Conflict interetnic in localitatea Sanmartin, jud. Harghita

Conflict interetnic in localitatea Sanmartin, jud. Harghita

= Conflict interetnic =

I.            Precizari prealabile

II.          Date privind localitatea Sanmartin

III.        Evenimente care au precedat conflictul interetnic

IV.        Derularea incidentelor incepand cu data de 31 mai 2009

V.          Interventia autoritatilor locale

VI.        Analizarea premiselor dislocarii unui grup etnic

VII.      De jure

VIII.    Solutionarea conflictelor interetnice de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului

IX.        Concluzii si recomandari

"Citez din Goering: "moartea unei persoane e o tragedie,

moartea a sute de mii e statistica". Tiganii nu vor pleca

din comuna pentru ca e o comuna bogata si au din ce sa traiasca,

iar in 40 de ani romii vor fi mai multi decat localnicii."[1]

' Cu cine sa ai toleranta? Generatii intregi au suferit din cauza romilor.

Nu se poate sterge cu buretele si sa in cepi o era noua

Romii in ultimii 10 ani au comis crime, ii terorizeaza pe majoritari.

Romii daca gresesc sa-i omori cu pietre cum spune si Biblia..'[2]

"De o saptamana, romii dorm cu copiii in padure sau

pe la neamuri. Au ajuns la limita rabdarii. In fiecare seara,

tinerii maghiarii ii fugaresc prin padure cu ATV-uri si masini"[3]

"Legea se aplica pentru toti Daca Franta si Germania

nu s-au inteles de-a lungul istoriei, la un moment

dat au sters cu buretele istoria, atunci se poate si in Sanmartin.

Sa fie toleranti, rabdatori cu romii. Cei care respecta legea nu

sunt intotdeauna respectati. Legea este de multe ori nedreapta,

instanta ia decizii greu de inteles, insa acele decizii trebuie respectate.

Cu aceasta atitudine, riscam sa ne intoarcem la anarhie sau la dictatura.

Democratia nu tolereaza modul de a-i scoate pe romi din comunitate,

nu poate sa inteleaga lipsa de toleranta.

Sa aplicam metode care au efect in timp. Sa discutam fara presiuni,

sa ascultam fiecare solutie venita din ambele parti."[4]

Prezentul raport are la baza informatiile culese de reprezentanti ai Romani CRISS, Asociatiei "Sanse Egale", Asociatiei "Roma ACCESS Tomis" Constanta si persoane independente, ca urmare a vizitelor de documentare realizate in datele de 3, 4, 8 iunie si 14-15 iulie 2009, in localitatea Sanmartin, jud. Harghita.

Deplasarea a avut drept obiectiv documentarea conflictului interetnic petrecut in localitate, intre romi si maghiari, incepand cu data de 31 mai 2009. Pe parcursul documentarii au fost purtate discutii cu reprezentanti ai romilor si ai maghiarilor, ai Inspectoratului de Politie al Judetului Harghita, cu reprezentatul Biroului Judetean pentru Romi din cadrul Institutiei Prefectului, cu primarul comunei Sanmartin si cu Prefectul judetului Harghita.

In data de 2 iunie, Romani CRISS a contactat telefonic pe dl. Ioni Geza (care indeplineste functiile de Presedinte al Asociatiei Romi Harghita, Presedinte al filialei judetene a Partidei Romilor si de expert pe problemele romilor din cadrul Consiliului Judetean Harghita) pentru a obtine o informare preliminara cu privire la conflictul, care a avut loc intre membrii comunitatii maghiare si cei ai comunitatii rome din localitatea Sanmartin, judetul Harghita.

In data de 2 iunie 2009, Romani CRISS a solicitat, in scris, un punct de vedere oficial din partea Ministerului Administratiei si Internelor, Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Jandarmeriei Romane, Inspectoratului de Politie al Judetului Harghita, Inspectoratului de Jandarmi al Judetului Harghita si al Postului de politie Sanmartin. Adresa a fost trimisa spre stiinta Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii.[5]

In data de 3 iunie 2009, un reprezentant al Romani CRISS[6] s-a deplasat in judetul Harghita pentru a documenta cazul. Reprezentantul CRISS a fost insotit de Dl. Nicolae Gheorghe - expert independent si de Dl. Istvan Haller, secretar de stat si membru al Colegiului Director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.

Cu aceasta ocazie, au fost vizitate si doua case avariate in urma conflictului si au fost purtate discutii cu cetateni de etnie roma si maghiara, cu reprezentanti ai politiei, respectiv comisar sef Antal Stefan - adjunct al sefului Inspectoratului, agent sef principal Lacureanu Ioan - seful postului de politie din localitatea Sanmartin. In seara zilei de 3 iunie 2009 a fost incendiata o casa.

In data de 4 iunie, reprezentati ai CRISS[7] au participat la intalnirea ce a avut loc la caminul cultural din localitatea Sanmartin. La intalnire au participat reprezentanti ai comunitatii maghiare, ai comunitatii rome, ai Inspectoratelor de Politie si de Jandarmi ai judetului Harghita, Prefectul judetului Harghita, Primarul localitatii Sanmartin, lucratori de politie de la postul local, Presedintele Consiliului judetean, un deputat de Harghita din partea UDMR - Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania si jurnalisti.

In data de 8 iunie 2009, reprezentanti ai Romani CRISS[8] si ai Asociatiei "Sanse Egale"[9] au realizat o deplasare in localitatea Sanmartin, in vederea monitorizarii cazului si a participarii la intalnirea dintre reprezentantii celor doua comunitati, intalnire mediata de Prefectului judetului Harghita. Delegatia a fost insotita de Dl. Stanica Taba, avocat in cadrul Baroului Bucuresti. Intalnirea a avut loc la sediul Primariei comunei Sanmartin. Participarea reprezentantilor Romani CRISS si a presei a fost interzisa in urma votului. In cadrul intalnirii a fost agreat "Protocolul".

In 14 iulie 2009, Romani CRISS, in parteneriat cu Institutia Prefectului judetului Harghita si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii au organizat masa rotunda "Escaladarea actelor de violenta interetnica in Harghita - tendinta europeana?". Intalnirea a avut loc in cladirea Prefecturii si s-a bucurat de participarea reprezentantilor romi din comuna Sancraieni, reprezentanti ai autoritatilor locale, judetene si nationale, precum si ai organizatiilor de romi. Reprezentantii comunei Sanmartin si cei ai Consiliului judetean nu au dat curs invitatiei organizatorilor.

In 14-15 iulie 2009, reprezentantii Romani CRISS, ai Asociatiei "Sanse egale" si ai Asociatiei "Roma ACCESS Tomis" Constanta au realizat o noua vizita de documentare in localitatea Sanmartin, in localitatea Miercurea Ciuc si in imprejurimi pentru a discuta cu o parte dintre romii care, drept consecinta a conflictului, nu au revenit in localitatea Sanmartin in urma conflictului.

In perioada 20-22 iulie 2009, o echipa formata din reprezentanti ai Romani CRISS si ai Asociatiei "Sanse egale" a realizat o vizita de documentare in Sanmartin. In cursul vizitei, autoturismul CRISS a fost blocat de trei padurari, intre care si vicepresedintele ocolului silvic, si au fost dusi la postul de politie Sancraieni unde au fost agresati verbal si au fost intimidati pentru a nu mai sprijini romii care sunt refugiati in padure. Vicepresedintele Ocolului Silivic a solicitat fortelor de ordine ca sa fie insotit de 20 de jandarmi pentru a ii "alunga" pe romi din padure. In ziua urmatoare, mai multi romi au fost retinuti din padure si condusi la postul de politie.

Localitatea Sanmartin este situata in Sudul judetului Harghita, pe drumul european 574, la 12 km de municipiul Miercurea Ciuc. In anul 2002, s-a infiintat o noua comuna, Cozmeni, alcatuita din doua sate (Cozmeni si Lazaresti) care anterior faceau parte din comuna Sanmartin. In prezent, comuna Sanmartin este alcatuit din trei sate, respectiv Sanmartin, Harghita si Valea Uzului.

Potrivit estimarilor reprezentantilor locali ai romilor, in localitatea Sanmartin traiesc circa 170 de romi, reprezentand aproape 10% din totalul locuitorilor. Romii traiesc in mai multe locatii, neexistand un cartier compact. Incidentul inceput in data de 31 mai 2009 a afectat locuintele romilor din intreaga localitate.

Potrivit reprezentantilor comunitatilor maghiare si rome, dar si ai autoritatilor locale, pe parcursul ultimilor ani s-au acumulat mai multe tensiuni intre maghiarii si romii din localitate, legate de furturile comise de persoane apartinand etniei romilor (produse agricole, furaje, bunuri din gospodarie/locuinte etc), circulatiei in stare de ebrietate si fara a adapta viteza cu autoturismele. Romii detin circa 60 de cai si 3-4 masini. Marea majoritate a romilor nu detin teren agricol proprietate personala.

Potrivit reprezentantilor romilor si ai autoritatilor locale, in comuna exista 3-4 familii, de etnie roma, care au savarsit infractiuni de furt de produse agricole si acte de violenta la adresa etnicilor maghiari. Etnicii maghiari reclama faptul ca exista zeci de reclamatii depuse la organele de politie, insa nu au fost luate masuri.

In data de 25 mai 2009, la sediul Primariei din Sanmartin, a avut loc o intalnire intre mai multi cetateni romani, atat de etnie maghiara, cat si roma. In cadrul intalnirii s-a discutat despre infractiunile de furt din culturile agricole ale etnicilor maghiari, comise de persoane de etnie roma. In cadrul intalnirii, romii prezenti si-au luat angajamentul ca astfel de evenimente nu vor mai avea loc.

De asemenea, autoritatile locale au aratat faptul ca, in Sanmartin, exista 3-4 familii de romi, provenite din alte localitati, care savarsesc infractiunile de furt; relatia dintre maghiari si romii nascuti in localitate a fost relativ buna, neexistand probleme majore pana in urma cu cativa ani.

Important de subliniat este faptul ca au existat si in trecut evenimente care fac dovada unei starii de tensiune crescanda, cum ar fi faptul ca localnicii maghiari au interzis participarea rudelor din afara localitatii la priveghiul unei persoane de etnie roma din localitate. Mai mult decat atat, un grup de localnici de etnie maghiara au amenintat verbal ca vor intra in casa si vor lua sicriul cu persoana decedata. Acest lucru nu a avut insa loc.

