serviciile de trransport
influenteaza relativ slab si in sens invers rata somajului.
3. Analiza comparativa a dezvoltarii serviciilor in Romania si in alte tari
In tara noastra, transporturile joaca un rol important in economie, detinand la nivelul anului 1999 o pondere de circa 3,7% din totalul populatiei ocupate si participand cu irca 6,3% la crearea P.I.B.
Transporturile feroviare de persoane si marfuri sunt, in cele mai numeroase cazuri, efectuate de intreprinderi foarte mari, nationale, multe dintre ele apartinand in intregime statului. Datorita faptului ca prezinta destul de multe avantaje atat pentru intreprinzatori, cat si pentru calatori, transportul feroviar este destul de dezvoltat in marea majoritate a tarilor, mai ales in tarile dezvoltate din punct de vedere economic.
Lungimea liniilor de cale ferata in unele tari in anul 1997
Tabel P14 -km la 10.000 loc.-
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, CNS, 2000
Dupa cum se poate observa din tabelul P14, exista decalaje relativ mici intre tarile analizate in ceea ce priveste lungimea liniilor de cale ferata in anul 1997. Astfel, in Romania lungimea liniilor de cale ferata era de 5,05 km la 10.000 locuitori, valoare ce depaseste tari dezvoltate Germania, Elvetia, Danemarca si Belgia. Tari est-europene precum Bulgaria si Croatia, dar si una din tarile dezvoltate, precum Franta, au valori destul de apropiate cu cea a Romaniei, nedepasind 6 km la 10.000 de locuitori. Dintre tarile analizate, cea mai mare lungime de cale ferata o are Republica Ceha cu 9,16 km la 10.000 de lociutori.
4. Previziunea evolutiei serviciilor de transport pentru perioada 2000 - 2002
Previziunea pentru populatia ocupata in serviciile de transport:
a) Metoda sporului mediu
Previziune pentru populatia ocupata in serviciile de transport
__ __
Din datele anterioare se cunoaste 37 mii persoane si y = 396,4 mii persoane.
σ = 16,529 siν = 4,17%
Deci metoda ajusteaza bine seria de date.
b) Metoda indicelui mediu al dinamicii
Previziune pentru populatia ocupata in serviciile de transport
Se cunoaste I = 0,90704
σ = 21,09siν = 5,32=> metoda nu ajusteaza bine seria de date.
c) Metoda trendului liniar
Previziune pentru populatia ocupata in serviciile de transport
a = y = 396,4 si b = ( Σ yi ti ) /
Σ ti = -- 38,3
σ = 10,77 siν = 2,72 => metoda ajusteaza bine seria de date.
Previziunea evolutiei populatiei ocupate in serviciile
de transport in perioada 2000 - 2002
(metoda trendului liniar)
- mii persoane -
Previziunea evolutiei populatiei ocupate in serviciile
de transport in perioada 2000 - 2002
(metoda sporului mediu)
- mii persoane -
Tendinta care rezulta in urma previziunii nu reprezinta o situatie favorabila pentru economia romaneasca, tinand cont de faptul ca in economiile dezvoltate populatia ocupata in sectorul serviciilor are o pondere ridicata si este in crestere.
Previziunea pentru numarul vagoanelor pentru trenuri de pasageri:
a) Metoda sporului mediu
Previziune pentru numarul vagoanelor pentru trenuri de pasageri
Din datele anterioare se cunoaste Δ = - 37 de mii de persoane si y = 6.568,2 vagoane.
σ = 57,16 siν = 0,87%
Deci metoda ajusteaza bine seria de date.
b) Metoda indicelui mediu al dinamicii
Previziune pentru numarul vagoanelor pentru trenuri de pasageri
Se cunoaste I = 0,991
σ = 57,44siν = 0,875=> metoda ajusteaza bine seria de date.
c) Metoda trendului liniar
Previziune pentru numarul de vagoane pentru trenurile de pasageri
a = y = 6.568,2 si b = ( Σ yi ti ) /
Σ ti = -- 69,6
σ = 51,13 siν = 0,778 => metoda ajusteaza bine seria de date.
Previziunea evolutiei numarului de vagoane pentru
trenurile de persoane in perioada 2000 - 2002
(metoda trendului liniar)
Previziunea evolutiei numarului de vagoane
pentru trenuri de pasageri in perioada 2000 - 2002
(metoda sporului mediu)
Tendinta care rezulta in urma previziunii este una de scadere. Se observa astfel ca numarul de vagoane este in continua scadere.
