|
|
|
MANAGEMENTUL GENERAL AL FIRMEI
Societatea moderna se prezinta ca o retea de organizatii care apar, se dezvolta sau dispar. In aceste conditii, oamenii reprezinta o sursa comuna si, totodata o resursa cheie, o resursa vitala, de azi si de maine, a tuturor organizatiilor care asigura supravietuirea, dezvoltarea si succesul competitional al acestora.
In acest context, tot mai multi specialisti in domeniu, afirma : " Din ce in ce mai mult avantajul competitiv al unei organizatii rezida din oamenii sai."
Prin urmare, filosofia de management orientata spre oameni nu inseamna numai faptul ca "oamenii reprezinta organizatia", ci si " respectul pentru oameni" pentru "a concura prin oameni".
Unii specialisti in domeniu sugereaza anumite intrebari, dar si raspunsuri la acestea, ca, de exemplu :
" Ce este organizatia fara angajatii sai?" " Nu este nimic in absenta resurselor umane, eventual o multime de echipamente scumpe".
" Daca am concedia angajatii diferitelor organizatii, cu ce am ramane?" " Nu cu mare lucru."
Organizatiile sunt investitii sociale, destinate realizarii unor scopuri comune prin effort comun, care au drept caracteristica esentiala prezenta coordonata a oamenilor si nu neaparat a lucrurilor.
Prin urmare, organizatiile implica oameni si, in final, depind de efortul oamenilor.
Resursele umane reprezinta una dintre cele mai importante investitii ale unei organizatii, ale carei rezultate devin tot mai evidente in timp.
Resursele umane constituie un potential uman deosebit, care trebuie inteles, motivat sau antrenat in vederea implicarii cat mai depline sau mai profunde a angajatilor la realizarea obiectivelor organizationale.
Din acest punct de vedere, individul, prin structura, mentalitatea si cultura sa, se constituie intr-o entitate biologica, care reprezinta intotdeauna marea "necunoscuta", putand impiedica sau, dimpotriva, putand potenta o actiune, o activitate sau un proces.
Asta inseamna ca, trebuie promovat un management al resurselor umane cat mai adecvat, trebuie creat un climat motivational sau organizational corespunzator, in care necesitatile individului sa poata fi integrate in necesitatile organizatiei, prin care, individul sa-si poata satisface cat mai bine propriile obiective muncind pentru obiectivele organizatiei.
Oamenii dispun de o relativa inertie la schimbare, compensata insa de o mare adaptabilitate la situatii diverse.
Organizatiile si oamenii trebuie sa fie pregatiti si capabili sa se schimbe pentru a supravietui si pentru a prospera intr-un mediu care, la randul sau, se afla intr-o permanenta schimbare.
Resursele umane sunt puternic marcate de factorul timp, necesar schimbarii mentalitatilor, comportamentelor etc.
Din acest punct de vedere importanta resurselor umane si a managementului acestora a crescut o data cu trecerea timpului si cu accentuarea necesitatii adaptarii organizatiilor la un mediu tot mai dinamic si mai competitiv.
De asemenea, oricat de puternica ar fi rezistenta, schimbarile de mentalitate si de comportament sunt inevitabile o data cu schimbarile survenite in sistemul de valori umane in general sau in sistemul nostru de valori in special.
Managementul general s-a divizat intr-o multitudine de domenii specializate, in functie de scopul urmarit, in randul carora se inscrie si managementul resurselor umane.
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE este un termen relativ recent, mai modern, pentru ceea ce s-a numit traditional : " administrarea personalului ", "relatiile industriale ", " conducerea activitatilor de personal", ' dezvoltarea angajatilor", " managementul personalului".
Dintre definitiile date managementului resurselor umane si publicate in literatura de specialitate din tara noastra, vom aminti urmatoarele aspecte :
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE cuprinde toate activitatile orientate spre factorul uman, avand drept obiective "
- conceperea, proiectarea, utilizarea optima, intretinerea si dezvoltarea socio-umana;
- asigurarea utilizarii optime a resurselor umane in beneficiul organizatiei, al fiecarui individ si al comunitatii, in general;
- utilizarea eficienta a capitalului uman, in scopul realizarii obiectivelor organizationale, simultan cu asigurarea conditiilor ce garanteaza satisfacerea nevoilor angajatilor;
- sporirea productivitatii si eficientei activitatii economice concepute;
- recrutarea personalului, selectia, incadrarea, utilizarea prin organizarea ergonomica a muncii, stimularea materiala si morala, pana in momentul incetarii contractului de munca.
Incercand sa depaseasca unele dificultati inerente, numerosi specialisti in domeniu au definit managementul resurselor umane astfel :
- functiunea care faciliteaza cea mai eficienta folosire a oamenilor in vederea realizarii obiectivelor individuale si organizationale;
- functiunea care permite organizatiilor sa-si atinga obiectivele prin obtinerea si mentinerea unei forte de munca eficiente;
- ansamblul de functii si procese intercorelate care au in vedere atragerea, socializarea, motivarea, retinerea si mentinerea angajatilor unei organizatii;
- abordarea strategica a asigurarii, motivarii, antrenarii si dezvoltarii resursei cheie a unei organizatii;
- fixarea obiectivelor in raport cu oamenii, realizarea si controlul acestora intr-o logica a sistemului;
- implica toate deciziile si practicile manageriale care afecteaza sau influenteaza direct oamenii sau resursele umane care muncesc pentru organizatie;
- reprezinta o serie de decizii care afecteaza relatia dintre angajati si patroni, precum si alte parti interesate;
- reprezinta o serie de decizii referitoare la relatia de angajare care influenteaza eficacitatea angajatilor si a organizatiei;
- ansamblul activitatilor de ordin operational ( planificarea, recrutarea, mentinerea personalului) si de ordin energetic (crearea unui climat organizational corespunzator), care permit asigurarea organizatiei cu resurse umane necesare
- punerea la dispozitia intreprinderii a resurselor umane necesare, cu dubla constrangere a functionarii armonioase si eficiente a ansamblului uman, precum si a respectarii dorintei de dreptate, securitate si dezvoltare a fiecarui angajat