Totodata, de aproximativ 4-5 ani, romilor le era interzis accesul in locurile publice, precum barurile din localitate.

Din relatarile reprezentantilor romilor si maghiarilor din localitate, ai politiei si ai primariei a reiesit urmatoarea stare de fapt:

Primul incident. In data de 31 mai 2009 (duminica de Rusalii pentru romano-catolici), dupa slujba de la Biserica din localitate, sase localnici de etnie roma au fost surprinsi de catre doi cetateni maghiari, pascand caii pe terenul proprietate personala a unuia dintre cetatenii maghiari. A inceput o discutie in contradictoriu. Discutia a degenerat intr-un conflict, un rom lovindu-l pe un maghiar cu partea neascutita a coasei. Maghiarii au reusit sa ia caii romilor, iar romii au fugit in padure. Cetateanul de etnie maghiara agresat a primit ingrijiri medicale si detine certificat medico-legal.

Un efectiv de sase lucratori de politie s-a deplasat in comuna Sanmartin ca urmare a acestui incident. Romii s-au refugiat in padure, la aflarea vestii ca cetatenii maghiari din localitate se strang pentru a-i ataca.

Izbucnirea conflictului. In dupa-amiaza zilei de 31 mai 2009, aproximativ 400 de persoane de etnie maghiara s-au adunat in strada si s-au deplasat la circa 40 de case apartinand romilor, pe care le-au avariat, spargand geamuri si distrugand usile si tigla de pe case (din zona de streasina). De asemenea, au distrus diverse obiecte, cum ar fi televizoare, antene TV, etc. Mai multe autoturisme au fost avariate prin spargerea geamurilor si lovirea repetata a caroseriei cu obiecte contondente. Mai multi caini din curtile romilor au fost omorati de catre etnicii maghiarii implicati in incidentul descris. Romii din sat parasisera deja casele, astfel incat nu au fost inregistrate victime umane. Mai multi cai ai romilor au fost dusi la abator fara acordul proprietarilor, iar in urma conflictului interetnic, la presiunea maghiarilor si a politiei, romii au vandut o mare parte din cai, pe sume derizorii (chiar si 10% din valoarea reala).

In data de 3 iunie 2009, a fost incendiata o casa apartinand romilor. Incendiul a fost stins cu ajutorul fortelor de ordine. Incendiul a afectat jumatate din casa, preponderent interiorul locuintei. Obiectele de uz caznic din interiorul camerei arse au fost distruse in incendiu.

O alta casa fusese incendiata cu cateva saptamani inainte de izbucnirea conflictului, insa conditiile sunt neclare. Reprezentantul politiei locale a precizat ca motivul a fost explozia unei butelii de gaz, in vreme ce romii au mentionat ca nu era nimeni acasa la momentul exploziei, astfel incat nu ar fi putut izbucni din aceasta cauza. Un cal a murit in incendiu.

Conform reprezentantilor politiei locale, in Sanmartin, exista un numar de 42 gospodarii ale romilor. In continuare este prezentata situatia reintoarcerii familiilor de romi, la data de 8 iunie 2009, asa cum a fost prezentata de politia locala:

v    11 gospodarii sunt situate "in camp"; o familie s-a intors acasa, cinci familii merg in Ungaria la munca, iar alte cinci familii inca nu s-au intors acasa;

v    7 gospodarii sunt situate pe strada numita de localnici "Fistes"; trei familii au revenit acasa, patru familii urmeaza sa se intoarca acasa;

v    12 gospodarii sunt situate "la capatul satului" (Ciucanii de sus); s-au intors sase familii, iar celelalte sase familii urmeaza sa se intoarca si ele acasa;

v    4 gospodarii se afla tot "la capatul satului" in apropiere de Ciucanii de sus; s-au intors acasa un numar de trei familii;

v    8 gospodarii sunt situate "intre maghiari"; s-au intors acasa un numar de cinci familii.

Conform documentarii realizate la fata locului, prin observare directa si in urma discutiilor cu localnicii, am constatat urmatoarele:

Situatia romilor care au revenit in localitate

v    11 gospodarii sunt situate "in camp"; o familie s-a intors acasa (sapte persoane), trei familii (circa 15 persoane) au plecat in Ungaria la munca (merg acolo in fiecare an pentru munci agricole), iar alte sapte familii nu s-au intors acasa deloc acasa, fiind "refugiate" in padure. In aceasta zona, localnicii maghiari au mai distrus tigla de pe acoperisul caselor, geamurile de la ferestre si usi, gardurile, bunuri casnice (ex. antena parabolica), contoare de curent, un autoturism[10] si au omorat trei caini, in cursul conflictului initial. Un grajd a fost demolat de la solicitarea politistului local "Vasile" la circa doua saptamani dupa conflict. Primaria a emis somatii pentru demolarea tuturor celor 11 locuinte. Romii au vandut 9 din cei 11 la presiunile cetatenilor maghiari;

v    7 gospodarii sunt situate pe strada numita de localnici "Fustos", situata pe dreapta in directia de mers dintre Miercurea Ciuc spre Sfantu Gheorghe (in zona postei). Toate casele prezinta distrugeri ale geamurilor de la usi si ferestre si au fost sparte contoare de curent. Nicio familie nu a revenit acasa, toti fiind refugiati in padure. Primaria a emis somatii pentru demolarea tuturor celor 7 locuinte. Romii au vandut 5 din cei 6 cai la presiunile cetatenilor maghiari. Nu avem informatii cu privire la uciderea cainilor;

v    12 gospodarii sunt situate "la capatul satului" (Ciucanii de sus); dintre acestea 4 case sunt situate pe partea dreapta, in sensul de mers dinspre centrul localitatii spre iesire. Nu au fost au fost provocate distrugeri acestor patru case, insa pe gardul unei dintre ele a fost scris "Plecati de aici". Cele 4 familii (13 persoane) au ramas in sat. Primaria a emis somatii pentru demolarea a doua dinter cele patru locuinte. Romii au vandut toti cei patru cai la presiunile cetatenilor maghiari. Nu au fost ucisi caini. Alte 8 case se afla peste drum de aceste patru case, deci pe partea stanga in sensul de mers dinspre centrul localitatii spre iesire. O singura familie a revenit acasa. Trei case si trei grajduri au fost demolate ca urmare a somatiilor primite in acest sens din partea primariei. Pentru celalate 5 case nu au fost primite somatii. Aceste cinci gospodarii au fost prejudiciate in urma conflictului, dupa cum urmeaza: au fost sparte geamuri ale usilor si ferestrelor, bunuri casnice distruse (ex. un TV, antena parabolica) contoare de curent sparte. Un autoturism marca Dacie de culoare alba, cu nr. de inmatriculare HR-04-VSL a fost distrus, respectiv parbrizul a fost spart si cele 4 cauciuri taiate. Trei caini au fost ucisi. Romii au vandut 4 din cei 5 cai la presiunile cetatenilor maghiari.

v    4 gospodarii se afla tot "la capatul satului" in zona Ciucanii de sus in aproprierea padurii; la circa 3-4 saptamani dupa conflict, s-au intors acasa toate 4 familiile, dupa ce au stat sub pod in Miercurea Ciuc si in padure. Familiile de romi se refugiaza pe timpul noptii in padure, de teama unor atacuri din partea localnicilor. In aceasta zona, in cursul conflictului initial, localnicii maghiari au mai distrus tigla de pe acoperisul caselor, geamurile de la ferestre si usi, bunuri casnice (ex. televizor), un autoturism Dacia break de culoare visinie a fost distrus dupa cum urmeaza: ambele oglinzi au fost sparte, toate cele 4 cauciuri au fost taiate. Etnicii maghiari au omorat un caine. Romii au vandut toti cei 11 cai la presiunile cetatenilor maghiari. Nici o casa nu a primit somatie;

v    8 gospodarii sunt dispersate "intre maghiari"; 3 case sunt situate la intrarea in localitate, pe partea stanga in sensul de mers dinspre Miercurea Ciuc. In cursul conflictului initial, etnicii maghiari au distrus geamurile de la usi si ferestre. Un grajd a fost demolat ca urmare a presiunilor exercitate de etnicii maghiari. Nu s-a intors nici o familie de cand a inceput conflictul. Nu avem informatii cu privire la uciderea de caini si vanzarea fortate de cai. 1 casa este situata in dreapta pe drumul pe care este situat postul de politie. Aceasta casa este locuita de o familie de etnici romi, formata din sot si sotie, in varsta de 60 de ani. Familia a revenit in localitate. In a doua seara de conflict, respectiv in data de 1 iunie, au fost aduse distrugeri acestei gospodari, dupa cum urmeaza: a fost distrusa veranda, geamurile de la usi si ferestre, bunuri casnice (ex. mobilier distrus, tablouri sparte). In peretele casei a fost aplicata cel putin o lovitura un obiect contondent si ascutit (de tip secure), gardurile dinspre strada si vale au fost distruse total, placile de azbociment de pe casa au fost rupte. Proprietarul a fost somat verbal de politie ca daca nu isi repara gardul si stricaciunile va fi amendat. Cei doi cai au fost vanduti la presiunile etnicilor maghiari. 1 casa situata pe malul paraului din localitate. Familia nu a revenit acasa in urma conflictului. In data de 3 iunie 2009, aceasta casa a fost incendiata. Incendiul a fost stins cu ajutorul fortelor de ordine. Incendiul a afectat jumatate din casa, preponderent interiorul locuintei. Obiectele de uz caznic din interiorul camerei arse au fost distruse in incendiu. Anterior incendiului, au fost aduse urmatoarele distrugeri: geamurile de la usi si ferestre, bunuri casnice (ex. mobilier distrus), placi de azbociment de pe acoperis distruse, gardul ditrus. Nu avem informatii despre uciderea cainilor si despre vanzarea fortata a cailor. 2 case in sat. Acestea sunt situate in partea dreapta a celor 12 case din zona Ciucanii de sus, respectiv pe strada Caprioarei. In cursul conflictului, au fost aduse urmatoarele distrugeri: contoare electrice sparte, 15 geamuri de la usi si ferestre, antena parabolica distrusa, cauciucuri de la carute au fost taiate. Toti cei 4 cai au fost vanduti la presiunile etnicilor maghiari. O familie are acte de 50 de ari de teren agricol, cumparat inainte de conflict. Nu avem informatii despre uciderea de caini. Ambele familii au revenit acasa. 1 casa este situata pe strada Apei minerale. Familia alcatuita dintre trei persoane a revenit acasa. In cursul conflictului, au fost aduse distrugeri casei (geamurile de la usi si ferestre au fost sparte), iar o dubita marca Volkswagen prezinta urmatoarele distrugeri: usa spate taiata tabla cu tarnacop, luneta, cauciucurile, usile si geamurile sparte. Inainte de conflict exista familiea detine deoi cai, insa, cu cateva saptamani inainte de conflict, in conditii neclare a izbucnit un incendiu, un cal fiind ucis in incendiu. Celalalt cal a fost vandut la presiunile enticilor maghiari.

