Formarea profesionala in contextul integrarii

FORMAREA PROFESIONALA IN CONTEXTUL INTEGRARII

La 28 iulie 2005 s-a adoptat Hotararea de Guvern nr.875 privind aprobarea Strategiei pe termen scurt si mediu pentru formare profesionala continua, 2005-2010.

Acest document are in vedere indeplinirea obiectivului strategic Lisabona: Uniunea Europeana sa devina pana in 2010 "cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere, din lume, capabila de o crestere economica durabila, cu locuri de munca mai multe si mai bune si o mai mare coeziune sociala". In acest context, invatarea pe tot parcursul vietii ar trebui abordata ca o necesitate obiectiva impusa de tranzitia catre o economie si o societate bazate pe cunoastere.

Tintele fixeaza pentru anul 2010 valori specifice pentru urmatoarele rate:
- 70% rata ocuparii totale a populatiei in varsta de munca (15-64 ani);
- peste 60% rata ocuparii feminine in varsta de munca (15-64 ani);
- 50% rata ocuparii persoanelor varstnice (55-64ani).

Aceste obiective se realizeaza prin mai multe directii:

· prin crearea de locuri de munca inalt calitative;

prin exploatarea oportunitatilor economiei bazate pe cunoastere (obiectivul principal il

reprezinta accelerarea dezvoltarii unei economii bazata pe cunoastere, cu scopul

de a crea mai multe locuri de munca in Europa);
· prin promovarea mobilitatii (asigurarea implementarii practice a miscarii libere a

muncitorilor prin desfiintarea obstacolelor aflate in calea mobilitatii geografice).

Situatia actuala arata ca Romania a facut progrese in restructurarea sistemului de formare profesionala continua. Actuala strategie de formare profesionala continua (FPC) prevede valorificarea experientei anterioare, in sensul alocarii mai multor resurse pentru imbunatatirea rezultatelor deja obtinute, cum sunt: standardele ocupationale, standardele de pregatire profesionala, profilele ocupationale, sistemul de acreditare a invatarii anterioare, sistemul de autorizare a furnizorilor de formare.

Trebuie sa se dezvolte o politica nationala de formare profesionala continua, un cadru legal coerent si un cadru institutional consolidat, cu scopul de a promova dezvoltarea resurselor umane si de a furniza o formare profesionala eficienta si de calitate, pentru a facilita adaptarea fortei de munca la nevoile in continua schimbare ale organizatiilor si ale pietei muncii, pentru a promova cresterea economica, ocuparea fortei de munca si integrarea sociala.

Strategia urmareste dezvoltarea unui sistem de formare profesionala continua, un sistem transparent si flexibil, care sa asigure o crestere a ocuparii, adaptarii si mobilitatii fortei de munca si care sa raspunda nevoilor companiilor de forta de munca superior calificata.

Este foarte important sa investim in formarea profesionala continua, deoarece transformarile economice din ultimul timp, precum si noile oportunitati aparute solicita din partea fiecarei persoane o construire a propriei calificari pe baza cunostintelor dobandite. Educatia si formarea profesionala, indiferent daca se desfasoara in cadrul unui sistem formal, la locul de munca sau in mod informal, reprezinta pentru fiecare cheia evolutiei in cariera si a dezvoltarii personale.

Strategia pe termen scurt si mediu a formarii profesionale continue stabileste doua obiective strategice:

1.     o participare crescuta la formarea profesionala continua si facilitarea accesului pentrutoate categoriile de persoane din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii

2.     cresterea calitatii si eficientei sistemului de formare profesionala continua printr-un management orientat spre rezultate

1. Importanta si beneficiile formarii carierelor profesionale

Procesul de restructurare economica prin care trece Romania in momentul de fata genereaza efecte profunde nu numai in zona productiei, ci si in viata sociala. Unul dintre aceste efecte este situatia socio-profesionala a unui numar insemnat de persoane care trebuie sa se reorienteze pentru a dobandi noi competente si abilitati intr-un anumit domeniu de activitate.

Studiile efectuate pana acum cu privire la utilizarea programelor de formare profesionala pentru adulti si preferintele exprimate de cei care sunt direct interesati indica tendinta marii majoritati de a aprecia pozitiv utilitatea acestor forme de instruire ca o sansa in plus pentru persoana de a-si construi o cariera.

Exista numai o mica diferenta intre ramurile sau regiunile economice ale tarii in ceea ce priveste investitiile in resurse umane. In regiunile mai dezvoltate din punct de vedere economic exista o tendinta a operatorilor economici de a aloca fonduri mai mari pentru formarea personalului lor, in regiunile mai putin dezvoltate economic recurgandu-se la cel mai ieftin mod de instruire, acela de instruire la locul de munca.

Memorandumul privind invatarea pe tot parcursul vietii al Comisiei Europene, adoptat in octombrie 2000, invita statele sa identifice strategii coerente si masuri practice pentru dezvoltarea invatarii continue. Toate persoanele trebuie sa aiba posibilitati egale de a se adapta la cerintele schimbarilor socio-economice si sa participe activ la conturarea viitorului lor.

Schimbarea mentalitatii populatiei, angajatorilor, partenerilor sociali si a furnizorilor de formare profesionala continua trebuie considerata o preconditie pentru implementarea cu succes a strategiei de formare profesionala continua. Este necesara responsabilizarea comuna a tuturor celor implicati, incluzand lumea afacerilor, autoritatile locale, pe toti cei care lucreaza in educatie si formare, asociatiile profesionale, societatea civila si cetatenii insisi. Populatia trebuie sa constientizeze rolul, importanta si beneficiile formarii profesionale continue pentru dezvoltarea personala, reusita profesionala, evitarea excluziunii sociale si pentru a avea sentimentul de apartenenta la societatea in care traiesc.

