|
|
|
EXIGENTELE INTEGRARII EUROPENE IN DOMENIUL FORMARII PROFESIONALE IN ROMANIA
Potrivit Acordului european de asociere la UE, intrat in vigoare la 1 februarie 1995, Romania este angajata in programul de pregatire a conditiilor pentru atingerea criteriilor de performanta necesare si compatibilitatea evolutiilor interne cu cele ale U.E. In domeniul educatiei si formarii profesionale lucrurile sunt complicate din punct de vedere al coerentei actiunilor interne:
a articularii programelor de reforma a invatamantului cu programul general de reforma economica si sociala;
a continuturilor formarii profesionale din perspectiva relatiilor cu piata muncii;
a relatiilor educatie - formare profesionala initiala - formare profesionala continua;
a arhitecturii sistemului de formare profesionala;
a evaluarii si certificarii si implicit a recunoasterii diplomelor;
a evaluarii rezultatelor programelor-pilot si a difuzarii lor;
a relatiilor scoala-intreprinderi etc.
La fel ca si celelalte tari asociate din centrul si estul Europei, Romania este obligata sa faca fata provocarilor care rezulta din:
impactul tranzitiei asupra puterii sale economice si capacitatii de a investi in capital uman;
eliminarea unui sistem economico-social si edificarea unuia nou bazat pe alte reguli de joc;
concurenta neloaiala, monopol in productia si distributia unor produse asociate cu proportii insemnate ale economiei subterane, coruptie, venituri invizibile etc.;
accelerarea la scara internationala si comunitara a schimbarilor tehnologice, ceea ce acutizeaza problematica modernizarii si retehnologizarii interne;
puternice clemente de criza ale sistemului de educatie si formare profesionala in momentul startului tranzitiei, cu deosebire din optica relatiilor cu piata muncii si a dezvoltarii individului;
destructurarea sistemului de relatii dintre scoala si lumea muncii, ca si in buna masura a sistemului de valori pe care scoala le promoveaza si la care se raporteaza;
mentalitati si comportamente inhibitoare, descurajante in planul investitiei umane, indiferent de nivelul la care ne situam[1].
Pentru a depasi astfel de provocari, este necesar ca educatia si formarea profesionala sa devina prioritati nationale, folosindu-se in acest scop atat resursele nationale, bugetare si atrase, cat si cele din programele comunitare, inclusiv din Fondul Social European (E.F.S.) si Fondurile Comunitare Structurale (S.C.F.).
Obiectivele Fondurilor Comunitare Structurale sunt urmatoarele:
a) dezvoltarea si ajustarea structurala a regiunilor cel mai putin dezvoltate;
b) reconversia unor regiuni sau zone din regiuni afectate puternic de declinul industriei;
c) combaterea somajului de lunga durata si facilitarea integrarii profesionale a tinerilor si a persoanelor amenintate de excluderea de pe piata muncii;
d) facilitarea adaptarii lucratorilor la schimbarile industriale si la cele din sistemul de productie.
Obiectivul nr.3 al fondurilor structurale este orientat catre tineri, someri de lunga durata, spre cei ce au dificultati la intrarea pe piata muncii si catre femei. Scopul principal este imbunatatirea posibilitatilor de angajare a categoriilor de forta de munca avute in vedere. in ce priveste tineretul, in cele mai multe state membre se pune un accent deosebit pe dezvoltarea unor scheme de ucenicie si de schimbarea atat a continutului teoretic cat si practic al formarii profesionale.
Obiectivul nr. 4 este dirijat catre identificarea noilor nevoi de calificare si adaptarea corespunzatoare a calificarii muncitorilor. Sunt sprijinite eforturile statelor membre de dezvoltare a formarii profesionale pe durata intregii vieti si adaptarea la schimbarile provocate de catre progresul tehnologic. O alta prioritate vizeaza sprijinirea I.M.M.-urilor in anticiparea nevoilor de calificare si pregatirea profesionalii corespunzatoare a angajatilor.