Situatia romilor care nu au revenit in localitate la data de 14 iulie 2009

peste 20 de persoane sa afla la iesirea din Miercurea Ciuc, in strada, innoptand in diferite zone, intre acestia se numara multi copii minori, precum si o femeie insarcinata in luna a noua. Desi o familie are acordul unor rude pentru a se stabili la domiciliul acestora, politia locala din Cozmeni a interzis familiei in cauza sa isi stabileasca domiciliul in localitate, motivand ca acestia trebuie sa ramana in Sanmartin;

un numar de 25 de copii minori (majoritatea avand varsta de sub 7 ani) si 5 adulti de etnie roma in padure. Acestia nu au revenit deloc la casele lor in urma conflictului, dormind in padure si culegand afine si alte fructe salbatice pentru a se hrani; din relatarile romilor, alte zeci de persoane sunt in aceiasi situatie. Romii au improvizat mai multe "colibe" ale caror schelete din lemn (de  aproximativ un metru inaltime), iar pe schelete au asezat ceolofan si crengi mai subtiri. Copii in dorm in colibe, iar adultii sub cerul liber. Locurile de innoptare se schimba la cateva zile pentru a evita "incidente" cu localnici sau politia. Sursa de apa potabila si de uz casnic, in locatia documentata o constituia o mica "balta".

Observatii generale

Pagubele produse de localnicii maghiari in cursul conflictului au constat in distrugerea tiglei de pe acoperisul caselor, a geamurilor de la ferestre si usi, a gardurilor, a obiectelor de uz casnic, a 3-4 autoturisme[11], uciderea mai multor caini. O casa a fost incendiata la trei zile dupa izbucnirea conflictului, iar trei case si patru grajduri au fost demolate la circa doua sapatamani dupa conflict. Este dificil de stabilit cu exactitate la acest moment data la care a fost incheiat conflictul propriu-zis sau daca a fost incheiat, tinand cont de faptul ca localnicii maghiari s-au adunat aproape zilnic timp de o luna, iar apoi sapatamanal (luni seara) si de faptul ca maghiarii au produs distrugeri caselor si bunurilor romilor aproximativ o saptamana dupa conflict si continua sa ii ameninte pe romi.

Este dificil de stabilit cu exactitate numarul familiilor care au revenit acasa, intrucat unii revin doar pe timpul zilei si se tem sa ramana si peste noapte, din cauza posibilitatii unui atac al cetatenilor de etnie maghiara, romii se refugiaza in padure. Romii au fost "fugariti" si prin padurile apropiate de catre maghiarii care circulau cu ATV-uri si cu masini de teren.

In localitate, a fost suplimentat numarul reprezentantilor fortelor de ordine, respectiv lucratori de politie si jandarmerie, pentru a se preveni escaladarea conflictului. De asemenea, au fost derulate mai multe intalniri intre reprezentantii comunitatii rome si maghiare. In pofida acestei stari de lucruri, timp de aproximativ o saptamana de la izbucnirea conflictului, maghiarii au continuat sa produca distrugeri caselor si bunurilor,si aproape in fiecare seara timp de aproximativ o luna dupa conflict, cetatenii maghiari au continuat sa se stranga in gupuri numeroase si sa se deplaseze in zonele in care se afla casele romilor amaninatandu-i pe cei intorsi acasa. In ultimele doua saptamani, etnicii maghiari se strang numai lunea, spre seara, si se deplaseaza pentru a "evalua" la fata locului modul incare a fost respectat "protocolul", in special in ceea ce priveste demolarea locuintelor romilor. Aceste raiduri angreneaza circa 100-150 persoane care ii ameninta pe romi cu bataia si cu incendierea locuintelor. Acest lucru se desfasoara in prezenta fortelor de ordine.

Toti romii care au revenit in localitate, precum si multi dintre cei care nu au revenit si-au vandut caii pe sume derizorii (chiar si pe 10% din valoarea de piata), din cauza presiunilor exercitate de localnicii maghiari.

Localnicii au aratat faptul ca etnicii maghiari sunt "condusi" de seful COMPOSESORAT-ului si de catre padurar.

In data de 1 iunie 2009, la orele 09.00 a avut loc o intalnire pentru aplanarea conflictului. La intalnire au luat parte 254 de persoane, dintre care doar doua persoane au fost de etnie roma. Conform comisarului sef, Antal Stefan, intalnirea a decurs bine, parea ca nu vor mai exista alte incidente. Cu toate acestea, in seara zilei de 1 iunie, cetatenii maghiari s-au adunat si s-au deplasat la casele romilor, unde au produs din nou distrugeri. Desi in localitate existau forte de ordine, acestea nu au impiedicat nici gruparea cetatenilor de etnie maghiara si nici deplasarea grupului pe casele romilor si avarierea acestora.

Intalnirea comunitara din 4 iunie 2009. La intalnire au participat: aproximativ 200 de persoane, dintre care aproximativ 20 de romi, iar la prezidiu, Comandantii Inspectoratelor de Politie si de Jandarmerie, Prefectul judetului Harghita, Primarul localitatii Sanmartin, Presedintele Consiliului Judetean, Attila Korodi - deputat din partea UDMR, reprezentanti ai politiei locale, lucratori ai jandarmeriei, reprezentanti ai presei.

Echipa Romani CRISS a fost formata din Cezara David, Huba Kernastz - Centrul regional de monitorizare a activitatii mediatoarelor sanitare din Sf. Gheorghe si Steluta Batir - Centrul regional de monitorizare a activitatii mediatoarelor sanitare din Brasov.

In cursul intalnirii, au luat cuvantul, rand pe rand, Prefectul judetului Haghita, Primarul comunei Sanmartin, Presedintele Consiliului Judetean, reprezentantul politiei si reprezentantul Asociatiei Romilor din Harghita, care are si functia de consilier in cadrul Consiliului Judetean. Au avut loc si interventii din sala ale locuitorilor de etnie maghiara. Nu au fost interventii din partea localnicilor de etnie roma.

Prefectul judetului Harghita a facut o scurta introducere cu privire la istoria etniei romilor si cu privire la problemele sociale ale romilor din Romania, in general, justificand situatia actuala prin contextul istoric. Pe parcursul prezentarii sale a fost facut o pledoarie pentru calm, intelepciune si toleranta si a insistat sa existe un dialog in cadrul caruia sa se aduca solutii pentru rezolvarea situatiei, cat si abtinerea de la orice fel de fapte antisociale din partea localnicilor. Si-a reafirmat sustinerea, in calitate de reprezentant al institutiei pe care o conduce, cat si sustinerea celorlalte autoritati locale pentru rezolvarea situatiei, subliniind ca plecarea romilor din sat (asa cum cereau oamenii din sala) nu este o solutie.

De asemenea, Prefectul a acuzat Romani CRISS ca doar tulbura apele, vine si pleaca si a reamintit organizatiei ca are responsabilitate fata de toti cetatenii acestui stat si are datoria sa asculte cu rabdare si impartialitate parerea tuturor partilor, nu doar sa vina, sa tulbure apele si sa plece. Reprezentantul Prefecturii a fost cel care a avut prima interventie, iar la final, a incheiat sedinta.

Propunerea deputatului UDMR Atilla Korodi cu privire la situatia din Sanmartin s-a referit strict la prezenta mai numeroasa a fortelor de ordine in comunele care prezinta o vulnerabilitate din punct de vedere al izbucnirii conflictelor, precizand ca numai prin aplicarea legii exista ordine publica.

Din punctul de vedere al comisarului sef Moldovan Radu Sandu - comandant al Inspectoratului Judetean de Politie Harghita, problema nu este a politiei care isi face datoria, ci a actului judecatoresc ce nu rezolva un caz pana la capat. Comisarul sef Radu Moldovan a specificat numarul de amezi deja aplicate in anul 2009 in comuna si a propus, ca solutie de rezolvare, reinfiintarea slujbei de asesor. La final, a subliniat ca nerespectarea legii, indiferent de catre cine, atrage sanctiuni si le-a atras atentia membrilor comunitatii sa nu ajunga precum alte localitati (Band, Hadareni).

Ioni Gheza, reprezentantul Asociatiei Romilor Harghita, Presedinte al filialei judetene a Partidei Romilor si expert pe problemele romilor in cadrul Consiliului Judetean a mentionat ca saracia nu este o scuza pentru furt si ca prin munca vor inceta furturile. De asemenea, s-a declarat de acord cu grupul de dialog si a invitat organizatia Romani CRISS sa participe si sa se gaseasca solutii impreuna.

Interventiile satenilor maghiari s-au limitat la enumerarea actelor antisociale, ilegale pe care le-au comis romii din sat de-a lungul timpului si la solicitarea expresa de a pleca romii din sat, oferindu-se chiar sa rascumpere casele romilor care locuiau legal, fara a mentiona insa faptul ca ar fi necesare despagubiri acordate romilor pentru casele distruse sau incendiate. In plus, au solicitat interventia jandarmilor in locul politistilor. Aceste interventii au avut si conotatii rasiste si ofensatorii la adresa romilor, precum citarea lui Goering: "moartea unei persoane e o tragedie, moartea a sute de mii e statistica" sau "se stie ca daca pui un tigan sa munceasca e nevoie de 2 albi sa il supravegheze".