Mediul de afaceri trebuie constientizat asupra beneficiilor pe care le va aduce afacerilor si mediului economic o forta de munca bine pregatita profesional, responsabila si motivata.

Educatia si formarea profesionala au devenit mai importante ca niciodata in a determina oamenii sa aleaga calea reusitei permanente in cariera. Invatarea continua deschide perspectiva construirii unei vieti implinite si pline de satisfactie, cu efecte pozitive asupra mediului economic si social.

Piata unica a fortei de munca

Obiectivele Strategiei Nationale de Ocupare se aliniaza atingerii obiectivelor stabilite la Lisabona pentru statele membre UE in vederea implementarii Strategiei Europene de Ocupare pana in anul 2010, si anume:

rata generala a ocuparii - 70%

rata de ocupare in randul femeilor - 60%

rata de ocupare de 50% pentru persoanele cu varste cuprinse intre 55-64 ani

fiecarui somer i se va oferi un nou inceput inainte de a atinge 6 luni de somaj in

cazul tinerilor si 12 luni in cazul adultilor, sub forma de formare profesionala, reconversie, practica in munca, loc de munca sau alte masuri de ocupare, inclusiv de sprijinire a orientarii profesionale personale si de consiliere in vederea integrarii efective pe piatamuncii

nivelul mediu de participare la procesul de invatare pe tot parcursul vietii sa fie de

cel putin 12,5% pentru populatia adulta apta de munca (grupa de varsta 25-64 ani).

Calitatea si aptitudinile fortei de munca ar trebui imbunatatite prin incurajarea persoanelor de a se inscrie in programe educationale si cele de formare continua. Somerii ar trebui stimulati sa urmeze programe de instruire pentru a-si imbunatati sau chiar pentru a-si modifica aptitudinile. Aceasta necesita o crestere a bugetului dedicat programelor destinate fortei de munca active pentru a atinge standardele Uniunii Europene. In acelasi timp, organizatiile ar trebui incurajate prin stimulente fiscale pentru a investi in personal, prin imbunatatirea si actualizarea abilitatilor cu ajutorul programelor de instruire la locul de munca si a formarii continue.

3. Pregatirea profesionala in domeniul tehnologiei informationale

Notiunea traditionala de alfabetizare ar trebui sa cuprinda intreaga gama de competente informatice si de competente media necesare intr-o societate si o economie bazata pe cunoastere. Cifrele Eurostat* indica faptul ca 37% din populatia UE nu are cunostinte informatice si ca mai mult de 60% din populatia care nu poseda o diploma superioara invatamantului secundar, nu are cunostinte informatice elementare. Lipsa de competente informatice va impiedica aceste persoane sa utilizeze serviciile de comert electronic si serviciile electronice de administratie si sa participe pe deplin la societatea informationala. Mai mult decat atat, lipsa de competente informatice accentueaza dezavantajele sociale si de educatie, limitand invatarea pe toata durata vietii si extinderea competentelor.

Inovarea si asimilarea tehnologiilor informatiei si comunicarii (TIC) sunt doua elemente importante ale Agendei de la Lisabona reinnoite pentru crestere economica si locuri de munca. Aportul tehnologiilor informatiei si comunicarii la economia europeana este fundamental pentru dezvoltarea productivitatii si crearii de produse si servicii cu continut mare de cunostinte. Exista o nevoie importanta de a aborda aspectele referitoare la competentele asociate tehnologiilor informatiei si comunicarii (competentele informatice) pentru a raspunde cererii tot mai mari de practicieni cu nivel inalt de competente. Aceste provocari pot fi abordate in mod eficace doar printr-o reala mobilizare a statelor membre si a sectorului industrial. Uniunea Europeana (UE) poate furniza o platforma pentru schimbul de bune practici si solutii bine orientate, in urma identificarii acestora printr-un dialog cu partile interesate.

Societatea Informationala integreaza obiectivele dezvoltarii durabile, bazata pe dreptate sociala si egalitate a sanselor, protectie ecologica, libertate, diversitate culturala si dezvoltare inovativa, restructurarea industriei si a mediului de afaceri si reprezinta o noua etapa a civilizatiei umane care permite accesul larg la informatie, un nou mod de lucru si de cunoastere si care va amplifica posibilitatea globalizarii economice si a cresterii coeziunii sociale. Suportul tehnologic al noii societati se constituie prin convergenta a trei sectoare: tehnologia informatiei, tehnologia comunicatiilor, productia de continut digital.

Strategia nationala pentru domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor(TIC), adoptata in anul 2000, ca parte integranta a "Strategiei nationale de dezvoltare economica pe termen mediu (2000-2004)", aprecia ca "progresul rapid catre Societatea Informationala reprezinta pentru Romania principala optiune strategica de dezvoltare economica si sociala, de apropiere a nivelului de dezvoltare de acela al partenerilor din Uniunea Europeana" si ca acest progres este "mai mult decat o oportunitate pentru o tara in dezvoltare ca Romania. Societatea Informationala poate fi o sansa istorica, unica pentru tara noastra, de angajare rapida intr-un proces de dezvoltare economico-sociala pozitiv si durabil".

Eurostat, Statistics in Focus, 17/2006