E.F.S. arc o contributie majora la masurile de formare nationala in contextul programelor regionale si acorda un sprijin deosebit regiunilor cel mai putin dezvoltate, in vederea intrarii si imbunatatirii sistemelor de educatie si formare profesionala, de a incuraja legaturi mai stranse intre lumea scolii si lumea afacerilor. E.F.S. va continua sa aiba o contributie importanta la formarea profesionala initiala si continua a diferitelor regiuni si sa ofere importante oportunitati de participare la programele comunitare de educatie si formare profesionala (Socrates, Leonardo da Vinci etc.).
Fundatia Europeana de Pregatire
Fundatia are ca scop sustinerea reformei invatamantului si a formarii profesionale in tarile partenere, urmarind sa participe din ce in ce mai mult la analizarea sistemelor de invatamant si de formare profesionala din aceste tari, sa identifice domeniile prioritare si modalitatile de actiune.
La ultima reuniune a Consiliului Consultativ al Fundatiei Europene de Pregatire s-au dezbatut patru rapoarte referitoare la:
stabilirea de obiective tinta la nivel national, regional si sectorial, ca instrument al reformei sistemului de pregatire;
rolul partenerilor sociali in dezvoltarea pregatirii profesionale in conditiile economiei de piata (la nivel de intreprindere);
strategii pentru punerea in aplicare a unor noi standarde profesionale;
pregatirea necesara pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii si prioritati de actiune.
Conditiile de realizare a reformei sistemului de invatamant si de pregatire profesionala variaza de la o tara la alta in functie de marime si de organizarea administrativa, de traditiile culturale si de nivelul de dezvoltare economica.
Singurul numitor comun il reprezinta resursele financiare care nu pot acoperi in totalitate necesitatile si se manifesta o centralizare excesiva. In tarile partenere, chiar daca exista nevoi comune, strategiile care se vor aplica difera in functie de conditiile concrete din fiecare tara. Pentru realizarea strategiilor este necesar sa se parcurga mai multe etape: fixarea obiectivelor; delegarea responsabilitatilor individuale ale diferitelor organisme la nivel guvernamental si neguvernamental; stabilirea planurilor si calendarelor de lucru; evaluarea randamentelor resurselor investite.
Expertii au formulat anumite recomandari pentru Fundatia Europeana de Pregatire: sa sprijine metodologic si financiar partenerii sociali din tarile in tranzitie la economia de piata pentru a analiza noile practici privind dialogul social la nivel de intreprindere; sa elaboreze programe-pilot in intreprinderile mari si in intreprinderile mici si mijlocii; sa propuna guvernelor acordarea de asistenta tehnica pentru elaborarea cadrului juridic care sa favorizeze dialogul social in domeniul formarii profesionale.
In tarile Europei Centrale si Orientale, obiectivele invatamantului general joaca un rol important in definirea obiectivelor invatamantului profesional. De aceea, normele de competenta profesionala pentru invatamantul profesional cuprind si norme de cunostinte scolare. Din ratiuni atat politice, cat si economice, ciclul invatamantului general a fost prelungit, continuand cu invatamantul secundar. Statul continua sa exercite o influenta destul de mare asupra structurii invatamantului, a formei de invatamant si a continutului sau. Aceasta influenta este adesea legata de slaba activitate a partenerilor sociali in acest domeniu.
Formarea si educarea pot sa contribuie la dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii in urmatoarele domenii-cheie:
sa ajute prin sistemul de invatamant secundar, profesional si superior la crearea spiritului de intreprindere;
sa amelioreze competentele celor care doresc sa-si deschida o intreprindere pentru marirea sanselor de supravietuire in primii ani de activitate;
sa creasca nivelul de intelegere si competenta acelora care constituie suportul si reteaua comerciala a micilor intreprinzatori.
Impreuna cu Comisia Europeana s-au determinat prioritatile in materie de invatamant si de formare profesionala:
analiza necesarului de competente care reprezinta una dintre dificultatile majore cu care se confrunta in prezent tarile asociate;
structura institutionala; este necesar sa existe un cadru institutional care trebuie sa sustina procesul de reforma;
calificarea si metodele de pregatire - in principal modernizarea la nivelul programelor de pregatire si a standardelor, formarea si reciclarea formatorilor.
Structura sistemului de pregatire si perfectionare profesionala a tarilor dezvoltate s-a format in stransa legatura cu progresul general al dezvoltarii economice.