Dupa trei ore de intalnire si o ultima interventie moderata din partea unui etnic maghiar, s-a urmat propunerea inaintata de Prefect, respectiv de a stabili un grup de lucru format din 5 etnici maghiari si 5 etnici romi care sa se intalneasca in sediul Primariei, cu Prefectul pe post de mediator, pentru a lua o decizie. Sedinta a luat sfarsit, urmand ca fiecare comunitate sa desemneze cinci reprezentanti.

In acea seara, s-a ajuns la un acord verbal: neromii sa nu ii mai atace pe romi, iar romii sa nu mai faca acte antisociale, urmand sa aiba loc o alta intalnire luni dupa-amiaza, Prefectul urmand sa aiba rolul de "mediator".

Intalnirea de conciliere din data de 8 iunie 2009. Reprezentantii Romani CRISS s-au deplasat in localitatea Sanmartin in vederea monitorizarii si documentarii cazului, cat si pentru a participa la intalnirea de mediere a conflictului dintre liderii romi si cei maghiari.

La intalnire au participat cinci etnici maghiari si cinci romi, reprezentantul Inspectoratului de Politie al Judetului Harghita, Primarul comunei Sanmartin, reprezentantul Biroului Judetean pentru Romi, un reprezentant al  Asociatiei Romilor Harghita. Intalnirea , care a fost mediata si moderata de catre Prefect, a avut scopul de a stabili un dialog intre parti, pentru detensionarea situatiei ce risca sa degenereze intr-un conflict violent.

Atat reprezentantilor Romani CRISS cat si celor ai Asociatiei "Sanse Egale"[12] si mass-media locale le-a fost interzis accesul in sala de sedinta a comisiei de dialog, sub motivatia ca "sunt probleme locale, care necesita o rezolvare intre parti."[13]

Participarea presei a fost interzisa desi in urma votului, toti cei cinci reprezentanti ai comunitatii rome s-au pronuntat in favoarea participarii jurnalistilor, in vreme ce reprezentantii comunitatii maghiare, tot in numar de cinci, s-au pronuntat in favoarea interzicerii accesului. Consideram injusta hotararea reprezentantilor autoritatilor locale, care actionau in calitatate de mediator, de a inclina balanta in favoarea uneia dintre parti.

Cat priveste participarea reprezentantilor Romani CRISS, mediatorul discutiilor, respectiv Prefectul judetului Harghita, a intrebat mai intai reprezentantii comunitatii maghiare daca sunt de acord cu participarea, iar acestia au raspuns negativ. In loc sa repete intrebarea catre reprezentantii romilor, Prefectul a intrebat "Sunteti de acord cu ceea ce au zis ei (n.n. maghiarii)?" iar raspunsul romilor a fost afirmativ. In opinia noastra, aceasta modalitate de a conduce discutiile nu a fost corecta, si luand in considerare si dificultatile de ordin lingvistic (discutia avand loc in limba romana), nu avem convingerea ca exprimarea consimtamantului de catre romi a avut loc intr-o maniera care sa reflecte vointa interna reala a acestora.

La finalul intalnirii, reprezentantii CRISS au purtat discutii cu Prefectul judetului Harghita si cu primarul localitatii Sanmartin.

Prefectul a prezentat sumar discutiile purtate in cadrul intalnirii, declarand ca, "solutii nu s-au gasit, insa partile sunt deschise dialogului. In Sanmartin va fi liniste Va mai urma o runda de negocieri, insa tine de romi daca isi vor respecta promisiunile"[14].

CRISS a precizat faptul ca incidentul nu este singular, existand un val de actiuni violente cu caracter rasist indreptate impotriva romilor in alte tari europene, si mai ales faptul ca, in Romania, sunt semnalate si alte situatii tensionate, care pot degenera, motiv pentru care este extrem de important de solutionat acest conflict fara alte repercursiuni. Totodata, CRISS a aratat ca solutionarea conflictului exclusiv sau preponderent in favoarea uneia dintre parti, indiferent care este aceasta, nu va fi o solutie de durata si poate alimenta noi tensiuni in viitor, subliniind ca fiecare parte trebuie sa raspunda pentru faptele proprii in aceiasi masura.

Prefectul a precizat faptul ca romii au incalcat armistitiul, intruca au furat fan si ca, "daca romii daca nu respecta armistitiul, noi nu le putem asigura siguranta, chiar daca suntem autoritati"[15].

Prefectul a mentionat faptul ca a incercat in cursul anului 2008 sa organizeze o intalnire de mediere, pentru a preveni din timp escaladarea conflictului, insa intalnirea a fost deturnata in scopuri electorale.

In cadrul discutiei avute cu Primarul comunei Sanmartin, acesta a declarat ca va face tot ce ii sta in putinta pentru ca situatia sa nu degenereze. "Una dintre solutiile identificate in cadrul comisiei de dialog a fost ca romii sa isi vanda caii, si numai aceea care au pamant, respectiv pasune sa ii pastreze"[16]. Acesta a mai declarat ca "problemele principale care au generat situatia tensionata din comuna Sanmartin, provin de la aceste animale care patrund pe culturile majoritarilor producand prejudicii"[17].

Primarul a mai precizat ca pentru cumpararea terenurilor pentru romi poate ajuta si Romani CRISS, prin proiecte, iar Primaria poate fi partener. Si in ce priveste scoala se poate aplica un proces similar.

Acesta a mai aratat ca regulamentul comunal, adoptat prin hotarare de catre Consiliul Local, prevede ca daca in 48 de ore nu se plateste taxa de gloaba, calul se confisca si ca pasunile sunt in COMPOSESORAT, fiecare localnic putand sa utilizeze pasunea daca plateste o taxa anuala.

Primarul a mentionat faptul ca problemele au aparut la Ciucani, ca romii au lucrat la CAP inainte de Revolutie, si ca nu se poate generaliza. Din circa 140 de romi aproximativ, aproximativ 40 fac probleme.

In seara zilei de 8 iunie, dupa intalnirea comisiei de dialog, circa 200 de persoane din randul maghiarilor s-au strans in comuna. Am fost informati ca maghiarii au mers la casele romilor, au alergat cativa romi si au provocat distrugeri locuintelor romilor. Desi zona era supravegheata de fortele de ordine ale politiei si jandarmeriei, tensiunile dintre romi si maghiari persista, putand oricand escalada si degenera.

In data de 2 iunie 2009, Romani CRISS a solicitat, in scris, un punct de vedere oficial din partea Ministerului Administratiei si Internelor, Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Jandarmeriei Romane, Inspectoratului de Politie al Judetului Harghita, Inspectoratului de Jandarmi al Judetului Harghita si al Postului de politie Sanmartin. Adresa a fost trimisa spre stiinta Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii.[18]

Din raspunsurile oferit de Inspectoratul de Jandarmi Judetean Harghita[19], reies urmatoarele:

In data de 1 iunie 2009, a avut loc o sedinta cu participarea a 245 de maghiari, 2 romi si reprezentanti ai administratiei publice locale. Principalele fapte imputate romilor au fost:

Nu au respectat armistitiul stabilit cu o saptamana anterior intre cele doua comunitati etnice, potrivit caruia se vor stopa faptele de incalcare a proprietatii private si se vor respecta regulile de convietuire in comun;

Furturile de produse agricole, lemne, iarba si bunuri pe care romii le savarsesc impotriva maghiarilor;

Distrugerea unor bunuri materiale, in mod intentionat sau prin lasarea nesupravegheata a animalelor;

Amenintarile la care sunt supusi in mod constant etnicii maghiari de catre etnicii romi;

Constructiile clandestine, lipsite de autorizatii legale si insalubre, construite abuziv de catre cetatenii romi pe raza localitatii;

Intrarea abuziva pe domeniul composesoratului si sustragerea unor produse de pe terenurile apartinand acestuia;

Violente exercitate de catre unii reprezentanti ai etniei romilor impotriva unor etnici maghiari;

Conducerea unor atelaje hipo si in stare de ebrietate si cu viteza mare, netinandu-se cont de nicio regula de circulatie;

Probleme la scoala din localitate unde copiii romi agreseaza ceilalti copii;

Obtinerea ajutoarelor sociale prin frauda (nedeclararea unor bunuri sau animale avute in proprietate);

Folosirea abuziva a sursei de apa comunala, fara a platisi infectarea paraului din localitate prin deversarea in acesta de dejectii umane si animale;

Romii nu pot justifica modul in care isi intretin animalele, intrucat nu poseda pamant;

Lipsa sigurantei animalelor si paznicilor pe timpul deplasari la/de la locurile de pasunat comunale, etc.

Reprezentantii romilor nu au negat niciuna din acuzatiile aduse, admitandu-le ca fiind reale;

In datele de 1, 2, 3 si 4 iunie 2009, intre orele 20.30 si 22.00, aproximativ 70-80 de cetateni de etnie maghiara s-au strans in zona locuintelor de etnie roma, cu scopul declarat de a-si arata nemultumirea fata de modul in care acestia inteleg sa respecte regulile de convietuire in comun;

La data de 8 iunie 2009, conflictul a mai pierdut din intensitatea initiala, dar in continuare cetatenii de etnie maghiara protesteaza stradal la adresa cetatenilor de etnie roma, situatie monitorizata de efective din cadrul IPJ si IJJ Harghita;

Din raspunsurile oferite de Inspectoratul General al Politiei Romane si de Inspectoratul de Politie Judetean Harghita[20] rezulta ca:

Incidentul a fost aplanat imediat dupa producere, prin masuri de interventie, cercetare penala si intersificarea patrularilor in zona, fiind astfel posibila interventia operativa pentru evitarea producerii de victime si escaladarea unui conflict interetnic de amploare;

Politia Municipiului Miercurea Ciuc efectueaza cercetari in dosarul penal nr. fata de 38 de faptuitori, sub aspectul savarsirii infractiunilor de violare de domiciliu in forma calificata si distrugere de bunuri, in vederea tragerii la raspundere penala a acestora;

Conflictul este antent monitorizat de fortele de ordine, care sunt in masura in orice moment sa intervina astfel incat situatia din zona sa nu escaladeze.

In analizarea conflictului interetnic inceput in data de 31 mai 2009, merita avute in vedere derularea efectiva a conflictului si consecintele acestuia, precum si modul de solutionare si respectiv interventia autoritatilor.

Conflictul a aparut pe fondul unor tensiuni crescande, tensiuni care nu au fost dezamorsate prin intalnirea organizata in data de 25 mai 2009. Mai mult decat atat, intalnirea a actionat, intr-o oarecare masura, ca un catalizator al conflictului, in sensul in care etnicii maghiari au ripostat prin strangerea in numar mare si distrugerea caselor romilor ca urmare a incalcarii "acordului" de catre romi, ca urmare a incidentului dintre 6 romi si 2 maghiari. Astfel, etnicii maghiari au perceput incidentul ca o incalcare a "acordului" din 25 mai 2009 si au decis sa isi faca dreptate singuri.

Distrugerea caselor romilor a necesitat deplasarea etnicilor maghiari in mai multe zone ale comunei, situate la distante de cativa kilometri departare. Acest lucru denota pe de-o parte faptul ca etnicii maghiari au vizat pedepsirea tuturor romilor din localitate (au fost vizate toate casele desi nu se aflau in aceiasi zona) si nu doar a celor implicati in incidentul care a condus la declansarea conflictului interetnic, iar pe de alta parte, faptul ca fortele de ordine au avut timpul necesar pentru a interveni in scopul impiedicarii distrugerii locuintelor si bunurilor romilor, tinand cont de faptul ca aveau cunostinta de starea tensionata existenta, precum si de faptul ca in urma incidentului initial si inainte de declansarea conflictului, politia a trimis lucratori pentru a investiga incidentul, si mai ales de faptul ca distrugerile au durat aproape o saptamana si s-au petrecut in prezenta foretelor de ordine.

In pofida prevederilor imperative ale legii, in ceea ce priveste regimul adunarilor publice, protectia dreptului la proprietate, dreptul la demnitate umana, dreptul de a nu fi supus discriminarii si dreptul la viata privata, in zilele ce au urmat incidentului, etnicii maghiari s-au adunat in grupuri de mai multe sute de persoane si au adus daune bunurilor romilor, (inter alia, au incendiat o locuinta la 3 zile dupa izbucnirea conflictului). Autoritatile publice nu au reactionat in niciun fel pentru a impiedica aceste comportamente ilegale.

Incepand cu data de 1 iunie 2009 au avut loc mai multe intalniri, fiind creata o "comisie de dialog". Aceste demersuri s-au concretizat cu adoptarea unui "protocol". Acesta a imbracat forma unui dictat, fiind o masura oficiala de pedepsire colectiva a membrilor comunitatii de romi. "Protocolul" a fost negociat in conditii de presiune la adresa romilor care erau amenintati si intimidati de etnicii maghiari, stransi in grupuri numeroase in locurile publice. Protocolul a condus la asumarea de obligatii in sarcina comunitatii de romi, fara sa stabileasca niciun fel de obligatii sau angajamente concrete in randul etnicilor maghiari sau macar a autoritatilor locale. Masurile adoptate in "protocol" au corespuns mai degraba emotiilor populare din randul maghiarilor, decat realitatilor care au generat conflictul.

Problema care este probabil cea mai delicata si urgenta este acordarea de asistenta si asigurarea securitatii romilor, in special a celor care nu au revenit la casele lor. In pofida chiar si a reglementarilor "protocolului" (de altfel ilegale ele insele), maghiarii nu au permis intoarcerea romilor cu cai in localitate, indiferent daca detineau pamant agricol sau nu. Mai mult decat atat, trei locuinte si patru grajduri ale familiilor de romi au fost demolate in conditii neclare. Maghiarii au declarat ca nu doresc ca romii sa mai revina in sat, lucru sustinut partial si de minuta sedintei din 8 iunie 2009 care consemneaza dorinta cetatenilor maghiari de a cumpara locuintele romilor care nu se pot intretine, iar acestia sa paraseasca localitatea Sanmartin.

La aproximativ sapte saptamani dupa incident, cel putin o jumatate dintre romi nu au revenit in localitate si locuiesc in padure sau in camp, sub cerul liber.

Conflictul a inspirat si alte comunitati locale, cum ar fi cazul comunei Sancraieni, in principal din cauza faptului ca etnicii maghiari au perceput ca solutia pentru romi este acea de a le incendia locuintele si de a-i obliga prin "protocol" - in fapt dictat - sa adopte conduite impuse, cu nesocotirea prevederilor legale, si chiar in mod discriminatoriu. Acest lucru a fost facilitat si de faptul ca nu au fost luate masuri concrete fata de persoanele care se fac vinovate de violare de domiciliu in forma calificata, distrugere calificata ori asociere in vederea savarsirii de infractiuni. Merita subliniat ca asemenea fapte constituie un pericol social deosebit, avand in vedere ca sunt savarsite in forma agravata (avand la baza o motivatie rasista) si mai ales faptul ca ele constituie un exemplu urmat de alte persoane si conduc la declansarea unor noi conflicte interetnice.

Lipsa administrarii efective si impartiale a justitiei, fara a tine cont de apartenenta etnica a faptuitorilor, precum si negocierea politica de tip "dictat" abordata de autoriatile locale, impreuna cu permisiunea intrunirilor nelegale ale cetatenilor maghiari au contribuit la crearea si intretinerea unei stari de nesiguranta in randul romilor si a determinat ramanerea acestora in padure sau in camp, fara a se putea intoarce aceasa.

Strangerea in numar mare a cetatenilor maghiari care se deplaseaza la casele romilor si ii ameninta, in prezenta fortelor de ordine si faptul ca autoritatile statului nu iau masurile legale ce se impun pentru a asigura reintoacerea romilor in siguranti si in mod decent la casele lor determina romii sa se refugieze in padure sau in camp. Aceasta stare de fapt constituie disclocarea unui grup pe criterii etnice (internally displaced persons) si incalca drepturile fundamentale ale omului si obligatiile internationale asumate de statul roman. Situatia este cu atat mai ingrijoratoare cu cat vorbim despre o minoritate etnica, ce a romilor, persecutata de o alta minoritate etnica, respectiv minoritatea maghiara, car este majoritara la nivelul judetului. Conflictul are potential de extindere, tinand cont de faptul ca deja, utilizand modelul de la Sanamartin, a izbucnit un conflict similar in Sancraieni, precum si de faptul ca sunt semnalate alte stari tensionate in judet, cum ar fi Sumuleu - Miercurea Ciuc, Madaras, Sansimion, Casinul Nou.

In acest sens, autoritatile romane si organizatiile internationale trebuie in mod urgent sa asigure asistenta si protectie romilor. Acestea trebuie sa vizeze, in special urmatoarele elemente, fara insa a se limita la acestea :

a) Hrana esentiala si apa potabila;

b) Adapost cu minime conditii si locuinte;

c) imbracaminte adecvata;

d) Servicii medicale esentiale.

Procesul trebuie organizat in concordanta cu Principiile Directoare cu privire la Dislocarea persoanelor in interiorul propriei tari ale Biroului Inaltului Comisar pentru Drepturile Omului ale Organizatiei Natiunilor Unite.

Declaratia universala a drepturilor omului a Organizatiei Natiunilor Unite consacra egalitatea in drepturi ca un principiu fundamental al dreptului international:

"Art. 2 - Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si liberatile din prezenta Declaratie fara nici un fel de deosebire ca, de ex., deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, opinie politica sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte imprejurari.

Art. 7 - Toti oamenii sunt egali in fata legii si au, fara nici o deosebire, dreptul la o egala protectie a legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie egala impotriva oricarei discriminari care ar viola prezenta Declaratie si importiva oricarei provocari la o asemenea discriminare."

Principiile Directoare cu privire la Dislocarea persoanelor in interiorul propriei tari ale Biroului Inaltului Comisar pentru Drepturile Omului ale Organizatiei Natiunilor Unite sunt aplicabile la nivel mondial. Principiile stabilesc drepturile si garantiile relevante pentru protectia persoanelor impotriva dislocarii fortate si protectia si asistarea lor in timpul dislocarii cat si in timpul intoarcerii sau restabilirii si reintegrarii.

Definitia data de Organiatia Natiunilor Unite este urmatoarea:

"In sensul prezentelor Principii, persoane dislocate in interiorul propriei tari[21] sunt persoanele sau grupurile de persoane care au fost fortate sau obligate sa se refugieze sau sa plece din locuintele sau locurile in care isi aveau resedinta in mod obisnuit, in particular ca urmare a sau in scopul de a evita efectele unui conflict armat, situatii de violenta generalizata, violari ale drepturilor omului sau dezastre naturale sau cauzate de oameni, si care nu au trecut o granita de stat recunoscuta international".

In continuare sunt mentionate drepturile persoanelor disclocate in interioriul propriei tari si obligatiile autoritatilor nationale si internationale:

"Principiul nr. 3

1.     Autoritatile nationale au datoria si responsabilitatea primara de a asigura protectie si asistenta umanitara persoanelor dislocate in interiorul propriei tari ce se afla in jurisdictia acestora;

2.     Persoanele dislocate in interiorul propriei tari au dreptul sa solicite si sa primeasca protectie si asistenta umanitara din partea acestor autoritati. Ele nu vor fi persecutate sau pedepsite pentru realizarea unei asemenea solictari.

Principiul nr. 4

2) Anumite persoane disclocate, precum copii, in special minorii neninsotiti, mamele insarcinate, mamele cu copii mici, femeile cap-de-familie, persoanele cu dizabilitati si in varsta vor fi indreptatiti la protectie si asistenta conforma cu starea lor si la tratament care sa tina cont de nevoile lor speciale.

Principiul nr. 6

1) Orice persoana va avea dreptul de a fi protejata impotriva dislocarii arbitrare din locuinta sau locul sau de resedinta obisnuit.

2) Interzicerea dislocarii arbitrare include dislocarea:

e) cand este folosita ca o pedeapsa colectiva.

Principiul nr. 9

Statele au obligatia specifica de a proteja impotriva dislocarii popoarele indigene, minoritatile, taranii, pastorii si alte grupuri cu o dependenta si atasament speciale fata de pamanturile lor.

Principiul nr. 11

1) Orice fiinta umana are dreptul la demnitate si integritate fizica, psihica si morala.

2) Persoanele dislocate in interiorul propriei tari, indiferent daca libertatea lor a fost sau nu restrictionata, vor fi protejate in special impotriva:

c) Actelor de violenta menite sa raspandeasca frica in randul persoanelor dislocate.

Principiul nr. 14

1) Orice persoana dislocata are dreptul la libera circulatie si libertatea de a alege resedinta sa.

Principiul nr. 18

1) Toate persoanele dislocate au dreptul la un standard adecvat de trai.

2) Indiferent de circumstante, si fara discriminare, autoritatile competente vor oferi, cel putin si vor asigura accesul sigur la:

a) Hrana esentiala si apa potabila;

b) Adapost cu minime conditii si locuinte;

c) imbracaminte adecvata;

d) Servicii medicale esentiale.

Principiul nr. 21

1) Nimeni nu va fi deprivat arbitrar de proprietate si posesiuni.

2) Proprietatea si posesiunile persoanelor dislocate in interiorul propriei tari vor fi protejate in toate conditiile, in special fata de:

(b) atacuri directe sau nediferentiate sau alte acte de violenta;

(d) sa fie obiectul represaliilor;

(e) sa fie distruse sau apropriate ca o forma de pedepsire colectiva.

Principiul nr. 25

1) Datoria si responsabilitatea primara pentru asigurarea de asistenta umanitara persoanelor dislocate revine autoritatilor nationale;

2) Organizatiile umanitare internationale si alti actori au dreptul sa isi ofere serviciile in sprijinul persoanelor dislocate. O asemenea oferta nu va fi considerata ca un act neprietenos sau o ingerinta in treburile interne ale statului si va fi analizata cu buna credinta. Consimtamantul in acest sens nu va fi refuzat in mod arbitrar, in special atunci cand autoritatile in cauza sunt incapabile sau nu doresc sa asigure asistenta umanitara solicitata.

Principiul nr. 28

1) Autoritatile competente au datoria si responsabilitatea primara de a stabili conditii, precum si sa asigure mijloacele, care sa permita persoanelor dislocate sa revina voluntar, in siguranta si cu demnitate, la casele sau locurile de resedinta obisnuite, sau sa se restabileasca voluntar in alte parti ale tarii. Asemenea autoritati vor face eforturi pentru a facilita reintegrarea persoanelor disclocate care s-au intors ori s-au restabilit.

2) Eforturi speciale trebuie facute pentru a asigura participarea deplina a persoanelor dislocate in planificarea si coordonarea intoarcerii sau restabilirii si reintegrarii."

Art. 26 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice (ICCPR) consolideaza protectia impotriva discriminarii:

"Toate persoanele sunt egale in fata legii si au dreptul la protectie egala a legii. In acest scop, legea va interzice orice discriminare si va garanta tuturor persoanelor o protectie egala si efectiva impotriva discriminarii bazate pe rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine nationala sau sociala, avere, nastere sau alt statut."

Pactul International privind Drepturile Economice, Sociale si Culturale (ICESCR) extinde si in domeniul celei de-a doua generatii de drepturile omului, protectia legala recunoscuta international impotriva discriminarii:

"Art. 2, alin. 2 - Statele parti ale Conventiei recunosc obligatia de a garanta exercitarea drepturilor enuntate in Conventia prezenta fara orice discriminare, fie ea bazata pe rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine nationala sau sociala, avere, nastere sau alt statut."

Conventia Internationala pentru Eliminarea tuturor formelor de Discriminare Rasiala (ICERD) defineste discriminarea dupa cum urmeaza (art. 1, alin. 1):

"In prezenta Conventie, expresia "discriminare rasiala" va desemna orice distinctive, excludere, restrictive sau preferinta bazata pe rasa, culoare, descendenta sau origine nationala sau etnica care are drept scop sau efect inlaturarea sau restrangerea recunoasterii, beneficiului sau exercitarii, pe picior de egalitate, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, in domeniul politic, economic, social, cultural sau orice alt domeniu al vietii publice."

Art. 2, alin. 1, lit. d) din ICERD stabileste obligatia pozitiva a statului de a intreprinde masurile necesare pentru combaterea discriminarii rasiale:

". statele trebuie sa interzica si sa lichideze, prin toate masurile adecvate, inclusiv legislatie specifica, discriminarea rasiala de catre orice persoana, grup sau organizatie."

Conventia Europeana a Drepturilor Omului asigura o protectie minimala a fundamentelor libertatilor individuale:

Art. 3 - 'Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.'

Art. 8 - '1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau [].

2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru [], siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora.'

Art. 14 - "Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta Conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie."

Art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO - "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a dopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor."

Protocolul aditional nr. 12 la Conventie Europeana a Drepturilor Omului extinde protectia legala impotriva discriminarii:

"Art. 1, alin. 1 - Exercitarea oricarui drept prescris de lege va fi garantata fara discriminare pe orice baza, ca  de exemplu rasa, culoare, limba, religie, de opinie politica sau de orice alta natura, origine nationala sau sociala, asociere cu o minoritate nationala, avere, nastere sau alt statut.

Alin. 2 - Nimeni nu poate fi supus discriminarii de catre o autoritate publica in orice baza mentionata in paragraful 1 (drept intependent)."

Infractiunea de distrugere este prevazuta si sanctionata de codul penal.

"Art. 217 - Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda.

Daca distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare se savarseste prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani.

Daca bunul este proprietate privata, cu exceptia cazului cand acesta este in intregime sau in parte al statului,[22] actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. 1 se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala."

Violarea de domiciliu este incriminata de art. 192 din codul penal: "Patrunderea fara drept, in orice mod, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, fara consimtamantul persoanei care le foloseste, sau refuzul de a le parasi la cererea acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani.

In cazul in care fapta se savarseste de o persoana inarmata, de doua sau mai multe persoane impreuna, in timpul noptii sau prin folosire de calitati mincinoase, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.

Pentru fapta prevazuta in alin. 1, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala."

Asocierea pentru savarsirea de infractiuni este prevazuta si sanctionata de art. 323:  "Fapta de a se asocia sau de a initia constituirea unei asocieri in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni, altele decat cele aratate in art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unei astfel de asocieri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea ce intra in scopul asocierii.

Daca fapta de asociere a fost urmata de savarsirea unei infractiuni, se aplica celor care au savarsit infractiunea respectiva pedeapsa pentru acea infractiune, in concurs cu pedeapsa prevazuta in alin. 1."

Art. 75, lit. c¹ din codul penal retine circumstanta agravanta in cazul in care fapta este savarsita cu o motivatie discriminatorie.

Astfel, "Urmatoarele imprejurari constituie circumstante agravante:

c¹) savarsirea infractiunii pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA;"

Ordonanta de urgenta nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, cu modificarile si completarile ulterioare prevede:

"Art. 5 - Promovarea cultului persoanelor vinovate de savarsirea unei infractiuni contra pacii si omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda, savarsita prin orice mijloace, in public, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani si interzicerea unor drepturi."

Legea 60 din 23 septembrie 1991 republicata in 29 septembrie 2004 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice prevede:

"Art. 1, alin. 2 - Adunarile publice - mitinguri, demostratii manifestatii, competitii sportive, procesiuni si altele asemenea- , ce urmeaza sa se desfasoare in piete, , pe caile publice ori in alte locuri in aer liber, se pot organiza numai dupa declararea prealabila prevazuta de lege.

Art. 2, alin. 1 - Adunarile publice trebuie sa se desfasoare in mod pasnic si civilizat cu protectia participantilor si a mediului ambiant, fara sa stanjeneasca folosirea normala a drumurilor publice, a transportului in comun cu exceptia celor autorizate, functionarea institutiilor publice sau private, a celor de invatamant, cultura si sanatate, a unitatilor economice ori sa degenereze in actiuni turbulente de natura a pune in primejdie ordinea si linistea, publica, siguranta persoanelor, integritatea corporala, viata sau bunurile acestora ori ale domeniului public

Art. 6 - Pentru organizarea adunarilor publice, solicitantii se vor adresa, in scris, primarului unitatii administrativ-teritoriale pe a carei raza urmeaza sa se desfasoare adunarea.

Art. 17 - In cazul in care adunarile publice isi pierd caracterul pasnic si civilizat, politia si trupele de jandarmi vor interveni pentru impiedicarea si neutralizarea manifestantilor ce tulbura grav ordinea si linistea publica, pun in pericol viata, integritatea corporala a cetatenilor, a trupelor de ordine ori ameninta cu devastari ori distrugeri de cladiri si alte bunuri de interes public sau privat.

Art. 26, alin.1 - Constituie contraventii urmatoarele fapte daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa intruneasca elementele constitutive ale unor infractiuni:

a)    Organizarea si desfasurarea de adunari publice nedeclarate, neinregistrate sau interzise;

alin. 2 - Contraventiile prevazute la alin. 1, lit a)-c) se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei iar cele prevazute la literele d), e), f), g), h) si i) cu amenda de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei."

Ordonanta de Guvern nr. 137/2000 republicata privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare prevede:

"Art. 2 - (1) Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.

Art. 12 - (1) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, orice actiuni constand in amenintari, constrangeri, folosirea fortei sau orice alte mijloace de asimilare, stramutare sau colonizare de persoane, in scopul modificarii compozitiei etnice, rasiale sau sociale a unei zone a tarii sau a unei localitati.

(2) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, orice comportament constand in determinarea parasirii domiciliului, in deportare sau in ingreunarea conditiilor de viata si de trai cu scopul de a se ajunge la renuntarea la domiciliul traditional al unei persoane sau al unui grup de persoane apartinand unei anumite rase, nationalitati, etnii sau religii, respectiv al unei comunitati, fara acordul acestora. Constituie o incalcare a prevederilor prezentei ordonante atat obligarea unui grup de persoane aflate in minoritate de a parasi localitatea, aria sau zonele in care locuieste, cat si obligarea unui grup de persoane apartinand majoritatii de a se stabili in localitati, arii sau zone locuite de o populatie apartinand minoritatilor nationale.

Art. 13 - (1) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, orice comportament care are ca scop mutarea sau alungarea unei persoane sau unui grup de persoane dintr-un cartier sau dintr-un imobil din cauza apartenentei acestuia la o anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv din cauza convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza.

Art. 15 - Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, daca fapta nu intra sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat in public, avand caracter de propaganda nationalist-sovina, de instigare la ura rasiala sau nationala, ori acel comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitati si legat de apartenenta acestora la o anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala a acestuia."

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat statul roman in cauza Moldovan si altii c. Romaniei (hotararea nr. 2) pentru incalcarea art. 3, 6, 8 precum si a art. 14 raportat la art. 6 si 8. Neputandu-se pronunta, ratione temporis, asupra conflictului propriu-zis, Curtea a analizat modul in care autoritatile romane au solutionat conflictul.

Principalele motive ce au condus la solutia data de Curte sunt:

"102. Curtea retine ca distrugerea imobilelor si a bunurilor reclamantilor, precum si indepartarea lor fortata din localitate au avut loc in cursul lunii septembrie 1993, inaintea ratificarii Conventiei de catre Romania, in iunie 1994. In consecinta, ea nu poate examina aceste aspecte (a se vedea Decizia Moldovan si altii impotriva Romaniei, cererile conexate nr. 41.138/98 si 64.320/01, 13 martie 2001).

103. Din probele prezentate de reclamanti si din deciziile civile ale instantelor judecatoresti rezulta in mod evident ca lucratorii de politie au fost implicati in organizarea actiunii de incendiere a imobilelor, iar ulterior, inclusiv dupa luna iunie 1994, au incercat sa musamalizeze incidentul (a se vedea paragrafele 39, 40, 48, 50, 52 si 53 de mai sus). In urma incidentului, fiind izgoniti din caminele lor si din localitate, reclamantii au fost nevoiti sa locuiasca, unii chiar si in prezent, in conditii improprii si supraaglomerate - beciuri, cotete de pasari, grajduri etc. - si sa-si schimbe frecvent adresa, mutandu-se la prieteni sau rude in conditii de extrema supraaglomerare.

104. In consecinta, fata de repercusiunile directe ale actelor agentilor statului asupra drepturilor reclamantilor, Curtea apreciaza ca se poate angaja raspunderea statului parat in ceea ce priveste conditiile locative in care au trait ulterior reclamantii.

105. In speta nu se poate contesta faptul ca aspectul conditiilor locative ale reclamantilor este inclus in notiunea de viata privata si de familie, precum si in notiunea de domiciliu. Art. 8 este astfel incident plangerilor reclamantilor.

106. Curtii ii revine, in consecinta, sarcina de a determina daca autoritatile nationale au luat masuri adecvate pentru a pune capat incalcarii drepturilor reclamantilor.

107. In acest context, Curtea retine urmatoarele:

a)           In ciuda implicarii agentilor oficiali ai statului in actiunea de incendiere a imobilelor reclamantilor, parchetul a dispus neinceperea urmaririi penale fata de acestia si in consecinta a impiedicat instantele nationale sa-i traga la raspundere penala;

b)           instantele nationale au refuzat, timp de multi ani, sa acorde despagubiri materiale corespunzatoare distrugerii bunurilor reclamantilor, intemeindu-si refuzul pe buna-credinta a reclamantilor (a se vedea paragraful 71);

c)            abia prin decizia Tribunalului Mures, pronuntata in data de 12 mai 2003, 10 ani mai tarziu, au fost acordate despagubiri materiale corespunzatoare distrugerii imobilelor, nu insa si aferente bunurilor mobile distruse;

d)           in cuprinsul considerentelor sentintei penale privind satenii inculpati sunt mentionate remarci discriminatorii in ceea ce priveste originea reclamantilor de etnie roma (a se vedea paragraful 44);

e)           cererea reclamantilor privind plata de daune morale a fost respinsa in prima instanta, apreciindu-se ca incendierea locuintelor reclamantilor si pierderea unor membri de familie nu este de natura a provoca prejudicii morale (a se vedea paragrafele 72 si 76);

f)            analizand cererea reclamantei Floarea Maria Zoltan de acordare a unei rente in favoarea copilului sau minor, al carui parinte a decedat in incendiu, Tribunalul Mures a acordat, prin sentinta sa din data de 25 februarie 2005, o renta al carei cuantum a fost stabilit la o patrime din salariul minim pe economie, injumatatit apoi datorita faptului ca victima fusese cea care a provocat agresorii;

g)           trei imobile nu au fost pana in prezent reconstruite iar, conform fotografiilor prezentate de reclamanti, cele reconstruite sunt nelocuibile, prezentand spatii largi intre cadrul ferestrelor si pereti si acoperisuri incomplete; si

h)           majoritatea reclamantilor nu s-au mai intors in localitate nici pana in prezent, traind raspanditi in tara sau in Europa.

108. In opinia Curtii, elementele anterior mentionate, interpretate coroborat, releva atitudinea generala a autoritatilor - procurori, instante civile si penale, autoritati centrale si locale - care a perpetuat sentimentul reclamantilor de insecuritate, ulterior lunii iunie 1994, si care constituie prin ea insasi o ingerinta in drepturile reclamantilor la domiciliu si la respectarea vietii private si de familie (a se vedea, mutatis mutandis, Akdivar impotriva Turciei, Hotararea din 16 septembrie 1996, Reports 1996-IV, pag. 1.215, paragraful 88).

109. Curtea concluzioneaza ca ingerinta anterior mentionata si esecul repetat al autoritatilor statale de a stopa incalcarile drepturilor reclamantilor au condus la o incalcare continua a art. 8 din Conventie.

110. Mai mult chiar, retine ca elemente precum conditiile locative ale reclamantilor aferente ultimilor 10 ani, in special supraaglomerarea si mediul neigienic, si efectele acestora asupra sanatatii si bunastarii reclamantilor, coroborate cu perioada indelungata pe parcursul careia reclamantii au fost nevoiti sa traiasca in asemenea conditii si cu atitudinea generala a autoritatilor, au cauzat acestora suferinte psihice intense, prin aceasta aducand atingere demnitatii lor umane si creandu-le sentimente de natura a-i umili si injosi.

111. De asemenea, referirile la onestitatea reclamantilor si la modul acestora de viata, efectuate de unele autoritati publice investite cu solutionarea plangerilor reclamantilor (a se vedea deciziile instantelor civile si penale si observatiile primarului comunei Chetani, paragrafele 44, 66 si 71 de mai sus) par a fi, data fiind absenta oricarei fundamentari, esentialmente discriminatorii. In acest context, Curtea reaminteste ca orice discriminare rasiala poate constitui prin ea insasi un tratament degradant, in sensul art. 3 din Conventie (a se vedea East African Asians impotriva Regatului Unit al Marii Britanii, Commission Report, 14 decembrie 1973, DR 78, pag. 5, paragraful 62).

Asemenea observatii trebuie apreciate ca fiind un factor agravant in analiza plangerii reclamantilor referitoare la incalcarea art. 3 din Conventie.

112. Curtea apreciaza ca cele anterior retinute nu au fost afectate in nici un fel prin pronuntarea deciziei Curtii de Apel Targu Mures din 24 februarie 2004, definitiva si irevocabila la 25 februarie 2005, de vreme ce aceasta nici nu a recunoscut si nici nu a redresat incalcarea Conventiei (a se vedea, in acest sens, Amuur impotriva Frantei, Hotararea din 25 iunie 1996, Reports 1996-III, pag. 846, paragraful 36, si Dalban impotriva Romaniei [GC], Cererea nr. 28.114/95, paragraful 44, ECHR 1999-VI).

113. In lumina celor expuse anterior, Curtea apreciaza ca discriminarea etnica la care reclamantii au fost supusi in mod public prin modul de solutionare a petitiilor acestora de catre autoritati, precum si conditiile locative ale reclamantilor aduc atingere demnitatii lor umane, constituind, in lumina circumstantelor cauzei, tratamente degradante in sensul art. 3 din Conventie.

114. In consecinta, Curtea considera ca a avut loc, de asemenea, o incalcare a art. 3 din Conventie.

138. Curtea retine ca circumstantele cauzate cad sub incidenta art. 6 si 8 din Conventie (a se vedea paragrafele 105, 109, 126 si 131 de mai sus) si, in consecinta, art. 14 este aplicabil.

139. Ea constata ca atacurile au fost indreptate impotriva reclamantilor datorita originii lor etnice. Curtea nu este competenta ratione temporis sa examineze incendierea locuintelor reclamantilor si nici uciderea unor rude ale acestora. Constata insa ca originea etnica a reclamantilor pare a fi fost decisiva in durata si modul de solutionare a cauzei de catre instantele nationale dupa ratificarea Conventiei de catre Romania. Retine in continuare existenta remarcelor discriminatorii repetate, formulate de catre autoritati pe tot parcursul solutionarii cauzei al carei obiect cadea in sfera de aplicare a art. 8 din Conventie, prin respingerea capetelor de cerere privind acordarea de despagubiri aferente distrugerii bunurilor mobile si a pieselor de mobilier, precum si respingerea cererii de acordare de daune morale in urma distrugerii locuintelor reclamantilor."

Solutii similare au fost dispuse, in baza hotararii date in speta Molvodan si altii c. Romaniei, precum si in cauzele Kalanyos c. Romaniei (Cazul "Plaiesii de sus"), Gergely c. Romaniei (cazul "Casinul Nou") si Tanase c. Romaniei (cazul "Bolintin").

In niciuna dintre deciziile mentionate anterior, CEDO nu s-a pronuntat, ratione temporis, asupra fondului cauzei, respectiv asupra conflictului interetnic. In toate cauzele insa, CEDO a apreciat ca pe langa despagubirile individuale acordate reclamantilor (care au fost si printre cele mai mari din istoria Curtii) este necesara adoptarea unui program de reconstructie comunitara (vezi in acest sens hotararea nr. 1 a CEDO in cauza Moldovan si altii c. Romaniei).

In cauza Moldovan si altii vs. Romania, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat statul roman pentru modul defectuos in care a fost solutionata situatia rezultata in urma conflictului interetnic, inter alia fata de:

Locuirea in conditii inumane (in padure sau in cotete pentru animale). Situatia este similara in cazul de la Sanmartin tinand cont de faptul ca un numar semnificativ de romi (cel putin o treime din total) traiesc in continuare in padure sau pe campuri, la circa sapte saptamani dupa conflict;

Esecul repetat al statului de a stopa incalcarile drepturilor reclamantilor a codus la incalcarea art. 8 din Conventie. In cazul de la Sanmartin, in pofida suplimentarii numarului reprezentantilor fortelor de ordine, autoritatile au fost cel putin neputincioase in a opri distrugerea proprietatilor si posesiunilor romilor, lucru ce conduce la incalcarea art. 8 din Conventie si a art. 1 - Protocolul 1 la Conventie;

Discriminarea etnica la care au fost supusi romii in mod public prin modul de solutionare a petitiilor acestora de catre autoritati precum si conditiile locative ale reclamantilor aduc atingere demnitatii umane, constituind tratamente degradante in sensul art. 3 din Conventie. In ce priveste cazul de la Sanmartin, nu pot exista observatii pana la acest moment cu privire la modul de solutionare a petitiilor romilor, nefiind dispusa nicio solutie de catre parchet sau instanta de judecata. In schimb, solutiile agreate prin asa-zisul "protocol" pot constitui baza unei demers similar cu cel din cauza Moldovan. Cat priveste conditiile locative, am sublinita anterior similitudinea dintre cele doua cazuri.

CONCLUZII

Situatia descrisa este alarmanta, in contextul in care extremismul impotriva etnicilor romi castiga teren in multe state europene. Violentele motivate rasial, indreptate impotriva romilor, au luat amploare in tari precum Italia, Cehia, Slovacia, Ungaria sau Romania. Mai mult decat atat, in Romania, la inceputul anilor '90, conflictele interetnice, aparute initial drept cazuri izolate, s-au raspandit apoi in toata tara.

Organizatiile neguvernamentale implicate in procesul de documentare isi manifesta ingrijorarea profunda fata de incidentele din localitatea Sanmartin, in special fata de continuarea conflictului dupa aparitia fortelor de ordine si fata de eventualitatea escaladarii conflictului. Deosebit de ingrijoratoare ramane extinderea conflictului in alte localitati, precum Sancraieni, in contextul in care sunt semnalate si alte situatii tensionate.

Conflictul a fost declansat pe fondul nemultumirilor cetatenilor maghiari fata de furturile si violentele savarsite de romi. Pagubele produse in urma conflictului privesc aproximativ 40 de case avariate, in sensul in care geamurile de la ferestre si usi au fost distruse, tigle ale acoperisurilor locuintelor au fost sparte, garduri si bunuri casnice au fost distruse. Cel putin o casa a fost arsa in cursul conflictului. Mai multe autoturisme au fost distruse si mai multi caini au fost ucisi. Cel putin trei case si patru grajduri au fost demolate ca rezultat al "protocolului".

La aproximativ sapte saptamani de la conflict, o mare parte dintre romii nu s-au intors acasa, in vreme ce etnicii maghiari s-au adunat, aproape zilnic timp de o luna si i-au amenintat pe romi, in prima saptamana dupa conflict au continuat sa provoace daune caselor si bunurilor romilor, in timpul acestor adunari ilegale, chiar in prezenta fortelor de ordine. Dupa o luna, intalnire au avut loc saptamanal si multimea de etnici maghiari se deplasa la casele romilor pe care ii ameninta, tot in prezenta fortelor de ordine. Acest lucru denota o implicare destul de redusa a fortelor de ordine, care nu au creat un dispozitiv in jurul caselor si nu au dispus masuri fata de faptul ca adunarile nu respectau cerintele legislative in vigoare, tinand cont de faptul ca nu avem cunostinta de existenta unor cereri de autorizare a intrunirilor adresate primariei si, mai ales, de faptul ca intrunirile deveneau violente, aproape de fiecare data.

RECOMANDARI

Consideram ca solutiile sa impun a fi gandite in cel putin trei directii:

A.    Administrarea justitiei si restabilirea unui climat de siguranta si legalitate in localitatea Sanmartin

1.     Derularea unei investigatii impartiale si efective, de natura sa conduca la identificarea si sanctionarea persoanelor responsabile pentru savarsirea faptelor (penale sau administrative) ce au condus la declansarea conflictului, precum si cele ce au fost savarsite in cursul conflictului si ulterior, indiferent de etnia faptuitorilor;

2.     Tinand cont de faptul ca mai multe zeci de persoane inca nu au revenit in localitate, la aproape doua luni dupa conflict, Ministerul Administratiei si Internelor sa dispuna urgent:

a)     Reintoarcerea romilor la casele lor sub protectia permanenta a fortelor de ordine prin crearea de cordoane de protectie in jurul caselor romilor, sau

b)     Stabilirea unei tabere pentru persoanele dislocate (Internally Displaced Persons - IDPs) in care sa fie asigurate conditii minime de siguranta si de sanatate;

3.     Ministerul Administratiei si Internelor sa intervina pentru a dispersa persoanele care se aduna in mod nelegal, cu incalcarea prevederilor art. 1, alin. 2 si ale art. 2, alin. 1 din legea nr. 60 din 1991 republicata si sa identifice si sa sanctioneze persoanele vinovate, in conformitate cu prevederile art. 26, alin. 1 din acelasi act normativ;

4.     Asa-zisul "protocol" agreat in data de 8 iunie 2009 sa fie declarat nul de catre Primarie si de catre parti, avand in vedere constrangerea morala la care au fost supusi romii, in asa-zisul proces de "dialog" si "negociere", precum si caracterul ilegal si discriminatoriu al mai multor clauze;

5.     Masurile stabilite prin "protocol" sa inceteze imediat, in special in ce priveste interdictia impusa romilor de a reveni in localitate cu cai si carute si demolarea a 10 locuinte ale romilor, pana la clarificarea legalitatii acestuia;

6.     Condamnarea publica fara echivoc a oricaror forme de abuz, violenta interetnica si de discriminare de catre autoritatile publice din plan national, judetean si local, si mai ales de catre formatori de opinie si lideri din randul structurilor de reprezentare a comunitatii maghiare din Romania;

B.     Elaborarea unui plan local de reconstructie a relatiei de incredere intre cele doua comunitati etnice din localitatea Sanmartin

7.     Reprezentantii celor doua comunitati, cu sprijinul Primariei, al consiliului local si ai autoritatilor de la nivel judetean, in mod transparent si democratic, sa elaboreze un plan local de reconstructie, menit sa conduca la dezvoltarea armonioasa a comunitatii locale in ansamblul sau si cu precadere la imbunatatirea situatiei romilor. Un asemenea demers nu trebuie sa imbrace forma unui dictat si nici sa constituie un mijloc de pedepsire colectiva a membrilor comunitatii de romi;

8.     Inter alia, planul poate sa includa urmatoarele masuri:

a)     Implicarea familiilor de romi in economia locala, in functie de pregatirea acestora, dar mai ales de oportunitatile existe. Un prim pas poate fi sprijinirea romilor care doresc sa lucreze in agricultura, sa ia in arenda unele terenuri proprietate publica sau privata, ori implicarea acestora in procesul de comercializare a produselor agricole;

b)     Paza culturilor sa fie efectuata de echipe mixte, formate atat din maghiari cat si din romi (chiar daca o parte dintre romi nu detin teren arabil);

c)     Asigurarea accesului egal la educatie de calitate pentru toti copiii din localitate, cu accent asupra invatamantului de masa, in vederea cresterii atat a participarii scolare cat mai ales a performantelor scolare ale tuturor copiilor;

d)     Promovarea principiilor educatiei interculturale in scoala din localitate, ca o masura de intarire a coeziunii comunitare. Un prim pas poate consta in efectuarea unor cursuri cu cadrele didactice si actiuni comune ale copiilor de diferite etnii. Demersuri similare pot fi realizate si la nivelul adultilor;

e)     Implementarea unor programe de reabilitare a locuintelor si a mediului in comunitate;

f)      Elaborarea unor programe de informare publica si de inlaturare a stereotipurilor, prejudecatilor si practicilor care afecteaza comunitatea locala de romi;

g)     Capacitarea autoritatilor locale prin realizarea unor cursuri de formare pentru reprezentantii autoritatilor locale, cu privire la diversitate, interculturalitate si standarde de protectie a drepturilor omului, prevenirea si management-ul conflictelor.

C.     Prevenirea multiplicarii confictelor interetnice urmand modelul de la Sanmartin

9.     Analizarea cauzelor conflictului. Faptul ca autoritatile nu iau masuri impotriva furturilor de care romii sunt acuzati constituie un laitmotiv prezent in declansarea / derularea majoritatii conflictelor interetnice. Aceasta cauza merita sa fie studiata in mod amanuntit, de catre o echipa interdisciplinara, in special sub aspect juridic si sociologic pentru a intelege si preveni situatia in care cetatenii majoritari decid sa aplice propria justitie pentru a suplini ceea ce ei reclama a fi ineficacitatea, sau poate chiar esecul statului de drept; Una dintre provocari o constituie analizarea starii de nemultumire create, pornind de la cazuri in care, tinand cont ca ne aflam in sfera penalului, responsabilitatea este strict individuala. In acest sens, merita utilizata experienta hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului, care, in solutionarea cauzei Moldovan si altii c. Romaniei, dispune masuri reparatorii, atat cu caracter individual cat si cu caracter colectiv. Acest demers nu trebuie sa aduca atingere principiului personalitatii legii penale. Sub aspect sociologic, inter alia, merita analizate resorturile deciziei de retaliere impotriva intregii comunitati de romi. Subliniem inca o data faptul ca intr-un stat de drept monopolul utilizarii fortei revine autoritatile statului si nicio persoana nu poate, indiferent de motivele invocate, sa isi faca dreptate singura;

10.  Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa analizeze, intr-o maniera de tip audit si nu una de tip disciplinar, modul in care a fost solutionate cauzele reclamate a fi "motivul" izbucnirii conflictului interetnic. Un asemenea demers este necesar intrucat administrarea justiei este utilizata, in mod abuziv, pentru a pune in practica actiuni violente indreptate impotriva romilor. Demersul poate construi pe experienta similara a Ministerului Administratiei si Internelor din anul 2006, realizata cu sprijinul Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa.

11.  Identificarea, prevenirea si solutionarea activa a conflictelor care pot genera violente familiale, comunitare sau interetnice;

12.  Crearea unei coalitii de organizatii neguvernamentale care sa contribuie la stoparea/prevenirea violentelor si atacurilor indreptate impotriva romilor din Romania, in special impotriva romilor din Harghita, prin interventii coordonate.